Imbunatatirea transportului feroviar, obiectiv major de interes public la nivel national
Data: 16-30 iunie 2020 2020
Atenţia pe care Univers ingineresc o acordă activităţii feroviare reprezintă o veritabilă „comandă socială". În condiţiile în care, la nivelul Uniunii Europene, se reconsideră locul şi rolul acestui tip de transport, devine tot mai evidentă necesitatea imperioasă de a se produce un reviriment în acest domeniu şi în ţara noastră. Unui asemenea deziderat i-a răspuns un demers al Corpului de control al prim-ministrului (CCPM). Este vorba despre o amplă acţiune de analiză, la obiect, a unor aspecte ale activităţii Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR" - S.A. (CFR SA) care a vizat perioada 1 ianuarie 2017 - 31 iulie 2019. Întrucât controlul, ca parte componentă a oricărei activităţi manageriale, priveşte, în acest caz, o zonă largă a interesului public, considerăm că este util să prezentăm respectivul document care, deşi conţine predominant aspecte specifice de ordin tehnic şi economico-financiar, oferă premisele unor acte decizionale care pot şi trebuie să fie adoptate în vederea îmbunătăţirii substanţiale a transportului feroviar din România. Avem în vedere mai ales o serie de aspecte care nu sunt proprii companiei naţionale supuse controlului, ci se regăsesc, din păcate, şi în alte domenii de activitate.
Vulnerabilitățile unui management neperformant
Chiar şi simpla menţionare a obiectivelor controlului arată că s-a pus accentul pe o serie de vulnerabilităţi, astfel încât, prin identificarea acestora, să fie posibilă fundamentarea unor măsuri îndreptate spre îmbunătăţirea radicală a activităţii din sectorul feroviar. Corpul de control a avut ca obiective principale: ▪ verificarea respectării prevederilor legale privind regulile de guvernanță corporativă, în ceea ce privește desemnarea și remunerarea forurilor decizionale ale companiei; ▪ modul în care au fost puse în aplicare prevederile legale cu privire la atribuirea, încheierea și derularea contractelor la nivelul companiei; ▪ stadiul de realizare a programelor anuale de investiții, inclusiv în domeniul asigurării securității infrastructurii feroviare; ▪ îndeplinirea reglementărilor care privesc constituirea și realizarea veniturilor, precum și a celor care vizează angajarea și constituirea cheltuielilor la nivelul societății.
Dată fiind importanţa deosebită a sectorului economico-social de care ne ocupăm, raportul de control, finalizat la 20 mai 2020, a fost transmis autorităţilor publice de la nivelul prim-ministrului (spre informare), Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (tot spre informare), Companiei Naționale de Căi Ferate CFR - SA (spre valorificare) și Curţii de Conturi a României (spre informare).
Principalele concluzii ale actului de control au evidențiat, cum mai remarcam, o serie de aspecte de interes general, inclusiv pentru comunitatea noastră inginerească. Din acest motiv, publicăm, în cele ce urmează, câteva dintre constatările incluse în raport.
Numeroase restricții de viteză și puncte periculoase
♦ Elementele infrastructurii feroviare publice au scadența depășită la reînnoire, cu ponderi cuprinse între 35% și 92%. În acest sens, autorii raportului dau ca exemplu elementul de infrastructură feroviară publică „linii curente și directe", în lungime desfășurată de 13 545 km, din care sunt scadente la reînnoire 73% din total, respectiv 9829 km, în anul 2019.
Conform Situaţiilor financiare aferente anilor 2017 - 2019 ale reînnoirilor pe elementele infrastructurii feroviare publice, necesarul solicitat a fost aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli al CFR SA, în cote cuprinse între 27,16% și 39,75%. Cu toate că alocarea bugetară este sub nevoile reale, aşa cum au fost ele prezentate de CFR SA, programele de investiții aferente reînnoirilor se execută în procentaje sub nivelul bugetului aprobat; astfel, la finele anului 2017, s-a raportat o execuție bugetară a reînnoirilor de 78,97% din ceea ce s-a aprobat, pentru 2018 de 82,32%, iar la 30 iunie 2019 de 2,82%.
