Strategia UE a Dunarii, o mare sansa pentru Romania

Convorbire cu prof. univ. dr. Emilian M. Dobrescu, secretar stiintific al Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si Sociologie a Academiei Romane

Teodor Brates: Multumindu-va pentru ca ati dat curs invitatiei noastre, va propunem sa ne concentram asupra unor elemente continute in studiul pe care dumneavoastra l-ati elaborat - sub egida Institutului European din Romania - impreuna cu expertul international Vlad Popovici, in legatura cu unele aspecte de cel mai mare interes referitoare la Strategia UE pentru regiunea Dunarii.
Emilian M. Dobrescu: Va multumesc, la randul meu, pentru posibilitatea de a-i informa pe cititorii dumneavoastra in legatura cu o serie de teme care vizeaza chiar preocuparile lor profesionale. Intrucat studiul este foarte amplu, va propun sa ne concentram asupra prioritatilor Romaniei care decurg din amintita strategie.

T.B.: Este exact zona cu cel mai inalt grad de interes.
E.M.D.: S-o luam, deci - cum se spune - pe scurtatura. Cea dintai prioritate vizeaza, cat se poate de evident, transportul, respectiv asigurarea unui sistem modern prin folosirea Dunarii. Este vorba despre extinderea si modernizarea infrastructurii portuare, aeroportuare, a sistemului stradal si feroviar prin promovarea conceptiei multimodale de transporturi.

T.B.: Sigur, nu vom putea intra in detaliu, dar cateva concretizari s-ar impune.
E.M.D.: Prioritatile sunt legate de dezvoltarea punctelor terminus existente, de noi terminale pentru transportul de bunuri si persoane, iar, in ceea ce priveste conceptul intermodal, as aminti aici corelatiile dintre transporturile feroviar-rutier, feroviar-fluvial, feroviar-maritim, rutier-fluvial, rutier-maritim, rutier-aerian.

T.B.: Ceea ce presupune si un proces investitional de amploare.
E.M.D.: Tocmai identificarea prioritatilor ajuta la conceperea si desfasurarea unui asemenea proces. Lucrurile vor fi si mai clare daca vom lua in considerare si celelalte prioritati. Le mentionez in ordinea in care au fost abordate in studiul nostru. Ne referim, in continuare, la societatea informationala, la valorificarea tehnologiilor de profil atat in sectorul public, cat si in cel privat, ceea ce este indispensabil pentru o adevarata magistrala fluviala moderna. Avem nevoie de stimularea unor aplicatii specifice pentru IMM-uri, in vederea realizarii de proiecte specifice locale, inclusiv construirea de telecentre. In continuare, ne ocupam de tema extrem de vasta a energiei, intrucat potentialul Dunarii si al zonelor invecinate in acest domeniu este, cu adevarat, impresionant.

T.B.: Va referiti, probabil, la combinatia dintre sursele de energie, hidro, nucleara, solara, eoliana...
E.M.D.: Desigur. Le luam la rand pe fiecare, relevam potentialul si punem accentul pe sursele regenerabile de energie. Sigur, nu omitem posibilitatea ca Romania sa fie una dintre principalele zone de tranzit pentru exporturile de resurse energetice primare dinspre Marea Caspica si Orientul Mijlociu, insa accentul se cere pus, dupa opinia noastra, pe resursele hidro si cele neconventionale. Pledam pentru transformarea regiunii Dunarii intr-un coridor european al energiei, un model de cooperare regionala pe care l-am elaborat, in unele dintre componentele lui, chiar in detaliu.

T.B.: Nu vom avea posibilitatea sa aprofundam, in spatiul de care dispunem, aceste aspecte, dar cunoastem ca ati propus si o serie de proiecte prioritare.
E.M.D.: Este vorba despre lansarea unor studii de fezabilitate care urmaresc mai ales valorificarea durabila a resurselor energetice regenerabile din regiunea romaneasca a Dunarii. As adauga aici, la sursele amintite, utilizarea energiei geotermale, solare si a biomasei agricole din zonele invecinate fluviului. Nu neglijam nici posibilitatile de modernizare si dezvoltare a capacitatilor existente, de modernizare si dezvoltare a capacitatilor de producere a energiei electrice si termice, inclusiv prin realizarea proiectelor de extindere a centralei nucleare de la Cernavoda.

