Viitorul buget pe termen lung al UE (2021 - 2027), principala resursa financiara pentru stimularea progresului stiintifico-tehnic si pentru incluziunea sociala (1)
Data: 16 – 30 iunie 2018 2018
Comunitatea inginerească din ţara noastră şi-a manifestat, în repetate rânduri, preocuparea faţă de modalităţile de finanţare a programelor menite să asigure accelerarea progresului tehnico-ştiinţific. În această ordine de idei, un concludent răspuns a venit din partea Comisiei Europene (CE), care a prezentat, zilele trecute, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice fiecărui sector de activitate, pentru perioada 2021 - 2027. Un loc central în acest proiect de buget îl ocupă finanţarea programelor destinate ansamblului de domenii (principale şi conexe) care determină promovarea creaţiei ştiinţifico-tehnice. Pentru o informare adecvată a cititorilor noştri, publicăm, începând cu acest număr, principalele prevederi ale proiectului de buget al UE pentru intervalul 2021 - 2027.
Cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum
♦ Se va dubla sprijinul acordat statelor membre care prezintă întârzieri
în valorificarea la maximum a potențialului lor național de cercetare și inovare
În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021 - 2027, CE propune alocarea a 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare. Astfel, noul program Orizont Europa se va baza pe realizările și pe succesul programului pentru cercetare și inovare anterior (Orizont 2020) și va permite Uniunii Europene să se mențină în fruntea sectorului cercetării și inovării la nivel mondial. Orizont Europa este cel mai ambițios program pentru cercetare și inovare de până acum. Programul va continua să stimuleze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va introduce următoarele caracteristici noi:
▪ Un Consiliu European pentru Inovare (CEI), pentru a ajuta UE să devină lider în inovarea creatoare de piețe: propunerea CE va institui un „ghișeu unic" pentru a asigura aplicarea pe piață a celor mai promițătoare tehnologii revoluționare cu potențial ridicat și pentru a permite celor mai inovatoare întreprinderi existente și nou-înființate să-și extindă ideile. Noul CEI va contribui la identificarea și finanțarea inovațiilor cu evoluție rapidă și cu risc ridicat care prezintă un potențial important de creare a unor piețe complet noi. Consiliul va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață. Consiliul va completa Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT);
▪ Noile misiuni de cercetare și inovare la nivelul UE axate pe provocările societale și pe competitivitatea industrială: în cadrul programului Orizont Europa, CE va lansa noi misiuni cu obiective ambițioase și cu o valoare adăugată europeană puternică. Misiunile vor aborda probleme care ne afectează viața de zi cu zi, cum ar fi combaterea cancerului, mobilitatea ecologică și eliminarea plasticului din oceane. Aceste misiuni vor fi concepute împreună cu cetățenii, părțile interesate, Parlamentul European și statele membre;
▪ Maximizarea potențialului de inovare la nivelul UE: se va dubla sprijinul acordat statelor membre care prezintă întârzieri în ceea ce privește valorificarea la maximum a potențialului lor național de cercetare și inovare. În plus, noile sinergii cu fondurile structurale și de coeziune vor facilita coordonarea și combinarea fondurilor și vor ajuta regiunile să promoveze inovarea;
▪ O mai mare deschidere: principiul „științei deschise" va deveni modul de funcționare a programului Orizont Europa, impunând obligația de a oferi acces liber la publicații și la date. Acest lucru va sprijini introducerea pe piață și va crește potențialul de inovare al rezultatelor generate de finanțarea UE;
▪ O nouă generație de parteneriate europene și intensificarea colaborării cu alte programe ale UE: Orizont Europa va raționaliza parteneriatele pe care UE le programează sau le cofinanțează împreună cu parteneri precum industria, societatea civilă și fundațiile de finanțare, în vederea creșterii eficacității și impactului lor în ceea ce privește îndeplinirea priorităților de politică ale Europei. Orizont Europa va promova legături eficace și operaționale cu alte programe viitoare ale UE, cum ar fi politica de coeziune, Fondul european de apărare, programul Europa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei, precum și proiectul internațional privind energia de fuziune ITER.
Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei, va continua să ofere consiliere științifică, sprijin tehnologic și activități specifice de cercetare.
Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde euro pentru perioada 2021 - 2027 include 97,6 miliarde euro pentru programul Orizont Europa (dintre care 3,5 miliarde euro vor fi alocate fondului InvestEU) și 2,4 miliarde euro pentru Programul pentru cercetare și formare al Euratom. Programul Euratom, care finanțează activitățile de cercetare și de formare în domeniul siguranței și securității nucleare și al radioprotecției, se va concentra într-o măsură mai mare pe aplicații neenergetice, cum ar fi asistența medicală și echipamentele medicale, și va sprijini, de asemenea, mobilitatea cercetătorilor din domeniul nuclear prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie.
Aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare. Este de așteptat ca programul Orizont Europa să genereze cunoștințe și tehnologii noi și sporite, să promoveze excelența științifică și să aibă efecte pozitive asupra creșterii economice, a schimburilor comerciale și a investițiilor, precum și un impact social și de mediu semnificativ. Fiecare euro investit în cadrul programului ar putea genera un profit de până la 11 euro, în termeni de PIB, de-a lungul unei perioade de 25 de ani. Se preconizează că investițiile Uniunii în cercetare și inovare vor genera în mod direct o creștere estimată de până la 100 000 de locuri de muncă în activități de profil în „etapa de investiții" (2021 - 2027).
Investiții de 9,2 miliarde de euro în primul program digital; se au în vedere
calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică
și competențele digitale avansate
CE a propus crearea primului program Europa digitală și efectuarea de investiții în valoare de 9,2 miliarde euro în vederea alinierii următorului buget pe termen lung al Uniunii la provocările tot mai mari din domeniu. Prin adoptarea Strategiei privind piața unică digitală, a fost instituit un cadru de reglementare adaptat erei digitale. Pe lângă această strategie, trebuie să se asigure finanțare și investiții la fel de ambițioase în programul Europa digitală pentru îmbunătățirea competitivității internaționale a UE, precum și pentru dezvoltarea și consolidarea capacităților digitale strategice ale Europei. Aceste capacități-cheie vizează calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, asigurându-se utilizarea pe scară largă și accesibilitatea acestora în toate sectoarele economiei și ale societății, atât de către întreprinderi, cât și de către sectorul public. „Piața unică digitală oferă cadrul juridic necesar pentru ca cetățenii și întreprinderile să beneficieze pe deplin de transformarea digitală. Scopul nostru a fost să propunem un buget al UE care să fie adaptat provocărilor viitoare: transformarea digitală este luată în considerare în toate propunerile, de la transporturi, energie și agricultură la asistență medicală și cultură. Pentru a consolida această abordare, propunem acum sporirea investițiilor în inteligența artificială, calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică, competențele și guvernarea electronică - toate identificate de liderii UE ca domenii-cheie pentru competitivitatea viitoare a UE", a subliniat Andrus Ansip, vicepreședinte CE pentru piața unică digitală.
Propunerea Comisiei vizează cinci domenii:
♦ Supercalculatoare
Se vor acorda 2,7 miliarde euro pentru finanțarea de proiecte în vederea dezvoltării și consolidării facilităților de calcul de înaltă performanță și de prelucrare a datelor în Europa, lucru care este esențial pentru dezvoltarea a numeroase domenii - de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța auto și securitatea cibernetică. Această finanțare va asigura astfel o utilizare mai eficace și mai largă a calculului de înaltă performanță, atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Programul Europa digitală va avea ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare și de prelucrare a datelor, care să fie dotată cu capacități exascale (un miliard de miliarde de operațiuni pe secundă) până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii, să atingă excelența în materie de aplicații și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță. Inițiativele planificate se vor baza pe strategia europeană privind supercalculatoarele, care va ajuta UE să avanseze în numeroase domenii, de la asistența medicală și energia din surse regenerabile până la siguranța vehiculelor și securitatea cibernetică.