După cum reiese din datele puse la dispoziția CCPM de către reprezentanții Direcției Linii din cadrul CFR SA, în vederea realizării programului de întreținere și reparații aferent anului 2019, companiei i-au fost alocate sume inferioare față de necesarul propus de sucursalele CFR SA. Astfel, din necesarul de aproape 176 milioane lei solicitat, a fost aprobată suma de 49,1 milioane lei, respectiv doar 27,90%, fiind raportată la 30 iunie 2019 o execuție a programului de întreținere și reparații de 0%.
Imaginea oferită de aceste elemente concrete indică, fără putinţă de tăgadă, o modalitate de lucru inadecvată obiectivelor propuse, iar faptul că s-a perpetuat un decalaj între necesar şi alocat sub aspect financiar arată că nu s-au luat în considerare cerinţele care decurg din importanţa transportului feroviar, atât sub aspect economic, cât şi social. Situaţia s-a agravat în condiţiile în care nici sumele alocate nu au fost cheltuite integral, iar în unele cazuri, cum s-a văzut, au rămas neutilizate în vistieria statului.
În mod deosebit, se cere remarcată importanţa înlăturării punctelor periculoase. Astfel, la începutul anului 2017 se aflau în evidență, pe rețeaua CFR SA, 1206 asemenea puncte, care însumau circa 604 km (precizăn că „punctele periculoase" sunt zone slăbite, existente la infrastructura feroviară - terasamente instabile, terasamente situate în zone inundabile, poduri cu defecte apărute în exploatare, lucrări de artă cu o stare tehnică necorespunzătoare etc. - care pot apărea în condiții extreme - ploi torențiale, inundații, căderi de stânci, alunecări de teren etc. - sau din cauza agravării în timp a problemelor de natură tehnică, a carenței în întreținerea corespunzătoare a căii, și care, prin apariția și manifestarea lor, pot conduce la afectarea activităţii feroviare și pot pune în pericol siguranța circulației trenurilor - n.r.). Până la 30 august 2019, ca urmare a lucrărilor executate, au fost scoase din evidență 74 puncte periculoase și au apărut alte 39, astfel încât, la data menţionată, se înregistrau în evidențele Direcției Linii 1171 asemenea puncte, însumând circa 592 km.
De asemenea, la aceeaşi dată (30 august 2019) se înregistrau 1236 restricții de viteză permanentă cu o lungime totală de 1335 km. Ca urmare a instituirii restricțiilor, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparație cu viteza proiectată a rețelei de 86,30 km/h. Cu titlu de exemplu, viteza medie tehnică pe distanța București Nord - Brașov era de 66,78 km/h, în timp ce viteza proiectată pe această distanță era de 122,54 km/h. Prin urmare, CFR SA a efectuat întreținere, reparații și reînnoiri într-un procentaj scăzut, fapt ce a determinat apariția unui număr mare de restricții de viteză, puncte periculoase și închiderea unor linii, afectându-se astfel siguranța feroviară și, implicit, a impus limitarea vitezei de circulație a trenurilor în raport cu cea planificată.
Oportunități ratate: utilizarea fondurilor europene
Ca şi în alte domenii de activitate, procesul investiţional la CFR SA avea mari şanse de a se accelera, soluţionându-se, astfel, numeroase deziderate de genul celor evocate până acum. Şi din această perspectivă, o serie de fapte şi date confirmă şi reconfirmă consecinţele deosebit de negative ale nerespectării termenelor asumate prin acte oficiale de finanţare, de data aceasta prin fonduri europene.
♦ La 30 septembrie 2019, la nivelul CFR SA, nu exista o strategie aprobată prin hotărâre a Guvernului, așa cum prevăd dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european, cu modificările și completările ulterioare, care să cuprindă obiectivele companiei, termenele de îndeplinire, modalitățile de realizare și resursele necesare a fi alocate, astfel încât să permită realizarea misiunii acesteia în condiții optime.