T.B.: In aceasta privinta, dumneavoastra ati propus chiar un plan de actiune, dar ceea ce credem ca s-ar cuveni sa se prezinte mai amanuntit cititorilor se refera la viziunea dumneavoastra privind eliminarea fenomenului de saracire energetica din regiunea romaneasca a Dunarii. Nu avem de-a face aici cu o contradictie intre ceea ce s-a afirmat despre potentialul energetic al regiunii si fenomenul de saracire energetica?
E.M.D.: Este vorba despre relativitatea evaluarilor. Depinde cu ce te compari. Dar, asa cum am mai aratat, vizam o larga cooperare nu numai a statelor riverane, ci si a altora prin transformarea Dunarii intr-un coridor european esential pentru resursele energetice. Nu trecem cu vederea nici proiectul Nabucco, desi - cum se stie - exista dificultati in realizarea acestui obiectiv.

T.B.: Merita, de asemenea, sa mentionam ca tot procesul investitional pe care il preconizati vizeaza si un grad mai inalt de protectie a mediului.
E.M.D.: In aceasta privinta se cuvine sa mentionam valoarea capitolului respectiv din strategia romaneasca a Dunarii, care se refera la imbunatatirea alimentarii cu apa a retelelor de canalizare si epurare a apelor uzate, la mai buna gestionare a deseurilor, la eliminarea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, ceea ce presupune, de asemenea, o investitie consistenta, bazata pe cele mai noi dezvoltari stiintifice si tehnologice. Avem in vedere conservarea ariilor naturale protejate din regiunea Dunarii, in primul rand, a Deltei. Totodata, urmarim dezvoltarea monitorizarii factorilor de protectie a biosistemelor. Nu este neglijata nici asigurarea calitatii apei Dunarii. Practic, este vorba despre un sistem integrat.

T.B.: In ordinea de idei mentionata de dumneavoastra se inscrie si o tema mai putin dezbatuta, si anume turismul ecologic.
E.M.D.: Pentru Romania, mai ales in ceea ce priveste Lunca Dunarii, dezvoltarea turismului ecologic este deopotriva o oportunitate si o prioritate. Oportunitatea deriva in special din existenta mai multor zone pastrate in starea lor naturala - am in vedere aici, in special, Delta Dunarii - iar prioritatea decurge din faptul ca atractia turistica este considerabila si, prin urmare, putem obtine, astfel, avantaje foarte rapid, cu efecte dintre cele mai pozitive pe termen mediu si lung.

T.B.: Din tot ceea ce s-a spus pana acum rezulta ca predominanta, in viziunea dumneavoastra, este latura economica, in special componenta ei financiara. Fara implicarea mediului de afaceri, nu vedem cum ar fi posibila realizarea obiectivelor strategice atat de importante la care v-ati referit.
E.M.D.: Studiul nostru consacra un capitol special mediului de afaceri. Asa cum am aratat, contam foarte mult pe implicarea IMM-urilor. Ele se cer sprijinite pentru cresterea locurilor de munca, pentru asimilarea de tehnologii inovative, pentru ridicarea calificarii profesionale a angajatilor, ceea ce presupune folosirea tuturor instrumentelor de care dispune statul, inclusiv in ceea ce priveste flexibilizarea pietei muncii.

