Mecanizarea moderna a agriculturii si industriei alimentare, obiectiv prioritar al cercetarii stiintifice nationale (I)
Data: 16 - 30 iunie 2012
Convorbire cu prof. univ. dr. ing. Ion Pirna, membru corespondent al Academiei de Stiinte Agricole si Silvice, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare - INMA
Teodor Brates: Cititorii publicatiei AGIR, Univers Ingineresc, au urmarit, totdeauna, cu interes, modul in care diverse componente reprezentative ale cercetarii stiintifice autohtone au depasit dificultatile provocate de aceste vremuri grele, de criza. Acest interes vizeaza si institutul pe care il conduceti, in contextul in care - cel putin la nivel declarativ, oficial - se proclama agricultura si industria alimentara drept prioritati nationale de necontestat. Asadar, care este „secretul“ afirmarii, in continuare, a INMA ca un centru de cercetare viabil?
Ion Pirna: Exista mai multe explicatii. Una dintre ele se refera la trainicia traditiilor.
T.B.: La radacini...
I.P.: Exact. Va aflati in spatiul in care isi desfasoara activitatea un nucleu de cercetare infiintat printr-un Decret regal emis la data de 5 mai din 1927. Astfel, regele Ferdinand a dat curs solicitarii unor savanti romani si altor specialisti din domeniul agriculturii de a se crea un centru de concepere, realizare si verificare a masinilor si echipamentelor destinate acestei ramuri esentiale a economiei romanesti.
T.B.: Se poate considera ca avem de-a face - ca si in alte domenii - cu un act intemeietor vizionar. Cine cunoaste, cat de cat, evolutia agriculturii romanesti isi da seama ca reducerea decalajelor, multe considerabile, fata de tarile dezvoltate nu era si nici nu este posibila fara masini si echipamente moderne, performante, realizate - inainte de toate - cu efort propriu.
I.P.: In fond, aceasta a fost, este si va fi ratiunea existentei si a activitatii institutului nostru, chiar daca deseori vremurile ne-au fost potrivnice. Institutul a fost amplasat, de la inceput, aici, in aceasta zona a Capitalei. In conditiile date, obiectivul consta in crearea de mijloace tehnice adaptate solului Romaniei, specificului climatic al diferitelor zone, precum si in testarea masinilor si echipamentelor aduse prin import.
T.B.: Trebuie, cred, sa precizam ca in 1927 si mai tarziu nu se pusesera inca bazele unei industrii nationale in domeniul mecanizarii agriculturii, cu toate ca era vorba despre principala ramura a economiei tarii in acea perioada.
I.P.: Precizarea este binevenita. Istoria se cere asumata asa cum a fost, cu luminile si umbrele ei. Ceea ce este, insa, important priveste conceptul elaborat de marele savant Gheorghe Ionescu Sisesti, potrivit caruia in tot ceea ce se intreprinde pentru dezvoltarea si modernizarea agriculturii - si in aceasta privinta o importanta deosebita are sistema de masini - trebuie sa se tina seama, in cel mai inalt grad, de conditiile de clima si sol. Daca nu se respecta acest principiu, se distruge textura solului, apar elemente distructive care au efecte de lunga durata. In cazul pamantului, abia dupa 20 - 25 de ani, ne dam seama de efectele deosebit de grave ale nesocotirii principiului la care ne referim. In industrie, poti constata mult mai repede daca anumite solutii sunt bune sau eronate. „Reparatia“ - ca sa spun asa - este posibila si mai lesnicioasa. In cazul agriculturii, este foarte greu sa revii la o stare care a fost afectata de un mod necorespunzator de lucrare a pamantului.
T.B.: Daca inteleg bine, mesajul pe care il transmiteti este acela de a respecta traditiile, preceptele fondatoare (ca sa ma exprim astfel) nu prin simpla lor conservare, ci si printr-o inovare continua.
I.P.: M-ati inteles foarte bine, intrucat pledez pentru a se pastra tot ceea ce s-a dovedit bun, in conditiile promovarii spiritului novator. Aici se afla miezul intregii chestiuni si totul porneste de la oameni, de la modul in care sunt formati, de la climatul asigurat pentru creatie, pentru inovare. Concret, specialistii institutului au fost formati si se formeaza astfel incat sa actioneze in conceperea masinilor si echipamentelor pornind totdeauna de la tehnologie. Cerintele de ordin tehnologic - ma refer, evident, la tehnologiile performante - impun solutiile din domeniul nostru de activitate. De aici au decurs modalitatile practice de formare a unui corp de elita, cu adevarat profesionist.
