Omagierea vietii si activitatii acad. Radu Voinea

Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) si Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) au organizat recent, la sediul central al AGIR din Calea Victoriei nr. 118, un simpozion omagial dedicat evocarii academicianului Radu Voinea, cu prilejul implinirii a 90 de ani de la nastere. Cu acest prilej, personalitati de la Academia Romana, AGIR, ASTR, alti membri marcanti ai comunitatii tehnico-stiintifice au readus in memorie momente din viata si opera distinsului dascal, rector si academician Radu Voinea.
Acestei aniversari i-a fost dedicata si o manifestare desfasurata, la 12 iunie a.c., la Universitatea Politehnica din Bucuresti. Prezentam, in cele ce urmeaza, interventia sustinuta la acest eveniment de Mihai Mihaita, presedintele AGIR si presedinte ad.i. al ASTR:

Omagiul pe care il aducem, astazi, academicianului Radu Voinea reprezinta pentru mine - si, sunt convins, pentru fiecare dintre cei de fata - un firesc act de recunostinta intrucat ii datoram celui care ne-a fost mentor, coleg, prieten, consideratia noastra pentru tot ceea ce a intruchipat ca valoare stiintifica, didactica si, nu in ultimul rand, umana.
L-am cunoscut, asemenea multor altora, prin numeroasele sale activitati, l-am apreciat si simpatizat inainte de a lucra impreuna, de a fi colaboratori apropiati. Inaltele functii profesionale - pe itinerariul afirmarii ca inginer constructor, cercetator, profesor, si ca o incununare a carierei prin calitatea de academician si de presedinte al Academiei Romane - impuneau respect, inainte de toate, prin calitatile OMULUI Radu Voinea. Nu a facut „parada“ cu aceste functii si si-a pastrat pana la capat calitatile sale native, imbogatite cu insusirea valorilor cunoasterii umane.
In ceea ce ne priveste pe noi, cei de la AGIR, ne-am exprimat recunostinta sincera prin conferirea titlului de membru de onoare al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania, ca semn de profunda apreciere a contributiilor sale de mare insemnatate la dezvoltarea stiintei si tehnicii romanesti.
Cand a implinit 80 de ani, i-au fost acordate, cu toata dragostea si pretuirea, Diploma si Medalia de Excelenta AGIR.
Punctez aceste momente deoarece a fost, prin pretuirea celor din jur, unul dintre liderii de seama ai comunitatii ingineresti din tara noastra. Acest fapt a fost confirmat si reconfirmat de activitatea desfasurata ca membru fondator si presedinte, pana la capatul vietii sale, al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
Timp de 20 de ani am avut privilegiul si bucuria sa actionam impreuna in demersurile, in initiativele si eforturile, uneori, marcate de dificultati considerabile, menite sa dea mai multa substanta activitatilor ingineresti, structurilor lor profesionale si stiintifice, in noile conditii interne si externe de modernizare a Romaniei in consonanta cu tendintele impuse de procesele de integrare si de globalizare. Toate acestea au fost incununate de infiintarea si functionarea Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
In tot acest timp - in care apropierea de o asemenea personalitate puternica, cu preocupari multiple si interdisciplinare, iti permite sa inveti continuu, sa te ridici moral - mi-am dat seama ca academicianul Radu Voinea a fost un adevarat model de om de stiinta, profesor, cetatean, om. In acelasi timp, era un vizionar care a deslusit, prin acumularile din trecut si prezent, caracteristici esentiale ale viitorului, a fost un constructor care a lasat in urma sa un impresionant edificiu al cunoasterii, un luptator pentru ca nu s-a lasat invins de dificultatile care ne-au marcat viata in trecut, in perioada complicata a tranzitiei spre democratie si economia de piata. A fost un admirabil coleg, gata oricand sa dea o mana de ajutor, si - mai presus de toate - un caracter pentru ca stia ce inseamna recunoasterea, dar si intransigenta, exigenta fata de sine si fata de cei din jur. Se definea prin butada potrivit careia „esti nu numai ceea ce spui si faci, ci si cum faci si spui“. Avea un bogat simt al umorului si, in acelasi timp, era plin de caldura, de deferenta.
In aceste momente, este firesc sa te copleseasca amintirile, sa vina, din urma, momente traite impreuna cu cel pe care il omagiem, sa-ti dai seama cat de puternica ii era vointa, ce temelii solide ii avea motivatia, cat de mult pret punea pe creativitate, cat de prodigioasa ii era memoria si, nu in ultimul rand, cat de mare ii era afectivitatea. Pur si simplu te simteai bine alaturi de un om care nu cunostea dubla masura si nici dublul limbaj. Autenticitatea si firescul ei ii conturau expresiv personalitatea.
Cand se afla pe patul de spital, la ultima si extrem de dureroasa intalnire cu academicianul Radu Voinea, am admirat, poate la o intensitate mai mare decat oricand, gandirea si caracterul sau tonic, profund uman.
Se interesa de multe, mai ales de colegi, despre mersul Academiei, dar si despre rezultatul unui meci de fotbal in care a jucat echipa Universitatea Craiova. Am simtit nevoia si dorinta, la despartire, sa-i spun ca „va fi bine“. A adaugat, cu umorul sau din totdeauna „... si la vara cald“. Au fost ultimele cuvinte pe care i le-am auzit. Ne-a transmis, astfel, aproape metaforic, ca viata merge inainte, cu sau fara noi, dar ceea ce am inteles mai adanc este faptul ca nimic nu innobileaza mai mult trecerea noastra pe acest pamant decat valorile pe care le-a slujit exemplar si academicianul Radu Voinea: cunoasterea, creatia, prietenia, omenia. Ii suntem recunoscatori pentru zestrea pe care ne-a lasat-o si, potrivit unui cunoscut indemn, rostim cuvintele „Fie ca Cel de Sus sa invredniceasca poporul nostru sa aiba cat mai multi fii de aceasta factura“.