Educatia publica, fata in fata cu cerintele pietei muncii si ale actualei etape a revolutiei stiintifico-tehnice
Data: 16-30 iunie 2021
Informaţii de actualitate au readus în prim-plan preocupări majore din sfera educaţiei publice, în strânsă conexiune cu transformările care au loc pe piaţa muncii, sub impactul noilor procese şi fenomene caracteristice revoluţiei ştiinţifico-tehnice. În condiţiile în care, aşa cum se constată în plan naţional, sunt necesare reforme structurale în sfera învăţământului public, demersurile pe care le consemnăm se constituie nu numai în teme de reflecţie pentru comunitatea inginerească, ci şi în premise pentru conceperea şi aplicarea unor programe care pot şi trebuie să facă faţă noilor riscuri şi provocări.
Evenimente la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi
Expoziția foto-documentară „În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny"
Universitatea Dunărea de Jos din Galați, prin Facultatea de Inginerie, a găzduit, până la finalul lunii iunie, în holul corpului D din strada Domnească nr. 111, expoziția foto-documentară comemorativă În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny, realizată cu prilejul împlinirii a 96 de ani de la trecerea în eternitate a marelui savant român născut la Şerbăneşti, pe atunci, în județul Tecuci.
Evenimentul a fost organizat sub egida Bibliotecii Academiei Române, de către Asociația pentru educație socio-emoțională Combat Stress RO din București, în cadrul proiectului național Valori și modele naționale în educația românească, în colaborare cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Academia de Științe Tehnice din România, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Serviciile Judeţene ale Arhivelor Naţionale Galaţi și Brăila, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii la Dunărea de Jos, Muzeul Portului Constanța, Muzeul CFR București, Societatea Națională a Sării SALROM - Sucursala Târgu Ocna, Asociația Psiterra din Iași.
Expoziția a inclus 23 de tablouri în care sunt prezentate schițe ale teledinamicului de la Târgu Ocna, imagini ale Podului de la Cernavodă, ale Pavilionului regal din Portul Constanța și ale silozurilor din porturile Constanța, Galați și Brăila și 22 de tablouri cu imagini recente și de arhivă, puse la dispoziție de serviciile judeţene ale arhivelor naţionale din Galaţi şi Brăila și Direcția Județeană pentru Cultură Galați. În premieră, au putut fi admirate, doar în ziua vernisajului, câteva dintre obiectele personale care au aparținut marelui savant Anghel Saligny, printre care şi mistria de argint cu care regele Carol I a pus piatra de temelie la Portul Constanța.
„Este o expoziție itinerantă care a trecut prin București, Constanța și Cernavodă și se va opri la Tecuci. Oraşul Galaţi nu putea lipsi din acest traseu, mai ales că personalitatea lui Anghel Saligny este legată de portul Galați prin operele sale de patrimoniu", a declarat prof. univ. dr. Cătălin Fetecău, președintele Senatului Universității.
Vernisajul a avut loc la 17 iunie și a fost precedat de o slujbă comemorativă, ținută de un sobor de preoți chiar la statuia inginerului, aflată în fața Facultății de Inginerie. Cu acest prilej, prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău a depus o coroană de flori.
A fost încă un moment de evocare a operei şi personalităţii lui Anghel I. Saligny, academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. Pe baza unor invenții proprii, Anghel Saligny a construit, în premieră mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) și Galați (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 - 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puțin studiat în acele timpuri. Silozurile proiectate și executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25 000 tone cereale (aveau 30 m x 120 m la bază și peste 18 m înălțime). Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția podului peste Dunăre de la Cernavodă, (1890 - 1895) care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului ca material de construcție pentru tabliere de poduri.
Internaționalizare pentru dezvoltare instituțională la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați - IDel (UGAL)21
Evenimente cu participanţi din lumea întreagă, o zi dedicată studenţilor străini, informaţii utile despre Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi (UDJG) traduse în germană şi italiană, un film de prezentare a instituţiei de învăţământ superior pentru străini, participări la târguri de oferte educaţionale din ţară şi străinătate şi discuţii cu privire la posibilitatea înfiinţării unor noi programe de studii care să asigure competențe la nivel internaţional. Acestea sunt câteva dintre beneficiile Proiectului „Internaţionalizare pentru dezvoltare instituţională la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi" - IDeI (UGAL)21, finanțat din Fondul de Dezvoltare Instituțională (FDI 2021) - derulat de la finele lunii mai până la sfârşitul anului, de UDJG. Obiectivele principale ale proiectului sunt: îmbunătățirea calităţii programelor educaționale, a cercetării ştiinţifice, precum și a serviciilor pentru studenți şi creşterea reputaţiei şi a vizibilităţii UDJG din perspectiva poziției în clasamentele internaționale.
