Nevoia de modele
Data: 16-30 iunie 2011
Rezistenta caracterului la presiunea vremurilor
Este aproape imposibil ca drumurile vietii sa nu-i fi pus pe contemporanii nostri in situatia de a contempla realizari ingineresti de exceptie precum hidrocentralele de la Portile de Fier si Bicaz, Combinatul Siderurgic Galati, laminorul de la Roman, tunelurile feroviare de la Bumbesti-Livezeni sau mai prozaicul garaj „Ciclop“ din centrul Capitalei. Lista se poate completa cu alte zeci de obiective, insa fie si numai exemplele date si tot este suficient pentru a localiza o contributie stiintifica si tehnica ramasa marturie despre un adevarat model de profesionist cu vocatia de constructor. L-am numit pe academicianul Aurel Beles.
Anul acesta s-au implinit trei decenii si jumatate de cand a parasit aceasta lume, dupa noua decenii de viata si aproape sapte de creatie inginereasca la cel mai inalt nivel. Se poate afirma, fara teama de a gresi, ca viitorul academician Aurel Beles a fost un „produs“ profesional emblematic pentru renumita Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti. Nu numai ca a fost retinut la catedra dupa absolvire, ci, la scurt timp, s-a angajat in proiectarea podurilor de beton armat peste Bistrita, la Roznov, si peste Amaradia, la Isalnita. Respectivele poduri, simbol al comunicarii, al legaturilor intre spatii si timpuri, au permis, cum se stie, ca in cele doua localitati sa se ridice apoi reprezentative unitati industriale din domeniile chimiei si energiei.
Cu aceasta subliniere, am relevat o trasatura definitorie a savantului, dascalului si proiectantului Aurel Beles: interdisciplinaritatea. A vizat, prin studiile si proiectele sale, o dezvoltare armonioasa - sectoriala si teritoriala - a infrastructurii industriale a tarii, contributiile sale la mecanica teoretica si aplicata reprezentand repere ingineresti de marca.
Acad. Aurel Beles (foto alaturat) a trait in vremuri tulburi, trei razboaie si lungi perioade de tranzitie, iar la varsta maturitatii depline s-a confruntat cu avatarurile regimului dictatorial, cu situatii in care numai oamenii de caracter n-au recurs la compromisuri umilitoare, la obedienta si conformism. Or, toti cei care l-au cunoscut au fost unanimi in a-i aprecia verticalitatea, puterea exceptionala de a-si apara si sustine opiniile in confruntarea directa cu impostura, semidoctismul si deficitul de caracter al multora dintre cei care aveau sa-si dea avizul asupra solutiilor propuse de marele inginer constructor.
Exista, in palmaresul sau, un moment care i-a orientat forta creativa spre un domeniu de cel mai larg interes public. In urma puternicului cutremur din noiembrie 1940, tanarul profesor la Scoala Politehnica din Bucuresti s-a aplecat asupra seismologiei. Chiar in 1941 a aparut lucrarea sa fundamentala Cutremurele si constructiile, completata, in 1962, cu o alta, intitulata Elemente de seismologie inginereasca. Fireste, sunt multe de spus sub aspect stiintific si tehnic despre seismologia romaneasca, al carui slujitor exemplar a fost acad. Aurel Beles. Nu ne propunem, insa, in acest spatiu, sa ne ocupam, in amanunt, de solutiile preconizate si de modul in care ele s-au verificat in timp. Evocarile pe care Univers ingineresc le gazduieste sub emblematica „nevoie de modele“ vizeaza, cu precadere, comportamente ale personalitatilor ingineresti care merita sa fie cunoscute si, mai ales, urmate.
Din foarte multe unghiuri de vedere, domeniul in care acad. Beles s-a afirmat cu stralucire, si anume cel al fundatiei constructiilor, fie ca a fost vorba despre poduri, despre obiective energetice sau despre cladiri rezidentiale, merita a fi abordat prin prisma dublului inteles, cel propriu si cel la figurat. Tehnic, de numele celui evocat aici se leaga prima constructie din Romania executata cu ciment „cu intarire rapida“, respectiv complexul de cladiri Agricola - Fonciera din Bucuresti. Fundatia acestui complex a devenit nu numai obiect de studiu pentru generatii intregi de ingineri constructori, ci si expresia receptivitatii maxime la tot ceea ce a fost nou si avansat in toate etapele devenirii profesionale a acad. Beles. Multe cladiri s-au suprainaltat si consolidat dupa procedeele de intarire a fundatiilor concepute de inginerul Aurel Beles. Daca ne incumetam sa pasim in terenul metaforelor (si, in acest caz, un astfel de demers devine obligatoriu), atunci trebuie spus ca notiunea de fundatie are, inainte de toate, un sens filosofic profund. Nimic nu rezista timpului, vremurilor, daca nu are o fundatie solida. Cuvantul da un sens adanc la tot ceea ce numim fundamentare. Fundatia este sinonima si cu fundamentul. Adica un element ce serveste drept baza, drept sprijin principal pe care se intemeiaza idei, teorii, proiecte. Mai mult decat atat: se vorbeste cu indreptatire despre legi fundamentale (nu numai in sens juridic, ci si stiintific), despre fundamente etice. Este suficient sa facem trimitere la notiunea de „piatra fundamentala“ pentru a avea dimensiunea conceptuala a unei activitati centrate pe fundatie.
Nu am insistat, intamplator, asupra sensurilor cuvantului care defineste principalul obiect de activitate in biografia profesionala a acad. Beles. Tot ceea ce semnifica, pe numeroase planuri, respectivul concept s-a regasit in profilul uman al personalitatii pe care o readucem in memoria fiecarui cititor al publicatiei noastre. Nu numai solida formatie inginereasca a acad. Aurel Beles reprezinta un model, ci si optiunile sale de ordin etic, transmise atat studentilor, cat si colaboratorilor din sfera cercetarii si proiectarii. Nu l-au clintit din convingerile sale nici presiunile administrative, nici conjuncturile interne si internationale dintre cele mai nefavorabile, nici deficientele de caracter ale factorilor decidenti. Cand temelia personalitatii este puternica, aproape ca nu exista dificultati de nedepasit. Marturie este tot ceea ce a lasat in urma sa acad. Aurel Beles, constructii care au rezistat si, multe dintre ele rezista, pentru ca la fundatia lor s-a pus nu numai stiinta, ci si suflet. A fost un reper pentru timpul in care a trait si a creat, este un model pentru cei din prezent si pentru cei care vor veni.