Aniversare. De la pasiune la sacrificii pentru salvarea patrimoniului genetic romanesc
Data: 16-30 iunie 2023
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău a împlinit recent un an de existență. Dincolo de inițiatorul său – dr. ing. Costel Vînătoru, această instituție este rodul unei întregi echipe.
Cercetătorul buzoian a fost urmat în demersul său și de doi tineri cercetători, ambii membri ai Asociației Generale a Inginerilor din România – Sucursala Buzău. Este vorba despre inginerii Camelia Bratu și Bianca Mușat, care s-au format ca profesioniști alături de Vînătoru la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău. Un alt profesionist care a girat succesul Băncii de Resurse Genetice este Matilda Popescu, un reputat cercetător cu 30 de ani experiență în cadrul Laboratorului Central pentru Determinarea Calității Semințelor, cea care a renunțat la domiciliul din București și la o parte din familie, pentru a veni la Buzău.
Toate cele trei doamne au fost de acord să vorbească pentru „Univers ingineresc“ despre cariera lor și despre Banca de Resurse Genetice Buzău.
„A fost un pas înainte în cariera mea“
„Parcursul meu profesional a început acum aproape 10 ani, ca asistent cercetare în cadrul Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, la laboratorul de genetică și ameliorare a plantelor, sub conducerea domnului Costel Vînătoru. Am întâlnit colegi minunați, alături de care am avut rezultate deosebite, mărturie stând brevetele de invenție pe anumite specii de plante introduse în cultură pentru prima dată la noi în țară. Vorbim de pătlăgelele vinete de culoare albă, castravetele amar de diabet, diverse plante medicinale: Lophantus, SideritisScardica, castravetele țepos etc.“, ne-a declarat ing. Camelia Bratu, care – împreună cu ing. Bianca Mușat și dr. ing. Costel Vînătoru – este coautoare a „Tratatului de legumicultură specială“, premiat atât de AGIR, cât și de Academia Română și Academia de Științe Agricole și Silvice.
„Când s-a înființat această bancă, am vrut să îmi urmez echipa și mentorul, pentru a adăuga plusvaloare cercetării. A fost un pas înainte în cariera mea și cred că am făcut o alegere benefică. Acum sunt în faza de redactare a tezei de doctorat, pentru că avem nevoie de această certificare care demonstrează că avem activitate în domeniul nostru. Ulterior, dacă se va dezvolta învățământul superior în acest domeniu la Buzău, voi putea preda tinerilor cunoștințele acumulate“, a mai spus ing. Camelia Bratu.
„Ajunsesem să semănăm semințele și ele numai germinau“
Cea de-a doua tânără cercetătoare, care a ales să îl urmeze pe Costel Vînătoru, este Bianca Mușat, absolventă a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Facultatea de Horticultură. Buzoianca are un master în „Conservarea biodiversității“ și, în 2022, a obținut titlul de doctor cu lucrarea „Evaluarea, conservarea și valorificarea patrimoniului genetic la tomate“.
„După zece ani petrecuți la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, în urmă cu doi ani am ales să parcurg acest drum împreună cu domnul dr. ing. Costel Vînătoru, pentru că este un concept în care am crezut. Domnul Vînătoru este un mentor pentru mine și pentru toți colegii mei. El este ghidul nostru, omul care ne-a îndrumat pe acest drum al cercetării. Pentru mine personal este ca un tată. A contat enorm să existe cineva care să te ghideze, pentru că este un drum destul de anevoios, greu, care implică foarte multe sacrificii, dar și frumos totodată“, ne-a declarat dr. ing. Bianca Mușat.
Vorbind despre importanța Băncii de Resurse Genetice, buzoianca a mărturisit că a simțit o durere uriașă când a constatat că toată colecția de germoplasmă, toate semințele erau depozitate la Stațiunea de Cercetare în condiții improprii.
„Efectiv ajunsesem să semănăm semințele și ele nu mai germinau, deci pierdeam linii valoroase pe care le văzusem anterior în cultură. Singura soluție pentru salvarea patrimoniului genetic românesc era această Bancă de Resurse Genetice. Am crezut și cred în continuare în acest proiect și luptăm cot la cot pentru acest deziderat“, a mai spus dr. ing. Bianca Mușat.
„Am riscat enorm venind aici, unde era un câmp cu tot felul de buruieni, iar documentele le scriam pe genunchi, la propriu, pentru că nu aveam birouri“
Dacă Camelia Bratu și Bianca Mușat și-au început cariera alături de Costel Vînătoru, Matilda Popescu este un cercetător cu aproape 30 de ani de experiență în Laboratorul Central pentru Controlul Calității Semințelor București, o instituție de elită, acreditată internațional, care se ocupă de determinarea calității semințelor și de determinarea purității varietale a loturilor semincere.
„În 2019 am aflat despre intenția de a înființa această Bancă de Resurse Genetice. Mi-a plăcut proiectul și am considerat că pot să fac față. A fost o provocare pentru mine ca specialist și o dorință de a-mi pune în evidență capacitățile profesionale și de a lucra alături de cercetătorul Costel Vînătoru, pentru care am un deosebit respect. Am considerat că alături de dânsul putem face lucruri mărețe, pentru că este un elitist, este numărul unu în România în domeniul cercetării în domeniul legumicol“, ne-a declarat cercetător Matilda Popescu.
Începutul nu a fost deloc unul ușor pentru aceasta, care recunoaște că a riscat enorm venind la Buzău.
„Am origini buzoiene, dar toată viața am locuit în București. Am renunțat la tot pentru a veni la Banca de Resurse Genetice de la Buzău, m-am mutat cu casa, cu familia, mi-a rămas băiatul în București. Am riscat enorm venind aici. Plecam dintr-o instituție unde ocupam o poziție stabilă și am venit într-un loc unde incertitudinea era la ea acasă. Nici nu știam dacă Banca va exista cu adevărat. Când am venit aici era un câmp virgin, în care găseam tot felul de buruieni, găseam chiar liane, multe insecte și un spațiu ce nu părea a fi locuibil, d-apoi să desfășori o activitate de profesionist de top. Nu a fost deloc ușor; au fost perioade în care am conceput documente pe genunchi, nu aveam decât un scaun și scriam documentul pe poșetă. Mi-am dorit ca acest proiect să devină viabil și, mai târziu, o instituție de forță atât pe plan local, dar și la nivel internațional“, a mai povestit Matilda Popescu.
Astăzi, Banca de Resurse Genetice Buzău are 12 salariați care se luptă să obțină acreditare internațională și laboratoare de forță.
„Doar așa, în momentul în care dorești o analiză corectă a materialului genetic, a germoplasmei, poți fi capabil să faci analize pe toate palierele, începând de la determinarea calității semințelor, stării sanitare, analize de sol, analize biochimice, analize de ADN și până la amprentarea genetică a resurselor genetice. În momentul de față, în România, nu sunt soiuri amprentate, nu sunt recunoscute, nu au identitate proprie, motiv pentru care pot fi luate de oricine ca și cum le-ar aparține și este păcat de munca noastră de cercetători“, a declarat Matilda Popescu.