Forumul National AGIR - „Resursele Olteniei si valorificarea lor“
Data: 1-15 iulie 2019
Municipiul Craiova a fost gazda Forumului Naţional AGIR consacrat elaborării unui set de propuneri documetate privind valorificarea resurselor din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Reuniunea s-a înscris în acţiunile care au ca obiectiv formarea şi încurajarea culturii dialogului constructiv, a dialogului sinergetic între asociațiile profesionale și administrația locală, respectiv consiliile județene. S-a pornit de la ideea potrivit căreia cultura dialogului trebuie să îmbine competența și experiența asociațiilor profesionale cu puterea de decizie a instituţiilor locale în vederea conceperii şi aplicării soluţiilor menite să asigure progresul economico-social al fiecărei regiuni a ţării.
Unitatea dintre scop și mijloc
Cuvântul de deschidere a fost rostit de Mihai Mihăiţă, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR) şi preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR), care a evocat momente definitorii ale istoriei de peste 100 de ani a organizaţiei profesionale a inginerilor români. Momentul prim l-a constituit iniţiativa inginerilor militari participanţi la lupta pentru reîntregirea ţării, care şi-au propus să aducă o contribuţie substanţială la refacerea României, în urma Primului Război Mondial, o conflagraţie de o amploare şi cu efecte cum nu mai cunoscuse până atunci omenirea. Cele dintâi congrese, organizate anual, s-au desfăşurat în provinciile istorice realipite - Banat, Transilvania, Bucovina şi Basarabia. În 1930, s-a organizat, la Craiova, ultima din seria acestor reuniuni anuale. În continuare, până la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial, congresele s-au organizat din doi în doi ani, în importante centre economice şi cultural-ştiinţifice ale României Mari.
Forumul de la Craiova şi-a propus să reia această tradiţie, într-o zonă reprezentativă în care AGIR are o sucursală puternică, iar ASTR, o filială. Alegerea regiunii Oltenia pentru demararea acestor acţiuni a fost motivată printr-o serie de argumente dintre care consemnăm următoarele: „Este o zonă geografică bine conturată (Dunăre - munţi - Olt) şi cu o istorie bogată, marcată de însăşi naşterea poporului român. Graiul oltenesc este cel mai apropiat de limba latină, deoarece, între alte dovezi, este şi aceea că foloseşte preponderent perfectul simplu. În această zonă, s-au format primele voievodate din partea de sud a ţării, mari conducători de-a lungul timpului, precum Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Mihai Viteazu (care a unit pentru prima dată toate provinciile strămoşeşti), Constantin Brâncoveanu îşi au obârşia în Oltenia. Tot de aici au plecat spre nemurire multe personalităţi din toate domeniile de activitate, mai ales din domeniile ştiinţelor tehnice, precum Henri Coandă şi Gogu Constantinescu. Bineînţeles, nu putem omite covârşitoarea personalitate din domeniul artei, Constantin Brâncuşi".
Preşedintele AGIR s-a referit, apoi, la resursele zonei, valorificate în timp prin construcţia Complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier, prin cele mai moderne sisteme de irigaţii, prin căi de comunicaţii importante, între care calea ferată Curtea de Argeş - Râmnicu Vâlcea (pentru construcţia căreia s-au cheltuit fonduri cât pentru Canalul Dunăre - Marea Neagră), numeroase alte obiective, unele abandonate, din păcate. În acest context, s-a subliniat că nu există, încă, infrastructura feroviară şi rutieră modernă care să faciliteze legăturile cu vestul ţării, cu Europa. De asemenea, s-a amintit că în această zonă au existat mari uzine constructoare de locomotive şi echipamente electrice, Uzinele Electroputere, precum şi Fabrica de Apă Grea de la Halânga, rămase doar în amintire.
Preşedintele AGIR a relevat că, în prezent, zona cunoaşte un proces de racordare la cerinţele noii etape de dezvoltare a ţării, inclusiv în privinţa industriei şi agriculturii. O mare importanţă are faptul că funcţionează aici instituţii de învăţământ de prestigiu, cum sunt Universitatea din Craiova, liceele Carol I şi Fraţii Buzeşti din Craiova, liceele din Turnu Severin şi Râmnicu Vâlcea.
