A XII-a editie a simpozionului stiintific „Educatia - componenta esentiala a politicii de mediu“
Data: 16 – 30 iunie 2018 2018
Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat, la 7 iunie a.c., la sediul central din Calea Victoriei nr. 118, a XII-a ediţie a simpozionului ştiinţific „Educaţia - componentă esenţială a politicii de mediu". Manifestarea - devenită tradiţională - este organizată anual de AGIR în apropierea Zilei Mondiale a Mediului, marcată la 5 iunie.
Evenimentul a fost moderat de preşedintele AGIR, Mihai Mihăiţă, care a subliniat importanţa pe plan global a acestei zile, a cărei marcare reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi, în acelaşi timp, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.
S-a reamintit că Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, marcându-se, astfel, un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaţionale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferinţe de profil. Această conferinţă a avut loc la Stockholm (Suedia), între 5 - 16 iunie, şi este cunoscută sub numele de Conferinţa de la Stockholm.
În fiecare an, la 5 iunie, ONU propune o temă-cheie asupra căreia dorește să atragă atenția locuitorilor planetei noastre. În 2018, ONU face un apel global pentru a susține lupta împotriva poluării cu plastic. „Asta pentru că, anual, la nivel planetar, peste 8 milioane de tone de plastic pătrund în oceanele noastre, distrugând întregi ecosisteme și punând în pericol viața animalelor și a oamenilor, deopotrivă", se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. Un sondaj realizat de Comisia Europeană la începutul acestui an arată că 87% dintre europeni sunt conștienți asupra pericolelor poluării cu plastic.
La ediţia a XII-a a simpozionului organizat de AGIR au fost susţinute şase comunicări, fiecare dintre acestea suscitând dezbateri complexe în rândul participanţilor.
Prima lucrare înscrisă pe ordinea de zi a fost Preocupări şi perspective în domeniul cercetării textile şi educaţiei ecologice cu impact pozitiv asupra protecţiei mediului (elaborată de Floarea Pricop, CSIII, de la INCDTP, în colaborare cu Alina Popescu, Laura Chirilă, Marian Rascov, Corina Moga, Aneta Chivoiu, Răzvan Scarlat). Conceptul principal de protecţie a mediului în care se încadrează o serie de lucrări de cercetare - au precizat autorii - constă în elaborarea unor tehnologii ecologice de utilizare eficientă a materiilor prime naturale, optimizarea procesului de utilizare a substanţelor chimice cu proprietăţi ecologice, utilizarea produselor enzimatice în procese tehnologice de finisare performante, recuperarea, reciclarea deşeurilor şi înlocuirea substanţelor nocive. „Diseminarea rezultatelor cercetărilor în domeniul ecologiei textile urmăreşte şi formarea generaţiilor viitoare pentru o educaţie ecologică, ce va deveni de primă importanţă în viitor deoarece problemele de mediu vor copleşi lumea, iar sfera politică va fi tot mai presată să adopte politici publice care să restabilească echilibrul dintre om şi mediu, să împiedice deteriorarea atmosferică şi a Pământului sau să găsească soluţii pentru a se adapta noului climat astfel încât viaţa pe Terra să fie posibilă în continuare", au relevat autorii lucrării.
Lucrarea Educaţia beneficiarului final: o necesitate pentru cerințele de mediu și gradul de tehnologizare actuale (ing. Dan Rodion Pogângeanu, de la ELUX RODIT Bucureşti) a relevat că - după cum se deduce din titlu - conservarea mediului depinde în cea mai mare măsură de utilizatorii finali, aspect valabil pentru toate domeniile de activitate și materialele folosite. „În consecință, fără tratarea serioasă a problemei conservării mediului de către specialiștii care interacționează direct cu beneficiarii finali, efortul celor din cercetare, proiectare și producție, respectiv din învățământul tradițional, nu atinge nivelul dorit şi propus", a spus autorul.
Tema Educaţiei continue a fost abordată în expunerea ing. Traian Tomescu (coautor - ing. Tudor Mihai Tomescu), care a vizat o serie de aspecte ale educaţiei pe tot parcursul vieţii - condiţie principală pentru adaptarea oamenilor la cerinţele sociale şi profesionale în continuă schimbare şi în permanentă evoluţie. „Cu toate ca rolul educaţiei inițiale de bază rămâne esenţial, învăţarea permanentă, împreună cu educaţia nonformală, personalizează şi dezvoltă aptitudini cât mai apropiate de cerinţele pieţei şi societăţii, dar şi priceperea şi sufletul celui care învaţă", au menţionat autorii.
Expunerea Educaţie pentru dezvoltarea tehnologiilor de epurare (dr. ing. Ioana Corina Moga, ing. Gabriel Petrescu, ing. Roxana Buzea - DFR Systems SRL; dr. ing. Ovidiu Iordache, drd. ing. Cornelia-Elena Mitran, drd. ing. Elena Perdum - INCDTP Bucureşti) a relevat că tehnologiile moderne de epurare a apelor uzate trebuie să contribuie la politica UE în domeniul apei prin demonstrarea unor noi procese de eficiență ridicată pentru tratarea și reutilizarea apelor reziduale la punctele lor de emisie, care includ atât simplitatea, cât și reducerea substanțelor chimice, menținând, în același, timp viteza de tratare și eficiența. Astfel de tehnologii includ tehnologiile pe bază de bioreactoare cu biofilm fixat pe suport mobil (MBBR), procese avansate de oxidare (AOP), tehnologii de tratare bazate pe fotocataliză TiO2 și procese de iradiere cu microunde (MW). O nouă tehnologie de epurare biologică este propusă de către autori pentru apele uzate cu conţinut ridicat de celuloză.
La rândul lor, autorii lucrării Educaţie şi cercetare în domeniul sistemelor de acvacultură cu recirculare (dr. ing. Ioana Corina Moga, drd. ing. Bogdan Doroftei, CSIII ing. Gabriel Petrescu - DFR Systems SRL) au subliniat, între altele, că principalele probleme asociate acvaculturii de apă dulce sunt: cantitatea mare de poluanți organici persistenți (POP), antibioticele, materiile organice deversate în ecosisteme; riscurile pentru sănătatea publică asociate cu consumul de apă poluată sau bazinele de apă contaminate. Poluarea din acvacultura deschisă, bazată pe utilizarea cuștilor, conduce la reducea populațiilor de pești sălbatici și amenință securitatea alimentară pentru comunitățile locale. Educația și cercetarea în sectorul acvaculturii reprezintă un aspect important, iar autorii propun o nouă instalație de epurare a apelor uzate.
O temă de mare actualitate a fost prezentată de autorii lucrării O nouă abordare privind producerea şi utilizarea biogazului în România (dr. ing. Nicolae Sdrula - Asociaţia Biocombustibilii în România, prof. dr. ing. Simina Ştefan - UPB, dr. ing. Cornel Craiu - SC Biotechim SRL). S-a relevat că biogazul poate constitui o sursă regenerabilă de energie, obţinută din deşeuri de biomasă şi colaterale, care poate reduce consumul de combustibili fosili, cu efect benefic asupra diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosteră. „Prin modul eficient de integrare a unei astfel de instalaţii în spectrul energetic al oricărei localităţi, se poate asigura chiar şi independenţa energetică", spun autorii. Lucrarea, având la bază tehnologii autohtone în domeniu, oferă soluţii integrative adecvate pentru utilizarea optimă a biogazului astfel obţinut.
Toate lucrările expuse vor fi publicate în Buletinul AGIR.