Reuniune comemorativa: Nicolae Vasilescu Karpen, stralucit om de stiinta, profesor, inginer, fizician si inventator roman
Data: 16 - 30 iunie 2014
Urmarind cu consecventa implinirea uneia dintre misiunile pe care si le-a asumat, Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) aduce sistematic in atentia contemporanilor viata si faptele marilor inaintasi din cultura tehnica a poporului roman, personalitati remarcabile, a caror opera se afla la baza multor realizari de importanta nationala si universala. In acest cadru, recent, la sediul AGIR din Bucuresti, Calea Victoriei nr. 118, a avut loc o reuniune comemorativa in memoria lui Nicolae Vasilescu Karpen.
Adunarea a fost deschisa de prof. as. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita, presedintele AGIR si presedintele ASTR. Despre viata si opera ilustrului savant si pedagog au vorbit prof. univ. dr. ing. Mihai Iordache, de la Departamentul de Electrotehnica al Facultatii de Inginerie Electrica din Universitatea Politehnica din Bucuresti, fost decan al acestei facultati, si Laura Albani, director al Muzeului National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida. Au mai avut interventii prof. Lascar Veniamin, nepot al lui Nicolae Vasilescu Karpen, care si-a depanat unele amintiri personale despre bunicul sau si a evidentiat activitatea acestuia ca rector al Politehnicii, precum si prof. dr. ing. Nicolae Vasile, care a evidentiat exceptionalele relatii ale savantului cu marile personalitati ale epocii. Despre calitatea de model a vietii si activitatii acestei mari personalitati au vorbit si alti participanti la adunare.
Model demn de urmat
In cuvantul sau introductiv, prof. as. dr. ing. EurIng Mihai Mihaita a subliniat ca implinirea a 50 de ani de la moartea lui Nicolae Vasilescu Karpen constituie un prilej de a-l omagia pe inginerul constructor si inginerul electrician, profesor universitar, om de stiinta, membru al Academiei Romane si membru de onoare al Societatii Franceze a Electricienilor, al carui exemplu este mereu viu in costiinta natiunii noastre. In continuare, s-a referit la cateva repere biografice, relevand ca cel omagiat s-a nascut la Craiova, la 10/22 decembrie 1870.
A fost un stralucit elev de liceu la Craiova si Bucuresti si a incheiat cu cele mai inalte aprecieri pregatirea universitara la Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Bucuresti. Si-a desavarsit specializarea la Scoala Superioara de Electricitate si la Fundatia de Stiinte de la Paris. In 1904, la Sorbona, si-a sustinut cu brio teza de doctorat.
Intors in tara, si-a inceput cariera inginereasca pe un post modest la Ministerul Lucrarilor Publice. Urca treptele unei activitati prodigioase, sef al Diviziei Tehnice al PTT, apoi de membru al Consiliului Tehnic Superior, iar in 1931, in plina criza economica, este ministrul Economiei si Comertului, unde a reusit sa fructifice cat mai bine potentialul productiv national.
Ca inginer constructor la inceputul carierei sale, Nicolae Vasilescu Karpen a participat la constructia tunelului de la Beresti pe linia de cale ferata Barlad - Galati si la realizarea statiei de telegrafie fara fir de la Baneasa.
A facut cercetari de avangarda in domeniile electricitatii si electrotehnicii, al pilelor electrice, elasticitatii, aerodinamicii, termodinamicii, electromagnetismului, electrochimiei.
Formator al multor generatii de ingineri alaturi de o intensa activitate la catedra si laborator, a indeplinit, vreme de doua decenii, functia de rector al Politehnicii Bucurestene.
Ca o recunoastere a activitatii sale, a fost membru corespondent si apoi membru titular al Academiei Romane si unul dintre cei mai importanti membri ai Societatii Franceze a Electricienilor.
