Realitati paralele

De multa vreme, Parlamentul Romaniei nu s-a mai aflat in centrul atentiei publice in masura in care a putut fi consemnata in prima sesiune din anul in curs. Iesirea dintr-un prelungit con de umbra nu a fost, insa, determinata de o activitate legislativa de exceptie, ci mai ales de confruntari politice care au implicat deseori si Justitia. Nu ne propunem sa facem un bilant exhaustiv al actualei sesiuni, ci retinem ca „productia“ de legi nu a fost si nu este pe masura asteptarii alegatorilor, atat cantitativ, cat mai ales calitativ.
Evident, chiar daca s-ar intensifica ritmul de finalizare a proiectelor de legi pe ultima suta de metri din luna iunie, situatia nu s-ar schimba semnificativ. Mai mult decat atat, un recent sondaj de opinie referitor la ceea ce parlamentarii apreciaza ca ar reprezenta prioritati legislative atesta o nedorita falie intre ceea ce populatia considera ca trebuie reglementat cu girul Parlamentului si ceea ce senatorii si deputatii au inscris pe primele locuri in ordinea de zi a comisiilor de specialitate si in plenul ambelor camere.
Mai mult de 50% din initiativele legislative (denumirea oficiala prin care sunt desemnate proiectele de legi propuse in special de parlamentari) vizeaza obiective cu caracter local, care, de fapt, trebuie sa constituie obiectul preocuparilor in entitatile administrativ teritoriale, incepand cu comunele si terminand cu judetele. De asemenea, multe propuneri legislative respinse in ultima instanta de Parlament nu numai ca au fost contrare prevederilor constitutionale, ci si au cazut in ridicol si desuetitudine prin temele minore si, deseori, antisociale pe care le-au abordat. Nu este cazul sa recurgem la exemple, intrucat fiecare cititor are posibilitatea sa acceseze site-urile Camerei Deputatilor si Senatului pentru a se convinge. Mai important este, insa, ca o serie de reglementari cu adevarat importante risca sa nu fie adoptate pana la finalul actualei sesiuni. Pe prim-plan se afla cele doua Coduri fiscale, care trebuie sa intre in vigoare la inceputul anului viitor. Daca nu vor fi adoptate, nu este dificil sa se anticipeze bulversarea care se va produce in materie de fiscalitate si, implicit, pe intreaga arie a intereselor contribuabililor. La fel, sunt sanse putine sa fie duse pana la capat reglementari care privesc in special regimul minelor si al altor resurse naturale, stimularea investitiilor, inclusiv in sectorul privat, sprijinirea mediului de afaceri, cu accent pe IMM-uri. Cum se poate lesne observa, reglementarile in aceste domenii au constituit, de multi ani, deziderate exprimate de numeroase segmente ale societatii, mai ales din sectoarele care pot aduce contributii substantiale la o crestere economica sustinuta si durabila. Sunt exact domeniile in care actioneaza si o mare parte a comunitatii ingineresti din tara noastra. In acest context, nu pot fi omise nici proiectele de lege care privesc activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare, in stransa legatura cu posibilitatile de realizare la timp si in conditii optime sub aspect calitativ a unor prevederi esentiale din Planul National CDI.
Amanarea pentru sesiunea septembrie - decembrie 2015 a procesului legislativ menit sa duca la finalizarea proiectelor mentionate va avea, incontestabil, efecte negative, inainte de toate in economia nationala. Totodata, nu putem face abstractie de un alt fapt care, direct si indirect, va afecta societatea in ansamblul ei. In conditiile in care confruntarile politice risca sa degenereze, chiar si cu „contributia“ unor exponenti ai puterii judecatoresti (in special din Ministerul Public), diminuarea increderii populatiei - si asa destul de redusa - in Parlament, a constituit, constituie si va constitui un factor deosebit de negativ pentru evolutia economica si sociala a tarii, pentru manifestarea statului roman pe plan regional, european si mondial.