Un pas inainte spre solutionarea unei probleme fundamentale economico-sociale: elaborarea proiectului Strategiei Energetice a Romaniei 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050 (I)

La mijlocul lunii iunie, Ministerul Energiei a lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2025 - 2035, cu perspectiva anului 2050. „Acesta este un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale de dezvoltare a sectorului energetic național. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic", precizează reprezentanții instituției emitente. Documentul poate fi consultat pe site-ul ministerului de resort.

- Credit foto: www.freepik.com

În consonanță cu evoluțiile naționale, regionale, europene
și mondiale

Strategia ține cont de transformările economice, tehnologice și geopolitice la nivel global și regional, precum și de provocările majore generate de necesitatea tranziției verzi, de fluctuațiile piețelor și de poziția de graniță a României în UE și NATO, cu războaie aflate în desfășurare în imediata vecinătate. Mai mult, avându-se în vedere faptul că securitatea energetică a României este indisolubil legată de cea a Republicii Moldova, este esențial ca sectorul energetic național să aibă capacitatea de a satisface toate necesitățile Republicii Moldova, în orice situație. Astfel, România aspiră să își consolideze rolul de pilon regional al securității energetice.

Autorii documentului menționează că, având un mix energetic diversificat, România are un avantaj considerabil, dispunând de resurse naturale, financiare și umane suficiente pentru a moderniza sectorul energetic, aliniindu-l la obiectivele comunitare de atingere a neutralității climatice până în 2050. Acest sector trebuie să fie pregătit să susțină creșterea economică și transformarea economiei în ansamblu, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții.

Toate obiectivele de reformă și modernizare țin cont de accesibilitate, inclusivitate și competitivitate economică pentru cetățeni și consumatori industriali pe care sectorul energetic îi deservește.

„Strategia Energetică este rezultatul muncii experților din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor și instituțiilor din subordine. De asemenea, o contribuție esențială au avut-o membrii Consiliului Onorific pentru Energie, experți reputați în industrie și lumea academică. Realizarea acestui document programatic nu a folosit consultanță externă și nu a cheltuit niciun leu de la buget. În perioada de consultare publică așteptăm cu mult interes contribuțiile fiecărui actor interesat", a afirmat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Strategia se bazează pe următoarele principii care trebuie îndeplinite simultan: ▪ prioritizarea securității de aprovizionare și a capacității de răspuns la crize; ▪ dezvoltarea sectorului energetic pe principiul eficienței și raționalității economice; ▪ echitate economică și socială pentru regiuni și oameni; ▪ atingerea neutralității climatice până în 2050; ▪ crearea unei piețe de energie libere, competitive și antreprenoriale; ▪ neutralitate tehnologică și exploatarea tuturor resurselor energetice care pot contribui la reducerea emisiilor și întărirea lanțului de producție; ▪ dezvoltarea sectorului de stocare a energiei electrice și termice; ▪ consolidarea lanțului de aprovizionare (supply chain) dedicat industriei energetice; ▪ dezvoltarea economiei circulare.

Strategia Energetică a României își propune atingerea a șase obiective fundamentale, pe care le prezentăm în continuare:

 - Credit foto: www.freepik.com

1. Securitate energetică

La nivel regional, dar și național, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic, în condițiile în care România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, astfel încât noul cadru de dezvoltare justă și durabilă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate și inovație.

România consideră siguranța aprovizionării cu energie din producție internă un obiectiv primordial pentru asigurarea securității energetice naționale, cu menținerea unui mix energetic diversificat la orizontul anului 2035, ținând cont deopotrivă de obiectivul de decarbonizare a sectorului energetic, precum și de asigurarea flexibilității și adecvanței sale. Astfel, România vizează inversarea dependenței de importuri de energie până în 2035 prin intensificarea proceselor de electrificare, demararea de noi exploatări de resurse energetice primare și diversificarea tehnologiilor folosite în producerea de energie.

Sursele de energie regenerabilă, deși esențiale pentru tranziția ecologică, au și caracteristici de intermitență. În situații de criză, pot exista perioade în care producția de energie din surse regenerabile nu este suficientă pentru a satisface consumul intern, astfel, pentru a asigura securitatea energetică națională, sunt necesare surse de producere a energiei în bandă, precum gazul natural și energia nucleară, pentru a asigura flexibilitatea și adecvanța SEN.