Pana la sfarsitul vietii sale, 2 martie 1964, s-a aflat in primele randuri ale promotorilor stiintei si tehnicii romanesti, reprezentand un reper de probitate profesionala si de spirit civic. Toti cei care l-au cunoscut, mai ales colaboratorii apropiati, vorbesc fara rezerve, cu o bogatie remarcabila de date si fapte, despre statura moral-profesio-nala a savantului roman caruia orice post de raspundere in lumea academica sau in cea a deciziei tehnico-economice i-a conferit noi valente. De altfel, marile personalitati se remarca tocmai prin consonanta convingerilor cu actiunile puse in slujba unor cauze de mare impact social. Din acest unghi de vedere, Nicolae Vasilescu Karpen ramane si peste timp un model demn de urmat in primul rand de comunitatea inginereasca pe care a slujit-o exemplar.
Un savant a carui amintire va fi vesnic vie
In expunerea sa, prof. univ. dr. ing. Mihai Iordache a subliniat ca savantul omagiat este, in domeniul aerodinamicii, primul cercetator care a demonstrat zborul pasarilor pe timp cu vant variabil, modul de captare a energiei vantului cu viteza orizontala variabila, in acelasi plan sau in plane orizontale suprapuse. A explicat pentru prima data mecanismul presiunii osmotice, combinand unele pareri a lui Van`t Hoff si W. Ramsey. A fost primul care a propus utilizarea curentilor purtatori de inalta frecventa pentru telefonia prin cablu la mare distanta. In fizico-chimie, Vasilescu Karpen si-a adus contributia prin introducerea unei noi ipoteze a existentei electronilor liberi in lichide. Prin aceasta, a elaborat teoria electronica a lichidelor, prin care se explica numeroase fenomene necunoscute sau gresit interpretate. In momentul elaborarii acestei teorii, singura teorie cinetica a fenomenelor electrochimice era cea a lui Nernst din 1888, cand electronul inca nu era cunoscut. Aceasta explica diferenta de potential intre metal si electrolit, dand expresia verificata de experiente a acestei diferente - efectul Volta, atacarea metalelor de catre acizi si altele.
Vorbitorul a prezentat, la randul sau, numeroase date din biografia savantului, punand accentul pe momente deosebit de semnificative ale contributiilor sale stiintifice, inclusiv in calitate de cadru didactic, de rector al Politehnicii din Bucuresti.
Ca o sinteza a tuturor acestor consideratii, a fost prezentat urmatorul citat din aprecierile prof. univ. Matei Mateescu: „Inginerul, profesorul, savantul Vasilescu Karpen a fost omul de omenie, de o rara modestie si sensibilitate sufleteasca, receptiv la greutatile altora, care a incurajat si ajutat personal tineretul studios si talentat“.
In cadrul manifestarii comemorative, prof. dr. ing. Nicolae Vasile a tinut sa sublinieze pe langa exceptionalele calitati de cercetator si didactice ale lui Vasilescu Karpen si calitatile sale manageriale si de relatii in lumea stiintifica mondiala. Sunt astfel cunoscute relatiile si corespondenta purtata cu mari savanti ai vremii cum ar fi N. Tesla din Croatia sau Niels Bohr din Danemarca. Pe baza acestor calitati si a rezultatelor activitatii sale complexe, Nicolae Vasilescu Karpen ar putea fi numit parintele electrotehnicii romanesti.
Documente si obiecte de valoare inestimabila la Muzeul National Tehnic
Potrivit informatiilor furnizate de Laura Albani, director al Muzeului National Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, la acest muzeu se pastreaza ansamblul Pila Karpen ce reprezinta inventia profesorului Nicolae Vasilescu Karpen, considerata a fi unicat, motiv pentru care este susceptibila de a fi clasata in categoria tezaur.
Pila a fost inregistrata ca inventie in anul 1924, in Franta, la data de 12 februrie, sub denumirea generica de Instrument de precizie in electricitate avand numarul 577.087. Pentru a putea demonstra practic functionarea mecanismului - teoretic o facuse deja - autorul construieste ansamblul Pilei K. Prototipul a fost realizat in 1950.