T.B.: Tema merita, sunt convins, dezvoltarea ei.
I.P.: Noi am reusit, in ceea ce priveste asigurarea personalului necesar, am autorizat un centru de formare profesionala si un centru de evaluare a competentelor. In acest fel am venit direct si in intampinarea cerintelor beneficiarilor nostri. Rezulta, cred, foarte clar ca luarea in considerare a factorului uman drept prioritate asigura premisele unei activitati industriale adecvate. Este extrem de important sa ai oamenii necesari si sa asiguri continuitatea, repetabilitatea activitatilor industriale. Institutul nostru are 28 de doctori in stiinte tehnice, 8 persoane sunt in faza elaborarii tezelor de doctorat si avem 17 masteranzi. Ei asigura buna functionare a centrelor amintite la care sunt cursanti, inclusiv de la Politehnica din Bucuresti. Cei mai performanti dintre acestia sunt recrutati si pentru cercetarea stiintifica. Bineinteles, cautam sa-i si motivam. Intre altele, am asigurat, in incinta institutului, pentru 12 persoane tinere, conditii de locuit si de gospodarire la standarde de viata decenta.
T.B.: Si acum putem sa trecem la definirea directiilor principale de actiune.
I.P.: Acestea ar putea fi sintetizate astfel: cercetarea fundamentala a fenomenelor de interactiune a factorilor biologici, pedoclimatici si tehnologici asupra echipamentelor tehnice in procesele de mecanizare si automatizare a lucrarilor din agricultura; fundamentarea stiintifica a proceselor din agricultura si industria alimentara, conceperea unor tehnologii, instrumente si echipamente tehnice compatibile si competitive cu aria europeana de cercetare specifica conceptelor de agricultura durabila si securitate alimentara; promovarea unor surse regenerabile de energie (biomasa, biocombustibili), tehnologii si echipamente tehnice pentru utilizarea acestora in conditii de eficienta, protectia vietii, sanatatii si a mediului; contributii directe la dezvoltarea rurala, la imbunatatirea calitatii vietii prin transferul tehnologic si implementarea bunelor practici. Directiile de actiune vizeaza, prin urmare, atat partea de exploatare corespunzatoare solului, aplicabila la structura de culturi care este profitabila pentru producator si beneficiar, cat si cea de procesare a produselor agricole. Pentru o mai buna intelegere a acestei afirmatii voi recurge la exemple.
T.B.: Va rog.
I.P.: Cum se stie, in tara noastra exista zone in care se cultiva predilect cartoful. Acolo este un sol greu, respectiv o textura in care partea de argila este mult mai mare decat in alte zone. In consecinta, o tehnologie corecta trebuie sa se adapteze acelui tip de sol. Respectiva tehnologie - in continua perfectionare - a reprezentat si reprezinta, pentru noi, o reala „comanda sociala“ care ne orienteaza cercetarile si politicile de dezvoltare.
T.B.: Dupa cum, sunt convins, incorporati cerintele de ordin tehnologic in context economic specific. Ma refer la ceea ce impune piata de profil.
I.P.: O piata cu particularitatile pe care i le-a imprimat procesul de tranzitie. Nu putem face abstractie de faptul ca, in prezent, sunt peste 3,8 milioane de exploatatii agricole. Majoritatea sunt de subzistenta sau de semisubzistenta. Doar circa 3700 - 3800 sunt, cu adevarat, entitati de tip comercial care produc pentru piata, reprezentand agenti economici in toata regula. Situatia pe care o prezint constituie, pentru noi, obiectul unor studii, al unor analize referitoare la tipurile de masini si echipamente pe care le realizam, astfel incat sa corespunda tehnologic si structurilor exploatatiilor, ca si culturilor care se practica in conditiile date. Bunaoara, este vorba despre determinarea, daca ne referim la tractoare, a numarului lor, pe o gama larga de sortimente. Noi desfasuram neintrerupt o activitate de evaluare a starilor de fapt din agricultura, a tendintelor, cu toate componentele amintite, de la numarul si dimensiunile exploatatiilor la tehnologiile adecvate acestora ca si a culturilor in cauza, studii stiintifice pe care le punem la dispozitia factorilor decidenti la nivel national.
T.B.: Cum se integreaza toate acestea in conceptul dezvoltarii durabile?