„În condiţiile în care mobilitatea, schimburile şi atragerea de studenți şi cadre didactice internaționale rămân principalele modalităţi de internaţionalizare a învăţământului superior în România, se impune necesitatea abordării unor metode noi, care să ofere posibilitatea creşterii vizibilităţii, astfel încât studenţii, profesorii şi cercetătorii care nu sunt beneficiari ai mobilităţilor să aibă posibilitatea să dobândească competenţele necesare într-o lume globalizată. Actualul proiect tine cont şi de necesitatea adaptării metodelor de internaţionalizare la contextul pandemic, prin organizarea şi desfăşurarea de evenimente ştiinţifice şi culturale la care să se înregistreze o participare din partea cât mai multor ţări", a explicat prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău, directorul proiectului.
Astfel, până la sfârşitul acestui an se vor organiza la Dunărea de Jos următoarele evenimente: Conferinţa internaţională UGAL - Dialoguri culturale şi ştiinţifice, Conferinţa internaţională Polymer Processing in Engineering - PPE 2021, ajunsă la cea de-a VI-a ediţie, şi Ziua internaţionalizării la UDJG. În plus, se vor actualiza informaţiile de pe platforma studyinromania.ro, aplicaţie mobilă a instituţiei gălăţene, se va completa website-ul oficial al UDJG (www.ugal.ro) cu traduceri în limbile germană/italiană. Se va discuta posilibitatea înfiinţării unor programe noi de studii, care să asigure competenţe la nivel internaţional şi se vor amenaja două spaţii pentru desfăşurarea de activităţi cu studenţii străini. Participanţii la proiect vor avea posibilitatea să meargă la târguri internaţionale şi să viziteze universităţi partenere sau să publice în reviste de prestigiu/să participe la manifestări ştiinţifice din afara graniţelor pe spezele universităţii.
Bugetul proiectului este de 470 000 de lei, din care peste jumătate reprezintă finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
Daniela Bogdan
Laboratorul „EMERSON - Soluţii de automatizare a proceselor chimice", inaugurat la UBB
Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a inaugurat zilele trecute laboratorul EMERSON - Soluţii de automatizare a proceselor chimice. Potrivit unui comunicat al UBB, acesta este primul laborator dedicat soluţiilor de automatizare a proceselor chimice, cu tehnologie de ultimă oră din industrie, inaugurat de compania EMERSON într-o universitate românească şi primul finanţat integral în UBB. „Universitatea noastră s-a angajat într-o direcţie world-class pe care şi-au asumat-o marile universităţi ale lumii, direcţie care presupune activarea permanentă a tuturor celor trei componente academice de bază: componenta educaţională, componenta de cercetare-dezvoltare-inovare, precum şi legătura cu societatea/comunitatea. Am depăşit acea mentalitate învechită conform căreia doar universitatea este cea care generează cunoaştere/inovare pe care o transferă apoi spre societate/comunitate; suntem conştienţi că şi societatea poate veni spre noi cu soluţii inovative, astfel încât relaţia să fie una bidirecţională şi, în final, eficientă. Laboratorul Emerson este un exemplu de astfel de relaţie bidirecţională, care serveşte toate componentele academice menţionate anterior. Eu încerc mereu să amintesc că suntem în cea de-a patra revoluţie industrială, care are informaţia ca o componentă principală, iar consecinţele sunt foarte strâns legate de interacţiuni de tip cyber-physical şi de automatizări complexe. Emerson, ca unul din liderii globali în inginerie/tehnologie, alături de UBB, o universitatea globală la nivel academic, îşi aduc astfel, împreună, contribuţia la cea de-a patra revoluţie industrială, ilustrând bine relaţia bidirecţională de care avem nevoie astăzi", a afirmat rectorul UBB, prof. univ dr. Daniel David, cu ocazia inaugurării laboratorului.