În acest context, gazul natural va fi utilizat drept combustibil de tranziție, jucând un rol vital prin capacitatea acestuia de a răspunde rapid la variațiile cererii. Totodată, sursele cu emisii scăzute de carbon, precum energia nucleară, vor contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră. De asemenea, stocarea energiei în baterii, hidrocentralele cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării SEN, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Strategia subliniază importanța cooperării regionale, în special pentru construirea de noi linii de interconectare, precum și cooperarea cu alte state în alinierea politicilor la nivel european. România trebuie să integreze piața de energie electrică a Republicii Moldova în cea națională și europeană. De asemenea, România este și va fi parte din proiectele și inițiativele regionale-cheie, vizând atât infrastructura de transport a energiei electrice, cât și a gazelor, un accent deosebit punându-se pe implementarea și finalizarea proiectelor de interes comun (PCI).

Din perspectivă regională, Strategia reiterează importanța interconectărilor aflate în construcție în Europa Centrală și de Sud-Est. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale și de energie electrică ale României cu cele ale Republicii Moldova reprezintă un obiectiv strategic al celor două țări. De o mare importanță este și dezvoltarea interconectărilor cu Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Azerbaidjan, Georgia, Grecia și Turcia. Astfel, România se poate evidenția ca furnizor regional de securitate energetică. 

În cadrul Strategiei, conceptul de securitate energetică este tratat prin prisma celor opt obiective specifice, respectiv Diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice primare, Reducerea sau eliminarea dependențelor de resurse energetice primare din import, Menținerea unui mix energetic diversificat și a adecvanței sectorului energetic, Asigurarea stocurilor energetice și a sistemelor de rezervă, Creșterea capacităților de interconectare transfrontalieră a rețelelor de transport de energie, Protecția infrastructurii critice, Întărirea lanțului de aprovizionare pentru infrastructura critică din energie, Legiferarea angajamentului României de a garanta securitatea energetică a Republicii Moldova.

- Credit foto: www.freepik.com

2. Energie cu emisii scăzute de carbon

România și-a asumat o reducere cu 89% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor înregistrat în anul 1990. În ceea ce privește ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) în consumul final brut, România și-a asumat un nivel de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050. Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire.

Pentru atingerea obiectivelor și țintelor stabilite, procesul de eliminare treptată a combustibililor fosili solizi din mixul energetic reprezintă o acțiune necesară; astfel, România a stabilit anul 2032 ca termen pentru dezafectarea capacităților de producere a energiei pe bază de huilă și lignit.

Odată cu creșterea capacităților de producere a energiei electrice din SRE, stocarea energiei în baterii, hidrocentrale cu acumulare prin pompaj și hidrogenul vor juca de asemenea un rol esențial pentru creșterea flexibilității și echilibrării sistemului electroenergetic, având capacitatea de a oferi servicii de reglaj primar, secundar și terțiar.

Extinderea sectorului nuclear național, cu construcția de noi unități de scală mare și reactoare modulare de mici dimensiuni (RMM) până în 2035, va contribui semnificativ la creșterea producției de energie electrică cu emisii scăzute de carbon, precum și la asigurarea unor noi soluții de alimentare cu energie în noi aplicații industriale.

Reducerea capacității de generare pe bază de cărbune urmează să se realizeze într-un ritm care nu aduce atingere imperativelor economice, sociale și de securitate energetică. 

În cadrul Strategiei, acest obiectiv general este tratat prin prisma celor trei obiective specifice, respectiv Reducerea emisiilor de GES și noxe în sectorul energetic, Mix energetic diversificat și echilibrat și Stocare energie electrică.