♦ Inteligență artificială
Sunt prevăzute 2,5 miliarde euro pentru favorizarea răspândirii inteligenței artificiale în întreaga economie și societate europeană. Acest buget se bazează pe abordarea europeană privind inteligența artificială, prezentată la 25 aprilie 2018: scopul este stimularea investițiilor pentru valorificarea la maximum a inteligenței artificiale, ținându-se cont în același timp de transformările socio-economice pe care le cauzează aceasta și asigurându-se un cadru etic și juridic adecvat. Programul Europa digitală va facilita accesul autorităților publice și al întreprinderilor, în special al celor de mici dimensiuni, la instalațiile de testare și experimentare a inteligenței artificiale în statele membre, în timp ce consolidarea investițiilor în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa îi va permite UE să se mențină în prima linie în ceea ce privește progresele științifice și tehnologice în materie de inteligență artificială. Comisia propune crearea unor „biblioteci europene" comune de algoritmi care să fie accesibile tuturor, cu ajutorul cărora sectorul public și sectorul privat să identifice și să achiziționeze soluția cea mai adecvată pentru nevoile lor. La nivelul întregii Uniuni se vor crea platforme deschise și se va acorda acces la spații de date industriale pentru inteligența artificială în cadrul centrelor de inovare digitală, care vor oferi instalații de testare și informații întreprinderilor mici și inovatorilor de la nivel local.
♦ Securitate cibernetică și încredere
Se vor investi 2 miliarde euro în protejarea economiei digitale, a societății și a democrațiilor Uniunii prin promovarea apărării cibernetice și a sectorului securității cibernetice din UE, prin finanțarea de echipamente și infrastructură de ultimă generație în domeniul securității cibernetice, precum și prin sprijinirea dezvoltării competențelor și a cunoștințelor necesare. Propunerea se bazează pe o gamă largă de măsuri privind securitatea cibernetică.
♦ Competențe digitale
Prin alocarea unei sume de 700 milioane euro se va garanta că forța de muncă actuală și viitoare va avea posibilitatea de a dobândi cu ușurință competențe digitale avansate prin cursuri de formare și stagii de pregătire la locul de muncă pe termen lung și pe termen scurt, indiferent de statul membru de reședință a participanților. În cadrul programului Europa digitală, centrele de inovare digitală vor desfășura programe specifice menite să ajute întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice să ia măsurile necesare pentru ca personalul lor să dobândească competențele avansate necesare pentru a putea avea acces la noile posibilități pe care le oferă calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică.
♦ Asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la nivelul întregii economii și societăți
Prin alocarea a 1,3 miliarde euro se va asigura transformarea digitală a administrației publice și a serviciilor publice și interoperabilitatea acestora în Uniunea Europeană și se va facilita accesul la tehnologii și know-how pentru toate întreprinderile, în special pentru IMM-uri. Centrele de inovare digitală vor avea rolul de „ghișee unice" pentru întreprinderile mici și mijlocii și administrațiile publice, oferind acces la expertiză tehnologică și la facilități de experimentare, precum și consiliere pentru o mai bună evaluare a interesului economic al proiectelor de transformare digitală. Va fi susținută o rețea de centre de inovare digitală, asigurându-se cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă. Centrele de inovare digitală reprezintă la ora actuală unul dintre principalele elemente ale strategiei de digitalizare a industriei europene.
„Programul de sprijin pentru reforme" și „Funcția de stabilizare a investițiilor", instrumente menite să consolideze uniunea economică și monetară a Europei
Pentru următorul buget pe termen lung al UE, CE propune crearea unui Program de sprijin pentru reforme și a unei Funcții de stabilizare a investițiilor. Ambele propuneri fac parte dintr-o agendă mai cuprinzătoare care urmărește aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei și utilizarea bugetului UE pentru a consolida performanțele și reziliența economiilor noastre interdependente. În ultimii ani, au fost luate măsuri importante pentru a consolida uniunea economică și monetară, dar arhitectura sa rămâne incompletă. Noile propuneri răspund unora dintre provocările care nu au fost încă abordate și arată cum poate fi mobilizat bugetul UE în sprijinul stabilității, al convergenței și al coeziunii în zona euro și în UE, în ansamblul său.