♦ În perioada 2017 - 2019, în cadrul CFR SA, nu s-au dispus și efectuat misiuni de audit la nivelul celor opt sucursale regionale, ci doar la nivel central. O asemenea situaţie a fost consemnată în condiţiile în care auditul public intern trebuia să se exercite cel puțin o dată la trei ani, inclusiv asupra activității entităților subordonate, conform art. 15 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cum se ştie, accesarea fondurilor europene este condiţionată, într-o mare măsură, de proiectele menite să apropie standardele naţionale de cele comunitare şi să reducă decalajele dintre ţările membre ale UE, obiectiv fundamental prevăzut în Tratatul de la Lisabona. În litera şi spiritul acestui act, se înscriu măsurile adoptate în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF), respectiv, în cazul pe care-l prezentăm, al transportului feroviar.
Astfel, CFR SA a încheiat, în perioada 2014 - 2017, contracte de finanțare în vederea accesării fondurilor europene prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), pentru 10 proiecte. Dintre acestea, 4 sunt proiecte de tip suport pentru implementarea CEF. În cazul celorlalte 6 proiecte care vizau reabilitarea liniei de cale ferată sau realizarea/revizuirea de studii de fezabilitate, s-a constatat că nu au fost respectate termenele asumate în cadrul Anexei nr. I la contractele de finanțare (Grant Agreement) încheiate între CFR SA și The Innovation and Networks Executive Agency (INEA), în calitate de reprezentant al Comisiei Europene, fiind înregistrate întârzieri în declanșarea și derularea procedurilor de achiziție, în realizarea exproprierilor și în încheierea contractelor de supervizare și execuție a lucrărilor. Câteva exemple:
◄ Proiectul având ca obiectiv realizarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Predeal - Brașov:
● anunțul de participare a fost publicat la 28 noiembrie 2018, cu o întârziere de circa 10 luni, raportat la termenul asumat în contractul de finanțare din data de 26 octombrie 2017, respectiv data de 1 februarie 2018;
● avându-se în vedere faptul că până la 1 octombrie 2019 nu a fost încheiat contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate Predeal - Brașov, iar termenul asumat în contractul de finanțare era 5 mai 2018, s-a constatat că implementarea proiectului înregistra o întârziere de 16,5 luni (la 20 mai 2020, data finalizării raportului de control, procedura de atribuire era în desfășurare, potrivit informațiilor publicate pe site-ul http://e-licitatie.ro/pub/procedure/view/100041415/);
● ținându-se cont că, potrivit anunțului de participare, durata contractului de realizare a studiului de fezabilitate Predeal - Brașov este de 23 luni, iar data finalizării proiectului conform contractului de finanțare este aprilie 2020, s-a constatat că nu a fost posibilă implementarea acestui proiect în termenul asumat.
◄ Proiectul având ca obiectiv realizarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța:
● anunțul de participare a fost publicat la 23 noiembrie 2018, cu o întârziere de circa 9 luni, raportat la prevederile asumate în contractul de finanțare din 26 octombrie 2017, respectiv data de 8 februarie 2018;
● contractul de servicii pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța a fost încheiat la 17 septembrie 2019, cu o întârziere de circa 15 luni față de termenul inițial din contractul de finanțare (18 iunie 2018);
● avându-se în vedere faptul că, potrivit anunțului de participare din 23 noiembrie 2018, durata contractului de realizare a studiului de fezabilitate din 17 septembrie 2019 este de 18 luni, iar finalizarea proiectului a fost prevăzută la 31 decembrie 2019 conform contractului de finanțare, s-a constatat că nu a fost posibilă implementarea acestui proiect în termenul asumat.
