INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMÂNIEI O SUTA DE ANI DE CERCETARI PENTRU CUNOASTEREA STRUCTURII SI BOGATIILOR SUBSOLULUI ROMÂNESC
Data: 1-15 iulie 2006
Dezvoltarea industriala a unei tari se bazeaza în primul rând pe materia prima existenta pe solul (produse agricole, paduri) si în subsolul ei (zacaminte de minereuri, combustibil - carbuni, petrol, gaze naturale).
În România exista dovezi care atesta ca, înca din antichitate, geto-dacii exploatau sarea si diverse minereuri, dar cercetarile sistematice pentru descoperirea de zacaminte minerale au început în tara noastra în secolul al XIX-lea, urmare a revolutei industriale care s-a manifestat în Europa, având un deosebit impact si în Principatele Române. În aceasta conjunctura, industriasii români au angajat prospectori din diferite tari ca Germania, Austria, Ungaria s.a., pentru a cauta minereurile necesare productiei pe care o realizau.
Primii prospectori români care si-au desfasurat activitatea dupa 1870 au fost prof. Grigore Cobalcescu (1831-1892) de la Universitatea din Iasi si prof. Grigore Stefanescu (1838-1911) de la Universitatea din Bucuresti.
În anul 1882 a fost înfiintat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor, Biroul Geologic, care din 1896 a functionat sub titulatura de Serviciul de mine-geologie. În 1901 s-a înfiintat, pe lânga acelasi organ guvernamental, Comisia de petrol.
La 20 iunie 1906, prin Decretul Regal semnat de regele Carol I a fost înfiintat Institutul Geologic al României (IGR), care îsi desfasura activitatea pe lânga Ministerul Agriculturii si Domeniilor, continuator al structurilor organizatorice anterioare.
Obiectivele IGR erau cunoasterea evolutiei geologice a teritoriului si inventarierea zacamintelor existente în subsolul tarii.
Cercetarile pe teren se efectuau prin observarea directa a stratelor de roci si descrierea rocilor, mineralelor, fosilelor, alcatuirea de harti, pe care se delimitau formatiunile geologice, pe criterii litologice si de vârsta pe baza argumentelor paleontologice. O sectie de pedologie avea ca sarcina cartarea solurilor pentru cunoasterea caracteristicilor acestora în vederea practicarii unei agriculturi stiintifice.
În decursul anilor, IGR a adoptat metodele cele mai noi de cercetare practicate în tarile avansate, efectuând prospectiuni pentru diferite substante minerale prin metode geo-fizice si geochimice, completate cu analize de laborator, chimice, mineralogice-petrografice, micro si macropaleontologice, analize spectrale si altele. Un laborator special de prepararea minereurilor (separarea partilor utile de steril) furniza datele necesare pentru estimarea valorii economice a zacamintelor cercetate. Ulterior s-a creat si un laborator de geologie tehnica, în care se analizau caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor, necesare avizelor de amplasare a constructiilor civile, drumurilor, cailor ferate s.a.
Rezultatele cercetarilor complexe de teren si laborator erau prezentate în sesiunile stiintifice ale IGR si publicate (ca si în prezent) în Anuarul Institutului Geologic al României, în publicatia Dari de seama (Comptes Rendus), în Memoriile IGR s.a., pentru a fi cunoscute de cei interesati din tara si strainatate, de geologii din toata lumea, cu care IGR avea excelente relatii de colaborare stiintifica pentru descifrarea evolutiei planetei Terra pe care traim.
Dintre personalitatile care au pus bazele cercetarilor geologice românesti citam pe G. Munteanu Murgoci (1872-1925), care a ridicat primele harti geologice reprezentând structura Carpatilor Sudici în 1910, si pe inginerul Sabba Stefanescu (1857-1931), care a introdus si a pus bazele prospectiunilor geofizice în 1920. În domeniul cercetarilor de laborator amintim pe celebrul inginer chimist de notorietate mondiala Lazar Edeleanu (1861-1941), care în anul 1912 a inventat procedeul de cracare catalitica a petrolului, practicat si astazi în rafinarii, si pe Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973), prima femeie din lume care a obtinut titlul de inginer la Universitatea Charlottenburg din Germania, autoare a numeroase metode de analiza a minereurilor devenite standarde.
O serie de geologi, geofizicieni, chimisti, pedologi care au lucrat în IGR au devenit cunoscuti în întreaga lume, fiind alesi membri ai Academiei Române, ai unor academii din strainatate sau ai unor societati savante de prestigiu.
În perioada 1925-1950, cercetarile IGR se îndreptau spre descifrarea stratigrafiei si tectonicii teritoriului românesc si prospectiunile pentru petrol, gaze naturale, carbuni, minereuri de fier, cupru, zinc, bauxite (aluminiu), auro-argentifere si roci utile pentru constructii.
Directorul IGR, prof. Ludovic Mrazec, a reusit ca în Legea minelor din 1924 sa introduca la Cap. 5 prevederea „ca toate prospectiunile întreprinse de Stat sa fie executate de IGR“.
Harta României la scara 1:500.000 a fost realizata cu o munca sustinuta într-o perioada de 30 de ani (1934-1964) si face parte integranta din Harta geologica a Pamântului.
În anul 1950, IGR a fost desfiintat, activitatea geologica a fost organizata dupa modelul sovietic, coordonata de Comitetul de Stat pentru Geologie, cu statut de minister, care avea în subordine Întreprinderea de Stat pentru Prospectiuni si Laboratoare (IPL) si Întreprinderea de Stat pentru Exploatari Miniere (ISEM). La întreprinderile de stat miniere, petroliere si la unele institute de proiectari s-au înfiintat servicii geologice. Învatamântul geologic a fost dezvoltat în mod nejustificat, astazi foarte multi dintre geologi fiind nevoiti sa se recalifice.
IGR a fost reînfiintat în anul 1960, ca o unitate de cercetari fundamentale, care avea ca sarcina efectuarea de harti geologice la diferite scari si tiparirea publicatiilor de specialitate.
Dupa 1990, IGR a fost clasificat în categoria institutelor nationale de cercetare-dezvoltare (INCD), în coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii. În zilele de 19-20 iunie a.c., Institutul Geologic al României a aniversat împlinirea a o suta de ani de activitate, 1906-2006, printr-o sesiune stiintifica omagiala.