T.B.: In final, dumneavoastra v-ati ocupat de elementele definitorii privind educatia si cercetarea. Banuiesc ca, in acest mod, ati dorit sa subliniati ca sunt factorii care „incununeaza“ intregul dumneavoastra demers stiintific.
E.M.D.: Bineinteles. Exista o larga recunoastere a faptului ca educatia reprezinta un factor strategic pentru o reala dezvoltare durabila, intrucat vizeaza capitalul uman. In studiul nostru ne ocupam, pe larg, de imbunatatirea sistemului national de invatamant cu aplicatii la regiunea Dunarii. Pornim de la educatia timpurie, avand in vedere extinderea si modernizarea retelei de-a lungul intregului fluviu pe teritoriul Romaniei. Educarea copiilor din mediul rural este esentiala, ca si masurile menite sa ii educe si pe parinti pentru a ridica nivelul de cunoastere in zone in care, trebuie sa recunoastem, nivelul de cultura este destul de precar. Instrumentele fiscal-bugetare pot si trebuie sa fie mai bine folosite pentru imbunatatirea radicala, institutionala si in privinta continutului, a invatamantului, in toate localitatile dunarene.

T.B.: Intrucat dvs. ati cuplat domeniul educatiei cu cel al cercetarii, va rugam, in incheiere, sa abordati si acest subiect.
E.M.D.: Cred ca toate consideratiile expuse pana acum arata ca intreaga dezvoltare a regiunii Dunarii trebuie sa se bazeze pe tehnologii noi, inovative. Se cer utilizate la maximum avantajele oferite de Programul-Cadru 7 al Uniunii Europene, respectiv perioada 2014 - 2020. Oportunitatile oferite de acest program ne vor permite sa infiintam centre de cercetare pentru dezvoltarea sistemelor inteligente. Statisticile preliminare si studiile recente indica faptul ca, in conditiile de austeritate financiara determinata de criza economica, diminuarea fondurilor publice alocate cercetarii-dezvoltarii a dus la stoparea progreselor obtinute anterior in dezvoltarea sistemului, in cresterea performantelor de inovare.

T.B.: Ceea ce este in contrasens si contratimp tocmai cu „filosofia“ Programului-Cadru 7 al UE.
E.M.D.: Exact. In lipsa progreselor in domeniul inovarii, nu sunt sustenabile niciun fel de programe investitionale eficiente. Nu ne putem baza doar pe achizitiile din afara, se cer intarite si extinse compartimentele de cercetare atat cele din sectorul public, cat mai ales cele din sectorul privat. Lipsa de predictibilitate in finantarea programelor si a proiectelor de cercetare-dezvoltare este cu totul incompatibila viziunilor strategice care urmaresc o crestere economica durabila, inteligenta.

T.B.: Apare limpede ca aceasta poate fi si una dintre concluziile convorbirii noastre.
E.M.D.: Asa este. Ati vorbit despre capitolul care incununeaza studiul nostru si, in consecinta, daca ar fi sa stabilim o ordine a prioritatilor, atunci, neindoios, imbunatatirea substantiala a activitatii din sferele educatiei si cercetarii se cuvine sa se situeze pe primul loc. Asa au procedat statele care au obtinut cele mai bune rezultate in combaterea efectelor crizei si nu vad de ce noi nu procedam in consecinta. Chiar caracterul universal al stiintei, al culturii, impune o asemenea abordare, mai ales atunci cand ne referim la proiecte care, prin specificul lor, implica participarea mai multor state. Or, apartenenta noastra la Uniunea Europeana se cere gandita si utilizata, inclusiv prin prisma insusirii Strategiei Dunarii de catre cele mai inalte foruri de la Bruxelles.

T.B.: O oportunitate care nu trebuie, sub niciun motiv, ignorata si irosita.
E.M.D.: Cred ca aceasta este principala concluzie, iar factorii decidenti din tara noastra, organizatiile profesionale, noi toti cei implicati in proiectele de dezvoltare durabila, in care Strategia Dunarii ocupa un loc central, trebuie sa ne facem datoria. Premise favorabile exista, nu ne ramane decat sa mergem mai departe, iar studiile, de genul celui pe care l-am elaborat, sunt un sprijin in acest sens.