◄ Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria pentru circulația cu viteza maximă de 160 km/h; Secțiunea: Brașov - Sighișoara. Subsecțiuni: 1. Brașov - Apața și 3. Cața - Sighișoara:
● CFR SA nu a realizat la timp documentațiile necesare promovării proiectului de hotărâre de Guvern privind aprobarea amplasamentului și a declanșării procedurii de expropriere a imobilelor proprietate privată, astfel că HG nr. 518/20196 a fost adoptată la 24 iulie 2019, la aproape trei ani față de termenul asumat în contractul de finanțare din 24 noiembrie 2015, respectiv data de 1 august 2016;
● până la 1 octombrie 2019 nu a fost emisă decizia de expropriere, fiind depășit termenul asumat în contractul de finanțare (1 septembrie 2016) cu aproximativ trei ani;
● deși exproprierile trebuiau finalizate la 1 septembrie 2017 potrivit prevederilor din contractul de finanțare, acestea nu se finalizaseră până la 1 octombrie 2019, fiind înregistrată o întârziere de circa doi ani față de termenul asumat;
● nu a fost încheiat contractul de supervizare a lucrărilor până la 1 octombrie 2019, termenul asumat în contractul de finanțare (1 mai 2015) fiind depășit cu 4 ani și 5 luni;
● anunțul de participare privind execuția lucrărilor a fost publicat la 6 decembrie 2016, cu o întârziere de circa 13 luni față de termenul asumat în contractul de finanțare (1 noiembrie 2015);
● la 5 martie 2020 a fost încheiat contractul de execuție a lucrărilor, fiind depășit termenul asumat în contractul de finanțare (1 august 2016) cu 3 ani și 7 luni;
● avându-se în vedere că a fost încheiat cu întârziere contractul de execuție a lucrărilor (care are o durată de 48 luni potrivit anunțului de participare), s-a constatat faptul că nu este posibilă implementarea acestui proiect la termenul asumat în contractul de finanțare, respectiv data de 31 decembrie 2020.
Gestionarea banului public: studiu de caz
Din informațiile prezentate de CFR SA se constată că inițierea demersurilor în vederea realizării investițiilor se face ulterior aprobării sumelor alocate de la bugetul de stat, cu toate că legislația în vigoare condiționează inițierea procedurii de atribuire doar de elaborarea documentației de atribuire și a publicării în SEAP împreună cu documentele-suport, și nu este strict legată de asigurarea fondurilor.
Aici nu este vorba despre aspecte pur metodologice, ci despre una dintre temele de cel mai larg interes general, şi anume gestionarea competentă, responsabilă, a banului public. Invariabil, nerespectarea metodologiilor determină irosirea unor importante resurse materiale şi financiare, ceea ce, în ultimă instanţă, se reflectă în nerealizarea unor importante obiective de investiţii, în cazul de faţă în sectorul feroviar. Astfel, lipsa de coordonare și organizare a reprezentanților CFR SA a condus la o execuție bugetară deficitară și, pe cale de consecință, la diminuarea creditelor de angajament și/sau bugetare alocate CFR SA, determinând totodată neutilizarea eficientă a creditelor bugetare aprobate în vederea întreținerii, reparării și/sau reînnoirii infrastructurii feroviare.
♦ Avându-se în vedere, bunăoară, că la jumătatea anului 2019, pagubele cu autori cunoscuți sunt puțin mai mari decât cele înregistrate la finele anului 2017, iar suma de recuperat aferentă pagubelor cu autori neidentificați a scăzut cu 2,34% comparativ cu anul 2017, s-a constatat ineficiența demersurilor pentru recuperarea pagubelor din sustrageri sau distrugeri.
♦ În perioada verificată, gradul de execuție a veniturilor realizate față de prevederile bugetare aprobate prin hotărâre de Guvern a fost de 58,99%, în anul 2017, de 66,85%, în anul 2018, în timp ce, la 30 iunie 2019, a fost de 27,55%.
În privinţa cheltuielilor efectuate față de prevederile bugetare aprobate, s-a înregistrat un nivel cu mult sub cel stabilit, fiind, în anul 2017, de 54,69%, în 2018 de 66,38%, și de 27,98% pentru primele 6 luni ale anului 2019.