În încheiere, preşedintele AGIR a relevat că „în Oltenia sunt numeroşi oameni care s-au implicat cu toate forţele, cu întreaga energie, în procesele de dezvoltare economică şi socială a zonei, obţinând rezultate remarcabile. În acelaşi timp, autorităţile publice locale au avut şi au o contribuţie de seamă la elaborarea şi aplicarea unor planuri şi programe care urmăresc valorificarea superioară a resurselor, în primul rând umane. De aici, şi sprijinul acordat organizării Forumului Naţional AGIR, care redeschide drumul spre fructificarea superioară a resurselor la nivel regional. Astfel de reuniuni vor fi organizate şi în celelalte zone ale ţării. Ne propunem să se desfăşoare dezbateri din care să rezulte concluzii dintre cele mai pertinente, ca bază a unor decizii menite să accelereze dezvoltarea economico-socială a Olteniei".
Tema Forumului și domeniile abordate
Tema Forumului, Resursele Olteniei și valorificarea lor, a fost aleasă ținându-se cont de experiența istorică a AGIR, în așa fel încât să poată fi reluată și la edițiile viitoare, adapatată, prin conținut, la specificul regiunii de dezvoltare sau al zonei în care se va desfășura Forumul. Organizatorii au propus și un slogan, un motto, „Pentru dezvoltarea Olteniei", conceput ca un scop, ca un îndemn pe care ni-l adresăm nouă înșine, dar și administrațiilor locale, societății în general.
La alegerea domeniilor s-a ținut seama de tradiția zonei, dar mai ales de punctele slabe manifestate în ultimii ani pentru ca, din discuțiile ce urmau să se poarte, să rezulte soluții utile, să se identifice bune practici aplicabile și în regiunea Oltenia.
S-a propus să se discute despre:
▪ Resursele solului;
▪ Resursele subsolului;
▪ Resursele umane: demografia, educația și formarea profesională.
Dezvoltarea unei regiuni, oricare ar fi ea, presupune o rețea de transport articulată, funcțională, bine gândită și, de aceea, s-a propus să se poarte discuții referitoare la:
▪ Transportul feroviar;
▪ Transportul aerian;
▪ Transportul rutier;
▪ Transportul fluvial.
În vederea asigurării condițiilor pentru un dialog consistent și competent, pentru fiecare domeniu s-a desemnat un referent, secondat de unul sau mai mulți coreferenți implicați direct, concret, în domeniul analizat, pe cât posibil cu atribuții administrative la nivelul Consiliului Județean sau la nivelul unei entități publice sau private.
Fiecărui referent i s-a cerut să elaboreze o expunere pe domeniul său de competență ținându-se seama de următoarele cerințe:
▪ fiecare conferință va dura 20 minute, fiind însoțită și de o prezentare PowerPoint;
▪ se va avea în vedere, în mod explicit și concret, identificarea resurselor Regiunii SV Oltenia din domeniul de interes analizat;
▪ va conține propuneri privind valorificarea resurselor identificate;
▪ se vor da exemple de bune practici din Oltenia și din alte regiuni din România sau din Europa;
▪ se vor scoate în evidență punctele slabe în valorificarea resurselor Regiunii SV Oltenia;
▪ se vor face propuneri privind posibilitățile de implicare a asociațiilor profesionale și instituțiilor administrative în valorificarea resurselor identificate.
Trebuie subliniat că lucrările elaborate de referenți au fost trimise de aceștia în timp util pentru a fi analizate de organizatori. Și coreferenții au procedat la fel.
N-a fost simplu, nu a fost ușor!
S-a trimis o scrisoare personalizată fiecărui președinte de consiliu județean în care s-a subliniat importanța implicării consiliilor județene din Oltenia, a administrațiilor locale și a direcțiilor județene de specialitate pentru a asigura reușita manifestării.
Comunicarea cu consiliile județene n-a fost simplă, dar efortul a fost răsplătit, în final, cum se cuvine. Cu siguranță comunicarea cu consiliile județene a depins de implicarea Sucursalelor AGIR din Oltenia în perioada organizării Forumului, dar mai ales de vizibilitatea pe care acestea și-au asigurat-o prin activitățile organizate în timp.