I.P.: Organic. Daca astazi vorbim despre semnificative schimbari climatice, consecinta in planul activitatii noastre consta in luarea in considerare a elementelor care tin direct si indirect de mediul inconjurator. Se prognozeaza, bunaoara, ca la orizontul anilor 2020 - 2025 vor aparea semne tot mai concludente de desertificare si aridizare a terenurilor, incepand din zona Dobrogei, din partea de sud a Olteniei si intregul areal sud-vestic al tarii. Se constata ca in ultimii o suta de ani cresterea globala a temperaturii a fost de maximum 0,5 - 0,7 grade, iar cresterea in perioada urmatoare de 10 - 20 de ani va fi de 1,2 - 1,4 grade, ceea ce inseamna un stres suplimentar pentru sol, pentru plante. Inclusiv, pentru oameni.
T.B.: Desigur, schimbarile climatice de care tineti seama nu se refera exclusiv la temperaturi.
I.P.: Fireste. Am in vedere si umiditatea, ca si presiunile, ca si multe altele. Umiditatea, de pilda, va fi mai mare cu 10 - 20 la suta in perioada de iarna si va scadea brusc in perioadele de primavara si vara, cand plantele au cea mai mare nevoie de apa. Institutul a luat si ia in considerare, intr-o viziune sistemica, toate aceste elemente si elaboreaza proiectele in raport cu noile conditii.
T.B.: Trebuie, probabil, sa se tina seama si de efectele agresiunilor la adresa mediului inconjurator, mai ales din perioada postdecembrista, adica sa se repare ceea ce s-a stricat, ceea ce s-a degradat.
I.P.: Bineinteles. Este una dintre preocuparile noastre majore. Sa ne referim, tot cu titlu de exemplu, la perdelele forestiere de protectie. In aceasta ordine de idei nu pot sa nu-l invoc pe Ion Ionescu de la Brad...
?
T.B.: Cel al carui nume il poarta chiar strada unde se afla intrarea in Institutul dvs.
I.P.: Da, a fost un stralucit agronom. In ultimii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza, marele savant Ion Ionescu de la Brad a finalizat un proiect de realizare a perdelelor forestiere de protectie in Principatele Romane. Din pacate, ceea ce s-a realizat in timp, in zeci si zeci de ani, in acest domeniu esential de „imblanzire“ a climei, s-a distrus in buna masura.
T.B.: Chiar iarna trecuta a aratat dramatic ce a insemnat aceasta - cu adevarat - barbarie, distrugerea unui numar imens de asemenea perdele.
I.P.: Refacerea unor astfel de perdele a devenit o necesitate de maxima urgenta. In ceea ce ne priveste, am venit cu o serie de noutati. Suntem, la Intreprinderea „Mecanica - Ceahlaul“ din Piatra Neamt, in faza de implementare a unui produs destinat plantarii acestor perdele. Este vorba despre o masina care poate sa functioneze pe un tractor intre 45 si 80 de cai putere cu un randament foarte mare. Una sau doua persoane (exista doua astfel de variante), la un schimb de opt ore, realizeaza de la 2,4 pana la 2,8 hectare de plantari. Este echivalentul muncii a 230 - 235 de oameni in acelasi interval de timp.
T.B.: Intrucat aceasta convorbire este publicata in Univers ingineresc, credem ca nu este lipsit de interes, sa prezentati si unele detalii tehnice.
I.P.: Cu placere. Nu se utilizeaza procedeul clasic de sapare a gropilor de plantare cu un burghiu mecanic, ci functioneaza continuu. Are elemente de reglaj de asa natura incat poate realiza orice perdea forestiera cu desimi de la arbusti la copaci mari si foarte mari. Se formeaza un sistem de pliere adecvat tipului de arbusti si copaci plantati. Procedeul nu modifica habitatul (pentru ca tot vorbim despre protectia mediului), atenueaza elementele de inghet si dezghet, diminueaza forta distructiva a vantului. Si mai este un element care se cere luat in seama. Desi perdelele reduc, intr-o anumita masura, suprafetele cultivate, sporul de recolta datorat lor este de 15 - 20 la suta pe hectar. Perdelele mai au si rolul de a conserva umiditatea, nu se mai produc troiene, stratul de zapada se uniformizeaza, ajuta la asigurarea biodiversificarii. Este bine ca tot mai multi concetateni constientizeaza necesitatea refacerii si extinderii acestor perdele de protectie, iar masina conceputa de noi vine in intampinarea acestei cerinte.
(Continuare in numarul viitor)