♦ În perioada care a făcut obiectul verificării, veniturile proprii realizate de CFR SA au fost, în 2017, de 1,305 miliarde, în 2018 de 1,313 miliarde lei, iar pentru primele 6 luni din 2019 s-au situat la circa 545 milioane lei. Detaliind, reţinem că veniturile proprii provenite din taxa de utilizare a infrastructurii feroviare au totalizat în 2017 valoarea de 880,265 milioane lei (67,44%), în 2018 valoarea de 841,176 milioane lei (64,05%) și la 30 iunie 2019, 377,436 milioane lei (69,26%), procentaje calculate raportat la veniturile proprii totale ale CFR SA.
♦ Indicatorul „Productivitatea muncii" (mii lei/persoană), calculat ca raport între veniturile totale din exploatare și numărul mediu de salariați, s-a realizat în proporţie de 54,82%, în anul 2017, de 59,90% în 2018 și de 21,41%, la 30 iunie 2019, față de nivelul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre de Guvern.
♦ În intervalul 2017 - 2019, performanțele economice ale companiei au scăzut de la un profit contabil brut de 210,122 milioane lei în 2017 la o pierdere contabilă brută estimată, aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli de 32,788 milioane lei în 2019.
♦ Pentru perioada 2017 - 2019, s-a constatat aprobarea cu o întârziere de 2 - 3 luni a bugetului de venituri şi cheltuieli al CFR SA față de data aprobării bugetului de stat, fapt care poate afecta activitatea curentă a CFR SA.
De asemenea, după aprobarea prin hotărâri de Guvern a bugetelor de venituri și cheltuieli, acestea au suferit rectificări care nu au fost aprobate prin acte normative de același nivel, nerespectând prevederile legale.
♦ La 1 ianuarie 2017, CFR SA avea de încasat creanțe în sumă totală de circa 1,066 miliarde lei, din care: de la SNTFM CFR Marfă SA, suma de 598,190 milioane lei, de la SNTFC CFR Călători SA 241,742 milioane lei și de la alți clienți, suma de 225,985 milioane lei.
Avându-se în vedere faptul că CFR SA a încasat anual o cotă de până la 50% din totalul creanțelor, valoarea totală a acestora a crescut de la 1,066 miliarde lei (la 1 ianuarie 2017), la circa 1,463 miliarde lei (la 30 iunie 2019), reprezentând o creștere a datoriilor cu 37,21%, în perioada 2017 - 30.06.2019.
♦ La sfârșitul anului 2011, pierderea contabilă cumulată înregistrată de CFR SA a fost de aproximativ 5,912 miliarde lei.
Din anul 2012, situația financiară a CFR SA a început să se echilibreze, odată cu modificarea prevederilor art. 22 alin. (1) din OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Întreţinerea şi asigurarea funcţionării infrastructurii feroviare publice se realizează de către Compania Naţională de Căi Ferate «C.F.R.» - S.A. pe baza veniturilor proprii şi, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri alocate de la bugetul de stat". Anual, începând cu 2012, prin legea bugetului de stat, au fost alocate sume pentru a fi utilizate de CFR SA cu prioritate pentru „plata obligațiilor către bugetul general consolidat (...)". Astfel, prin aceste alocări bugetare, în perioada 2012 - 2018, CFR SA a înregistrat un profit contabil total în sumă de 951,053 milioane lei, iar pierderea contabilă cumulată rămasă de recuperat la 31 decembrie 2018 a fost de peste 5 miliarde lei.
***
Deşi raportul conţine şi alte date referitoare la situaţia financiară, între care cele privind recuperarea unor obligaţii fiscale, considerăm că elementele prezentate sunt suficiente pentru a oferi cititorului o imagine cuprinzătoare a stărilor de fapt de la CFR SA. Pe baza raportului de control, respectiv a unei diagnoze concludente, pot şi trebuie să fie adoptate măsuri de către autorităţile responsabile sub aspect legal şi instituţional. Sunt măsuri aşteptate de toate celelalte sectoare ale economiei naţionale, de întreaga populaţie a ţării, deoarece, aşa cum am mai subliniat, îmbunătăţirea activităţii feroviare reprezintă un deziderat cu adevărat naţional.
Alte articole