♦ Programul de sprijin pentru reforme
Programul de sprijin pentru reforme propus va furniza sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre ale UE pentru a le permite să continue și să realizeze reforme prin care să-și modernizeze economiile. Va fi oferit sprijin specific și acelor state membre care doresc să adere la zona euro. Programul de sprijin pentru reforme va avea un buget total de 25 de miliarde euro și va sprijini eforturile de reformă în domenii precum piața produselor și piața muncii, educație, sistemele fiscale, piețele de capital, mediul de afaceri, investițiile în capitalul uman și reformele administrației publice. Programul va fi deschis tuturor statelor membre care doresc să beneficieze de acesta. El cuprinde trei instrumente distincte și complementare:
▫ Instrumentul de realizare a reformelor, cu un buget disponibil pentru toate statele membre de 22 de miliarde euro, care va furniza sprijin financiar pentru realizarea reformelor-cheie identificate în contextul semestrului european;
▫ Instrumentul de sprijin tehnic, care va ajuta statele membre să pună la punct și să realizeze reforme și să își amelioreze capacitatea administrativă. Acest instrument beneficiază de experiența Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, care, în ultimii ani, a oferit sprijin pentru mai mult de 440 de proiecte de reformă din 24 de state membre. Instrumentul este deschis tuturor statelor membre și dispune de un buget de 840 milioane euro;
▫ Mecanismul de convergență, cu un buget de 2,16 miliarde euro, care va oferi sprijin tehnic și financiar dedicat statelor membre care au făcut progrese tangibile în direcția aderării la zona euro. Acest mecanism nu aduce atingere criteriilor în vigoare pentru aderarea la zona euro, ci va oferi sprijin practic pentru a asigura o tranziție și o participare cât mai reușite la euro pentru acele state membre care doresc să adopte moneda comună.
♦ Funcția europeană de stabilizare a investițiilor
Propunerea de instituire a unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor are drept scop protejarea investițiilor publice în cazul unor șocuri asimetrice majore și sprijinirea unei relansări economice rapide. Așa cum s-a văzut în perioada crizei, este posibil ca mecanismele de stabilizare existente la nivel național să nu fie suficiente pentru a absorbi anumite șocuri macroeconomice și există adesea riscuri de propagare către alte țări, ceea ce ar avea un impact negativ deosebit de important asupra nivelului investițiilor publice și a economiei reale. Acest nou instrument se concentrează asupra statelor membre din zona euro și asupra țărilor care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II) care nu își mai pot utiliza politica monetară ca pârghie pentru a face față șocurilor.
Noua funcție va completa setul de instrumente existente la nivel național și european, pe de o parte, pentru prevenirea apariției crizelor, inclusiv prin semestrul european și fondurile europene corespondente, și, pe de altă parte, pentru abordarea situațiilor de dificultate financiară, prin asistența acordată prin Mecanismul european de stabilitate și prin asistența pentru balanța de plăți.
În cazul unor șocuri asimetrice majore, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor:
▪ va furniza până la 30 miliarde euro sub formă de împrumuturi reciproce (back-to-back) garantate din bugetul UE. Pentru a reduce la minimum riscul de hazard moral, statele membre vor trebui să respecte criterii stricte de eligibilitate, bazate pe politici financiare și macroeconomice solide. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în situațiile în care finanțele publice nu mai fac față și ar trebui să vizeze cu precădere menținerea unor investiții publice favorabile creșterii, ceea ce, la rândul său, va permite ca un număr mai mare de persoane să-și păstreze locurile de muncă și ca economia să se redreseze mai rapid;
▪ va include o componentă de grant pentru a acoperi integral costurile aferente dobânzilor. Va fi înființat un nou Fond de sprijinire a stabilizării, care va strânge contribuții de la statele membre corespunzând unei părți din veniturile lor monetare provenite din activele deținute în schimbul bancnotelor furnizate (ceea ce se numeşte în mod obișnuit „senioraj"). Veniturile din acest fond vor fi alocate bugetului UE pentru a acoperi subvenționarea ratei dobânzii pentru statele membre eligibile. O astfel de subvenționare a ratei dobânzii este importantă pentru a face instrumentul logic din punct de vedere financiar.
Astfel, cum se prevedea în decembrie 2017, funcția de stabilizare poate fi completată, în timp, cu resurse de finanțare suplimentare, provenite din afara bugetului UE, de exemplu prin conferirea unui rol posibil Mecanismului european de stabilitate sau viitorului Fond Monetar European, și cu un posibil mecanism de asigurare voluntară, care ar urma să fie instituit de statele membre. Fondul de sprijinire a stabilizării poate să servească, de asemenea, drept un instrument util în acest context. (Sursa: Comisia Europeană)
(Va urma)