Nimic nu răsare pe un teren nelucrat!
Participanții au asistat la toate referatele și la prezentarea punctelor de vedere ale coreferenților pentru a avea o imagine de ansamblu asupra resurselor și pentru găsirea unor soluții integrate, interdisciplinare de valorificare a acestora.
Strategii. Puncte tari. Puncte slabe
Avându-se în vedere rolul Agențiilor de Dezvoltare Regională, Forumul a început cu o lucrare de sinteză, „Valorificarea potențialului endogen al Regiunii SV Oltenia din perspectiva accesării fondurilor europene prin Programul Operațional Regional", elaborată de ADR SV Oltenia, din care a rezultat că Regiunea SV Oltenia este caracterizată printr-o abundență de teren, în special arabil, comparativ cu resursele umane sau de capital, respectiv, în ordinea: teren, populație, capital.
♦ Puncte tari:
▪ Conectivitate și accesibilitate, prin cele patru moduri de transport: rutier, feroviar, fluvial si aerian;
▪ Aeroportul Internațional Craiova - cea mai bună dinamică din Europa;
▪ Fluviul Dunărea, o resursă importantă pentru industrie și turism;
▪ Regiunea este bogată în resurse minerale (cărbune, izvoare minerale, roci de construcție, sare, petrol etc.);
▪ Suprafețe întinse de terenuri agricole, cu soluri fertile, propice unei agriculturi moderne.
♦ Puncte slabe:
▪ Lipsa autostrăzilor în regiune, pe traseele care fac parte din rețeaua europeană TEN-T;
▪ Infrastructura de afaceri în stadiu incipient de dezvoltare (inclusiv pentru agricultură);
▪ Ultimul loc în țară ca număr de IMM-uri în regiune și cel mai mic număr de IMM-uri cu capital străin din țară.
♦ Domenii de specializare inteligentă
Lucrarea elaborată de ADR SV Oltenia indică, pe baza studiilor efectuate, următoarele domenii de specializare inteligentă:
▪ Inginerie industrială și transporturi;
▪ Energie durabilă și mediu;
▪ Medicină inovativă fundamentală și aplicativă;
▪ Agricultură și industrie alimentară;
▪ Turism și identitate culturală.
♦ Politica de coeziune 2021 - 2027, propusă de Uniunea Europeană
Pentru ca soluțiile identificate să aibă șanse de aplicare, s-au enunțat, în faza inițială a Forumului, propunerile UE pentru etapa următoare:
1) o Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
2) o Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care investește în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;
3) o Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
4) o Europă mai socială, care sprijină ocuparea forței de muncă, educația, competențele, incluziunea socială la standarde ridicate de calitate și accesul egal la asistență medicală;
5) o Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga UE
♦ Resursele solului
Din lucrarea de fond pentru acest domeniu, prezentată de prof. dr. ing. Aurelian Marius Paraschivu, a rezultat că o amenințare importantă pentru resursele solului o reprezintă degradarea acestuia, iar pentru conservare trebuie să se aibă în vedere:
▪ introducerea tehnologiilor agriculturii conservative pe suprafețe din ce în ce mai mari pentru îmbogățirea solurilor în materie organică și împiedicarea arderii miriștilor;
▪ utilizarea îngrășămintelor verzi, mai ales pe nisipuri;
▪ folosirea combinelor cu tocător și deflector pentru producția secundară și împrăștierea resturilor vegetale pe suprafața solului;
▪ folosirea rațională a fertilizării și a sistemelor de irigații.