Prezent la inaugurarea laboratorului, managerul general al companiei EMERSON, Alina Negru, a subliniat importanţa colaborării cu mediul universitar: „De 15 ani avem o colaborare frumoasă cu UBB, pe diferite segmente, de la servicii financiare până la subiecte precum informatică, fizică şi chimie. De-a lungul acestor ani, am abordat mai multe direcţii de cooperare, precum programe de mentorat studenţi, traininguri, şcoli de vară, engineering bootcamps, dar şi multe alte tipuri de activităţi educaţionale. Consider că acest transfer de know-how între universitate şi studenţi îi va motiva pe aceştia, atunci când se realizează pe plan profesional, să se întoarcă spre universitate şi să împărtăşească, la rândul lor, cunoştinţele pe care le-au dobândit de-a lungul timpului". Colaborarea între UBB şi EMERSON va continua atât din punctul de vedere al funcţionării laboratorului, cât şi în direcţia iniţierii unor programe curriculare în vederea pregătirii cât mai eficiente şi aplicate a studenţilor pentru intrarea pe piaţa muncii.
Ingineria, printre cele mai atractive specializări în anul universitar 2020/2021
În anul şcolar/universitar recent încheiat (2020/2021), populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost de 3,495 milioane elevi şi studenţi, în scădere cu 31 600 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Populația școlară a crescut comparativ cu anul şcolar/universitar precedent în învăţământul profesional (+8,9%), învăţământul superior (+3,2%), respectiv în învăţământul liceal (+0,4%). Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2019/2020 a fost 514.900 elevi şi studenţi, în creştere cu 2,4% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
20,3% din totalul studenţilor se regăsesc în specializările inginerie, prelucrare şi construcţii
În perioada analizată, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (17,8%, respectiv 15,0%). Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 73,0% au fost elevii și studenții care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional, învăţământul superior şi învăţământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creşteri ale populaţiei şcolare (+8900 elevi, +17 200 studenţi, respectiv +2400 elevi). În învăţământul postliceal au fost înscrişi 91 800 elevi, acest nivel educaţional fiind cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,6%). Învăţământul primar şi gimnazial, precum şi antepreşcolar şi preşcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2020/2021 faţă de cel anterior (-33 200, respectiv -26 100). Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,7%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cele mai semnificative ponderi ale elevilor și studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,8%), respectiv postliceal (51,8%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11 - 14 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2020/2021 au fost înscrişi în învăţământul superior 560 500 studenţi, din care 55,0% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (24,5% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (20,3% din totalul studenţilor).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2020/2021 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601 100 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (517 600). Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,1%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru și Bucureşti-Ilfov (câte 2,0% fiecare). În învăţământul superior, ponderea numărului de studenți înscriși faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (34,4%).
În medie, 15 elevi și studenţi la un cadru didactic
În anul şcolar/universitar care tocmai s-a încheiat, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235.600 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi și studenţi la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educaţional preuniversitar (78,6%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (81,1%), postliceal (78,6%), liceal (72,4%) şi profesional (67,5%).
130 300 absolvenţi cu diplomă ai învăţământului superior
Numărul absolvenţilor din perioada analizată aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost 514 900 elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 270 300, reprezentând 52,5%. Din totalul absolvenților, 83,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
În 2020, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete
♦ În România, ponderea a fost de 25%
Datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) relevă că, anul trecut, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete. În rândul statelor UE, cele mai scăzute ponderi ale populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria şi Cehia (ambele cu 33%), iar cele mai ridicate în Luxemburg (61%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) şi Olanda (52%). Statele membre ale UE şi-au stabilit ca obiectiv, până în 2030, creşterea la 45% a procentajului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete. Din acest punct de vedere, 11 state membre ale UE şi-au îndeplinit acest obiectiv privind nivelul de educaţie terţiară: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franţa, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia şi Suedia.
Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară.
Există o diferenţiere clară pe genuri în rândul celor cu educaţie terţiară: un procentaj mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbaţii (35%). Deşi procentajul bărbaţilor cu educaţie terţiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creştere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei şi bărbaţi a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferenţele dintre grupele de vârstă care deţin diplome în învăţământul terţiar, există o diferenţă clară: 36% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 54 de ani avea studii superioare complete, faţă de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 şi 74 de ani.
Cele mai mari diferenţe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25 pp), Luxemburg şi Cipru (ambele cu 24 pp), Polonia (22 pp) şi Malta (21 pp). La polul opus, diferenţe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria şi Ungaria (ambele cu 9 pp), Germania şi Estonia (ambele cu 6 pp).
Alte articole


