Agenda Urbana a UE Obiectiv: o Europa durabila, inovatoare si puternica din punct de vedere economic
Data: 16-30 iunie 2016
Procesul de elaborare a Agendei Urbane a Uniunii Europene (UE) a fost tema principală a întâlnirii informale a celor 28 de miniştri responsabili cu planificarea şi dezvoltarea urbană, desfăşurată recent la Amsterdam.
România, semnatară a Pactului de la Amsterdam
Cu prilejul reuniunii - organizată de Preşedinţia Uniunii Europene a Olandei și Ministerul olandez al Internelor şi Relaţiilor - miniştrii participanţi au semnat Pactul de la Amsterdam - o agendă urbană pentru reducerea sărăciei şi creşterea eficienţei energetice în oraşele europene, considerat de specialişti un document „istoric", deoarece marchează creşterea investiţiilor în domeniile cheie ale Agendei Urbane a UE.
În cadrul reuniunii, delegaţia României, condusă de Mihaela Vrabete, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), a susţinut includerea unor prevederi adaptate la provocările cu care se confruntă România în domeniul dezvoltării teritoriale şi urbane în documentele ce vor fi elaborate în cadrul Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi în Agenda Urbană a Uniunii Europene. „Delegaţia României şi-a exprimat aprecierea faţă de atenţia acordată în cadrul documentului pentru abordarea participativă, integrată şi faţă de monitorizarea modului de implementare a acţiunilor. De asemenea, ne-am afirmat angajamentul şi ataşamentul de implicare activă în procesul de elaborare a Agendei Urbane a UE, prin antrenarea instituţiilor statului şi a altor organizaţii în toate domeniile pentru care se vor realiza parteneriate, precum şi disponibilitatea de a prelua responsabilitatea pentru domeniile locuri de muncă şi aptitudini în economia locală şi utilizarea durabilă a terenurilor şi soluţiilor bazate pe natură. Considerăm că ar fi o modalitate excelentă de a ne face remarcaţi în perspectiva preluării în primul semestru al anului 2019 a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România", a declarat Mihaela Vrabete.
Parteneriate pe tema a 12 provocări urbane identificate
În centrul agendei urbane a UE se va afla dezvoltarea a 12 parteneriate pe tema a 12 provocări urbane identificate: integrarea migranţilor şi refugiaţilor, calitatea aerului, sărăcia urbană, locuire, economia circulară, locuri de muncă şi aptitudini în economia locală, adaptarea climatică, tranziţia climatică, utilizarea durabilă a terenurilor şi a soluţiilor bazate pe natură, mobilitatea urbană, tranziţia digitală, achiziţii publice inovatoare şi responsabile. Aceste parteneriate vor face posibilă conlucrarea, pe poziţii de egalitate, a oraşelor, a statelor membre, a instituţiilor UE şi a părţilor interesate, precum ONG-uri şi parteneri de afaceri, cu scopul de a găsi căi comune prin care să se aducă îmbunătăţiri zonelor urbane din Uniunea Europeană.
În concordanţă cu angajamentul Comisiei Europene (CE) pentru o mai bună legiferare, planurile de acţiune concepute de parteneriate se vor axa pe o implementare mai eficace şi mai coerentă a politicilor UE existente în oraşe în domenii cum ar fi mediul, transporturile şi ocuparea forţei de muncă. Acestea se vor concentra şi pe facilitarea accesului la finanţare din partea UE, pe promovarea combinaţiilor între fondurile UE şi pe consolidarea bazei de cunoştinţe despre problemele urbane şi a schimbului de bune practici.
Au fost deja demarate patru parteneriate-pilot, pe următoarele teme: incluziunea migranţilor, coordonat de oraşul Amsterdam; calitatea aerului, coordonat de Ţările de Jos; locuinţe, coordonat de Slovacia şi sărăcia urbană, coordonat de Belgia şi Franţa. În cadrul acestor parteneriate sunt înscrise şi două municipii din România: Timişoara - în parteneriatul pentru sărăcia urbană şi Constanţa - în cel pentru calitatea aerului. Restul parteneriatelor vor fi lansate în perioada cuprinsă între sfârşitul anului 2016 şi vara lui 2017.