Coreferentul la acest domeniu, dr. ing. Aurelia Diaconu, director la Stațiunea de Cercetări Dăbuleni, a convins prin prezentarea făcută că Nisipurile sau Psamosolurile reprezintă o resursă importantă a Olteniei dar, în același timp, pot redeveni o amenințare dacă nu avem grijă de ele, dacă nu avem grijă de ceea ce s-a făcut până acum pentru stabilizarea acestora. S-au dat exemple sugestive de plante adaptate solurilor nisipoase (pepeni verzi și pepeni galbeni, arahide, fasolița, vița de vie, cartoful timpuriu), dar s-au dat și exemple negative privind conservarea și utilizarea sistemului de irigații din sudul Olteniei care, în 1979, era caracterizat de Robert Mc Namara, președintele BIRD, ca „o realizare extraordinară - crearea unui paradis agricol într-un deșert", iar în prezent se degradează permanet, mișcarea nisipurilor fiind o realitate a zilelor noastre.
Din discuțiile purtate a rezultat că:
▪ este oportună elaborarea unor proiecte integrate pentru sistemele de irigații dedicate, locale, zonale, care să folosească energia eoliană și energia fotovoltaică;
▪ sunt necesare proiecte de investiții pentru înființarea de plantații cu viță de vie cu struguri de masă și plantații de pomi fructiferi și arbuști fructiferi;
▪ investițiile în sistemul de irigații Sadova - Corabia se impun ca o prioritate de importanță majoră pentru Oltenia și ca o măsură prioritară de punere în valoare a psamosolurilor din Oltenia.
♦ Resursele subsolului
„Alternativa la minerit este tot mineritul, dar făcut cu alte tehnologii"
Analiza complexă, multidisciplinară, în care s-a inclus și componenta „energetică" a fost făcută de o echipă coordonată de prof. dr. ing. Nicolae Iliaș, președintele Secției Ingineria petrolului, minelor și geonomiei a ASTR, iar concluziile au fost prezentate de conf. dr. ing. Emilia Dunca, de la Universitatea din Petroșani. Coreferenții, dr. ing. Ion Vulpe, director executiv al Asociației PATROMIN, și dr. ing. Ionuț Predoiu, șef serviciu CEO, au identificat aspecte particulare privind utilizarea resurselor subsolului. S-a tras concluzia că, în continuare, cărbunele rămâne o resursă importantă pentru producerea energiei electrice, dar tehnologia trebuie să fie alta.
În plus, această resursă poate fi valorificată și prin:
▪ producerea de îngrășăminte organo-minerale și utilizarea ca fertilizant în reconstrucția ecologică a terenurilor nisipoase;
▪ separarea xiliților și utilizarea acestora ca depoluanți.
S-a reaminit că Oltenia dispune de zăcăminte de grafit care poate fi utilizat pentru dezvoltarea unor domenii de vârf, respectiv la fabricarea „grafenelor".
De un interes particular s-a bucurat soluția de utilizare a solului vegetal rezultat din exploatarea lignitului în stoparea deșertificării în sudul Olteniei.
Pentru valorificarea superioară a lignitului, s-au sugerat câteva teme de cercetare, printre care:
1. Crearea unor adsorbanți pe bază de lignit cu utilizare în depoluarea apelor subterane și de suprafață poluate cu metale grele;
2. Valorificarea cenușii de termocentrală sub formă de detergenți și soluție antiderapantă în perioada de iarnă;
3. Cercetări privind influența zăcămintelor de lignit asupra apelor subterane din zone cu nefropatie endemică balcanică.
♦ Educația și pregătirea profesională. Demografia
Referatul de bază, bine documentat, bine structurat, cu propuneri concrete legate de implicarea AGIR, a fost elaborat de un colectiv de cadre didactice și prezentat de prof. Lucia Purcăreanu.