Piesa a fost adusa la Muzeul National Tehnic de catre Matei Marinescu, fiul lui Gheorghe Marinescu - doctor neurolog, prieten cu autorul inventiei, si inregistrata la data de 31 august 1979 cu nr. 22. Pana atunci, piesa a fost expusa in cadrul Academiei Romane, unde a fost in custodie un timp, insa donarea acesteia s-a facut cu titlu personal de Matei Marinescu.
Vasilescu Karpen a realizat, de fapt, doua pile electrice legate in serie, care alimentau un minimotor galvanometric. Acesta, la randul sau, misca o paleta conectata la un comutator. La fiecare jumatate de rotatie, paleta deschidea circuitul, iar la a doua jumatate de rotatie il inchidea. Timpul de rotatie era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului ca pilele furnizeaza energie electrica.
Pilele electrice sunt stramosul bateriilor de azi si nu pot functiona mai mult de 5 - 10 ani, deoarece unul dintre electrozi se corodeaza, iar inlocuirea lui inseamna... o pila electrica noua. Pila Karpen, care exista in Muzeul National Tehnic din Bucuresti, functioneaza si astazi, la 60 de ani de la construire.
Vasilescu Karpen dorea sa demonstreze ca se poate realiza o pila care sa furnizeze energie electrica la nesfarsit. Insa oamenii de stiinta sustin ca nu poate exista un perpetuum mobile, mai exact, pila lui Karpen incalca cel de-al doilea principiu al termodinamicii si mai ales teoria lui W. Thomson, care spune ca este imposibil ca o masinarie sa functioneze la infinit alimentandu-se singura.
Principiul al doilea al termodinamicii precizeaza conditiile in care are loc transformarea energiei termice in energie mecanica, referindu-se la caracterul calitativ si nu la cantitatile de energie schimbate. Acest principiu este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform caruia transformarile spontane de energie se realizeaza de la potentialul mai inalt spre cel mai scazut.
Insa pila lui Karpen nu este una obisnuita. Folosirea electrozilor din metale nobile a crescut timpul de functionare datorita eliminarii efectelor parazite ale reactiilor chimice care ar fi aparut in cazul utilizarii altor metale. In timp ce anumiti critici sustin ca incalca cel de-al doilea principiu al termodinamicii, altii afirma ca, in realitate, pila nu contravine acestui principiu si nici principiului zero in formularea generalizata. Datorita materialelor din care s-a realizat, este posibil ca durata de viata sa creasca considerabil, insa si costul realizarii este pe masura.
Exista si sustinatori care spun ca Vasilescu Karpen nu a construit un perpetuum mobile, ci doar o pila care foloseste ca sursa de energie temperatura mediului ambiant. Pila lui Karpen ramane destul de controversata. Dispozitivul are un electrod de aur, un altul de aur platinat, inchisi in doi cilindri de sticla, muiati in acid sulfuric pur si un mic motoras electric (de fapt, un fel de osciloscop) care arata ca pila functioneaza. Si functioneaza continuu de peste 60 de ani.
Tot la Muzeul National Tehnic se pastreaza o „autobiografie“ a prof. Nicolae Vasilescu Karpen, redactata la persoana a treia in septembrie 1963, in care se descrie cu o concizie, acuratete si modestie remarcabile contributiile profesorului in mai multe domenii ale stiintei si tehnicii. Toate aceste contributii din „mecanica, elasticitate, aerodinamica, termodinamica, atomistica, teoria cinetica, electromagnetism, electrotehnica, telegrafie, telefonie, electrochimie, chimie fizica, geofizica sunt originale si se refera la fenomene descoperite de dansul sau la explicarea fenomenelor cunoscute, dar care n-au fost explicate sau au fost gresit interpretate“. „Autobiografia“ este completata cu o impresionanta lista a lucrarilor profesorului publicate in diverse reviste de specialitate.
Un alt exemplar original al a acestui valoros document se pastreaza in arhiva Universitatii Politehnica din Bucuresti.
Alte articole