- Credit foto: www.freepik.com

3. Eficiență energetică

Îmbunătățirea eficienței energetice (EE) de-a lungul întregului lanț energetic, inclusiv producția, transportul, distribuția și utilizarea finală de energie, va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va duce la o creștere a competitivității activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Astfel, la orizontul anului 2035, cu perspectiva anului 2050, pentru a îmbunătăți semnificativ eficiența energetică la nivel național, Strategia propune: ● eficiența operațională: optimizarea proceselor de producție, transport și distribuție a energiei pentru a minimiza pierderile și costurile; utilizarea tehnologiilor și practicilor avansate pentru a îmbunătăți eficiența centralelor electrice, a rețelelor și a altor infrastructuri; realizarea lucrărilor de întreținere și modernizare pe baze predictive și inteligente a echipamentelor și sistemelor din sectorul energetic, în special a celor critice; ● eficiența resurselor, care include extracția și utilizarea eficientă a combustibililor fosili, precum și dezvoltarea și utilizarea resurselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară, eoliană și hidroelectrică, respectiv a gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic etc.); ● eficiența energetică în utilizarea finală: promovarea eficienței energetice în rândul consumatorilor - atât industriali, cât și rezidențiali - este un aspect critic. Aceasta implică încurajarea utilizării aparatelor electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, îmbunătățirea izolației clădirilor și promovarea practicilor care reduc consumul de energie; ● eficiența costurilor, care implică asigurarea faptului că serviciile energetice sunt furnizate la cel mai mic cost posibil, păstrând în același timp calitatea și fiabilitatea. Eficiența costurilor înseamnă, de asemenea, prioritizarea investițiilor în tehnologii și proiecte care oferă cea mai bună rentabilitate a investiției în timp.

În cadrul Strategiei, acest obiectiv general este tratat prin prisma celor două obiective specifice, respectiv Abordarea integrată a sectorului de încălzire și răcire centralizată a clădirilor, cu coordonarea proiectelor de investiții pe întreg lanțul valoric, și Diminuarea pierderilor de energie din rețelele de transport și distribuție energie.

- Credit foto: www.freepik.com

4. Asigurarea accesului fizic și financiar la energie pentru toți consumatorii și creșterea competitivității economice

Un aspect-cheie al echității în sectorul energetic este asigurarea accesului universal la energie pentru consumatorii casnici și industriali. Acest lucru este deosebit de important în regiunile defavorizate, unde o parte semnificativă a populației ar putea să nu aibă acces la serviciile energetice de bază. Eforturile de extindere a accesului la energie trebuie să fie incluzive, vizând comunitățile defavorizate și marginalizate, atenuând în același timp sărăcia energetică.

Echitatea prețurilor la energie implică asigurarea faptului că serviciile energetice sunt accesibile pentru toate segmentele societății și pentru toate sectoarele economice. Aceasta poate include implementarea de programe de subvenții pentru gospodăriile cu venituri mici, întreprinderi mici și mijlocii, respectiv industriile energo-intensive considerate strategice, precum și proiectarea unor structuri de prețuri care să țină cont de diferite niveluri de consum și de capacitatea de plată.

Potrivit autorilor Strategiei, este de așteptat ca implementarea unui program național comprehensiv de identificare țintită și sprijinire pentru consumatorii vulnerabili, precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică, să îmbunătățească semnificativ capacitatea consumatorilor vulnerabili de a-și asigura nevoile energetice.

În cadrul Strategiei, acest obiectiv general este tratat prin prisma celor cinci obiective specifice, respectiv Accesul la energie electrică pentru toți consumatorii, Creșterea gradului de racordare a consumatorilor casnici și industriali la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, Îmbunătățirea accesului la energie termică în sistem distribuit sau individual, Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii industriali, Asigurarea accesibilității costurilor pentru consumatorii casnici.

 - Credit foto: www.freepik.com

5. Piețe de energie eficiente

Prin pachetul de reforme recent adoptate la nivel european, consumatorii din întreaga UE și implicit din România vor putea beneficia de prețuri mai stabile la energie, de o mai mică dependență de prețul combustibililor fosili și de o mai bună protecție împotriva crizelor viitoare. Elementele-cheie ale acestui pachet, ce urmează a fi transpuse sau implementate la nivel național, vor trebui să asigure: ▪ prețuri la energie mai stabile și mai previzibile, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței și evitând denaturarea pieței comunitare; ▪ o mai bună pregătire pentru crizele viitoare; ▪ protejarea și consolidarea rolului consumatorilor; ▪ asigurarea securității aprovizionării.

În acest context, consumatorul va fi împuternicit ca actor central al piețelor de energie, capabil să își gestioneze propriul consum, să își producă propria energie sau să facă parte dintr-o comunitate de energie.

Autorii proiectului subliniază că eforturile României de a crește ponderea surselor de energie regenerabilă, de a spori eficiența energetică, de a consolida rețelele și de a adopta tehnologii moderne și digitale, cu scopul final de a furniza energie sigură, accesibilă și curată pentru o economie națională competitivă, necesită un mediu instituțional puternic și un cadru de guvernanță corporativă potrivit. Documentul propune modalități de consolidare a instituțiilor, îmbunătățire a guvernanței corporative a companiilor energetice de stat, consolidarea cadrului de reglementare, precum și alinierea politicilor și reglementărilor naționale la cadrul UE.