▪ România și regiunea Sud-Vest Oltenia au de recuperat pași importanți în educația și formarea profesională inițială și continuă, din perspectiva intrărilor, procesului în sine și cel al ieșirilor din sistem;
▪ Implicarea tuturor actorilor sociali trebuie să se manifeste în sensul orientării tinerilor spre o alegere a traseului educațional în cunoștință de cauză, luându-se în considerare, în egală măsură, aspirațiile personale, aptitudinile și interesul pentru o anumită meserie;
▪ Este necesară o mai mare implicare din partea instituțiilor/organizațiilor competente pentru susținerea formării continue, prin furnizarea de cursuri care să vină în întâmpinarea nevoilor de formare pentru angajați/șomeri/persoane în căutarea unui loc de muncă. AGIR poate fi un promotor al formării continue, datorită specialiștilor care fac parte din organizație;
▪ Este o realitate din ce în ce mai pregnantă faptul că operatorii economici caută pentru angajare persoane calificate; de asemenea, susținerea financiară pentru tineri în vederea absolvirii cel puțin a învățământului obligatoriu și obținerea unei calificări a crescut, mai ales începând din 2009, prin implementare de proiecte finanțate din Fondul Social European;
▪ Analiza ponderilor de șomeri înregistrați pe nivele de educație în perioada 2007 - 2017 arată că persoanele cu nivel scăzut de calificare constituie grupa majoritară a șomerilor înregistrați, iar în perioada 2013 - 2017 procentajul a fost în creștere, ajungându-se peste nivelul din 2007 (79,5% în 2017, 73,8% în 2007);
▪ Nevoia din ce în ce mai mare de personal calificat de nivel 3 pe piața muncii din regiune a determinat și creșterea numărului de operatori economici care au intrat în parteneriat cu școlile pentru formarea prin învățământul profesional și dual;
▪ Mecanismul de monitorizare a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor este încă insuficient dezvoltat, deoarece nu sunt cuprinși toți absolvenţii de programe de formare și, de asemenea, lipsește componenta de monitorizare pe cale administrativă, aplicată sistematic şi cuprinzător la nivel teritorial. În Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016 - 2020, este prevăzut ca obiectiv monitorizarea inserţiei profesionale a absolvenţilor programelor de formare, cu acțiuni concrete.
Discuțiile de la această secțiune au fost cele mai consistente, fiind generate atât de coreferenți, prof. Simona Ciulu - Dolj și prof. Niculina Dobrică - Olt, dar și de participanții la Forum, prof. dr. ing. Liviu Sevastian Bocîi - Sucursala AGIR Arad, ing. Dumitru Țapu - Sucursala AGIR Dolj, prof. dr. ing. Eduard Rădăceanu - ASTR.
Concluzii:
▪ Alegerea traseului educațional al tinerilor presupune implicarea părinților și a instituțiilor, ținându-se seama de aspirațile profesionale ale copilului, precum și de aptitudinile pentru o anumită activitate.
▪ Analizele demografice relevă procesul lent, dar constant, de îmbătrânire a populației, și numărul crescut de locuitori în rural faţă de mediul urban, pe toate grupele de vârstă școlară, având drept consecință ruralizarea regiunii.
▪ În Oltenia sunt reprezentate majoritatea sectoarelor economice și, ca rezultat, în formarea profesională se regăsesc majoritatea calificărilor din nomenclator.
▪ Învățământul profesional se află, la acest moment, în dezvoltare, iar parteneriatele cu operatorii economici sunt din ce în ce mai numeroase. Această dezvoltare contribuie la asigurarea candidaților pentru învățământul tehnic superior din Oltenia.
▪ Sunt necesare investiții susținute în infrastructura educațională, în echipamente didactice și în materii prime și materiale.