Consolidarea guvernanței înseamnă, de asemenea, promovarea transparenței și asigurarea faptului că politicile sunt implementate în mod eficient. Instituțiile robuste, guvernanța corporativă solidă a companiilor de stat și cadrul legal transparent și previzibil sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă, deoarece creează un mediu în care creșterea economică, bunăstarea socială și sustenabilitatea mediului pot fi urmărite într-un mod echilibrat și echitabil.

Organismele de reglementare din sectorul energetic trebuie să opereze imparțial și echitabil, aplicând regulile și standardele în mod consecvent tuturor participanților. Aceasta include procese echitabile de acordare a licențelor, alocarea imparțială a resurselor și tratamentul egal al tuturor companiilor energetice. „O astfel de imparțialitate este crucială pentru menținerea încrederii și stabilității pe piața energiei", menționează reprezentanții ministerului de resort.

În cadrul Strategiei, acest obiectiv general este tratat prin prisma celor patru obiective specifice, respectiv Reducerea poverii de reglementare pentru sectorul energetic, Asigurarea unei piețe echitabile și împiedicarea abuzurilor, Creșterea concurenței pe piețele interne, Dezvoltarea capacității administrative a Statului de guvernare a sectorului energetic.

6. Digitalizare, dezvoltarea rețelelor inteligente și securitatea cibernetică

Datele constituie în prezent un activ al companiilor din sectorul energetic, care trebuie valorificat pentru a genera un serviciu energetic performant. În toate sectoarele de activitate, de la extracția petrolului la furnizarea energiei electrice, termice sau gazelor naturale, se acumulează volume enorme de date, care trebuie să constituie baza viitoarelor decizii. Aplicarea algoritmilor de analiză a datelor, capabili să transforme datele mari în date inteligente, inclusiv inteligența artificială (IA), vor dobândi un rol decisiv în toate segmentele lanțului de aprovizionare al energiei.

Soluțiile digitale pentru monitorizarea și controlul sistemelor, integrate în toate segmentele sectorului de energie electrică, termică și gaze naturale (producere, transport, înmagazinare, distribuție, furnizare și utilizare), vor facilita implementarea măsurilor pentru creșterea eficienței energetice, sporirea flexibilității sistemului, prioritizarea producției și a consumului de energie curată și optimizarea consumurilor la utilizatori. Digitalizarea permite implementarea unor funcții de tip rețele inteligente la nivelul transportului și distribuției de energie electrică, dar și la cel al utilizatorilor.

În România, introducerea sistemelor de măsurare inteligente (SMI) și a contractelor de energie electrică cu prețuri dinamice reprezintă un pas înainte semnificativ pentru modernizarea infrastructurii energetice. Contoarele inteligente permit monitorizarea și gestionarea în timp real a consumului de energie electrică, permițând consumatorilor să ia decizii mai informate și să-și optimizeze modelele de consum de energie electrică. Acest fapt nu doar că permite consumatorilor să preia un control mai mare asupra costurilor cu energia, dar sprijină și o utilizare mai eficientă a electricității.

Contractele de energie electrică cu prețuri dinamice, asociate cu contoarele inteligente și SMI, introduc o structură flexibilă de prețuri care variază pe parcursul zilei. Aceste contracte încurajează consumatorii să-și planifice activitățile consumatoare de energie în perioadele în care cererea de energie electrică este mai scăzută, de obicei în afara orelor de vârf. Procedând astfel, consumatorii pot beneficia de prețuri mai mici la energia electrică, reducându-și valoarea facturilor și contribuind la stabilitatea generală a rețelei electrice. Acest model dinamic de prețuri aliniază consumul cu oferta, făcându-l mai sustenabil din punct de vedere economic și ecologic. Pe măsură ce România continuă să investească în aceste tehnologii, este de așteptat ca atât SMI, cât și contractele de energie electrică cu prețuri dinamice să joace un rol esențial în promovarea eficienței energetice, reducerea emisiilor de carbon și creșterea rezilienței infrastructurii energetice.

În cadrul Strategiei, acest obiectiv general este tratat prin prisma celor patru obiective specifice, respectiv Implementarea contoarelor inteligente, Dezvoltarea și Integrarea Sistemelor SCADA și IA, Asigurarea Securității Cibernetice, Susținerea educației și promovarea cercetării științifice.

(Va urma)