Propuneri:
▪ Expertiza membrilor AGIR îi recomandă pentru implicarea în acțiuni de orientare în carieră a tinerilor elevi sau studenți;
▪ Promovarea formării continue pentru adulți, analizându-se, în același timp, și oportunitatea autorizării AGIR ca furnizor datorită specialiștilor care fac parte din organizație;
▪ Scăderile demografice la nivel de regiune, existente și prognozate, impun inițierea unor măsuri specifice, precum reorganizarea rețelei școlare sau redimensionarea formațiilor de studiu, respectiv numărul minim de elevi sau studenți dintr-o clasă sau grupă;
▪ Identificarea calificărilor noi de care vor avea nevoie sectoarele economice din regiune (proces în care AGIR se poate implica) va ajuta unitățile din învățământul profesional și tehnic să parcurgă procedurile de autorizare în avans, putând contribui la un răspuns mai rapid al sistemului de educație la nevoile operatorilor economici în ceea ce privește asigurarea forței de muncă;
▪ Restructurarea rețelei școlare la nivel local să fie făcută pe baza unui studiu de impact în colaborare cu AJOFM, cu agenții economici, cu toți actorii implicați și interesați de procesul de educație;
▪ Elaborarea unei diagnoze a cererii pieței muncii pentru a prognoza o cifră de școlarizare (plan de școlarizare) care să acopere gama de programe de studii deficitare atât ca nivel de calificare, cât și ca număr, fără a impune o dimensiune nejustificată a formațiilor de studii;
▪ Proiecte educaționale și de cercetare științifică comune: preuniversitar - universitar;
▪ Investiții în dotarea atelierelor-școală și a laboratoarelor unităților de învățământ, astfel încât să devină atractive pentru elevi și studenți;
▪ Utilizarea de metodologii de predare moderne, care să facă mai atractive activitățile didactice atât teoretice, cât și practice;
▪ Crearea unor „comunități de învățare" care să cuprindă toate treptele didactice - de la grădiniță la universitate, proiectate de tineri sub aspect organizatoric și funcțional. În cadrul Forumului, această propunere a fost detaliată, dar în acest document vrem doar să o enunțăm;
▪ Crearea de echipe multidisciplinare cu studenți de la toate facultățile, care să abordeze proiecte interdisciplinare, prin care să se rezolve una sau mai multe probleme, ce vor fi finanțate prin diferite programe existente, inclusiv de firme private.
♦ Transportul feroviar
Referatul de bază, amplu și bine documentat, a fost prezentat cu patos de ing. Octavian Udriște, membru de onoare al ASTR, în cadrul Secției de Ingineria transporturilor. În documentul prezentat s-a subliniat politica, total greșită, dusă în domeniul feroviar, caracterizată de o subfinanțare cronică a mentenaței, cu toate consecințele negative ce decurg din aceasta, precum: diminuarea vitezei tehnice admisă de linii, durate mari de parcurs, scăderea atractivității sistemului și pierderea călătorilor și, implicit, a veniturilor. Cauzele se găsesc la nivelul Guvernului și minsterului de resort, generate de lipsa de continuitate în conducerea acestuia.
Divizarea SNCFR, unică în Europa, a condus la pierderea patrimoniului și la situații aberante în exploatare. În stațiile mai mari, există câte trei șefi de gară, depouri și revizii de vagoane separate, cu cheltuieli suplimentare și birocrație inutilă.
După cei peste 20 de ani care au trecut de la destructurarea din 1998, nu s-a organizat nicio analiză la nivel ministerial sau guvernamental, care să studieze cum a evoluat această instituţie strategică, cum este organizată administrația căilor ferate din alte țări, analiză urmată de propuneri și măsuri în consecință.
În discuțiile purtate s-a propus eliminarea concurenței dintre sistemele de transport și dezvoltarea complementarității dintre acestea.
Trebuie realizate coridoarele de transport care să lege vestul de estul Europei pe apă, pe calea ferată și pe șosele. Coridoarele transeuropene continuă și în afara UE.
♦ Obiective specifice pentru Regiunea Oltenia
S-au propus următoarele:
▪ Să se urgenteze modernizarea ramurii de sud a coridorului TEN-T IV, începând cu tronsonul Craiova - Calafat, pentru a evita ocolirea României prin Coridorul TEN-T X, prin Ungaria - Serbia - Bulgaria;
▪ Ar trebui luată în studiu și varianta construirii unei linii noi, între Calafat și Șimian, prin Vânju Mare, pe un teren plat, linie care să facă mai atractiv traseul, mai ales că acesta ar evita cea mai mare declivitate din România, cea de la Balota;
▪ Trebuie analizată oportunitatea creșterii vitezei maxime de circulație între Filiași - Craiova - Videle, la 200 km/h, pentru a contribui astfel la creșterea atractivității transportului feroviar de călători și a diminuării traficului rutier cu toate consecințele pozitive ce decurg din această măsură (poluare, accidente etc.);
▪ Să se demareze demersurile necesare pentru electrificarea liniei Caracal - Piatra Olt - Râmnicu Vâlcea - Podul Olt, pentru a contribui, astfel, la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;
▪ Să se depună diligențele necesare finalizării liniei Vâlcele - Râmnicu Vâlcea, traseu transcarpatin mai scurt și cu declivități mai mici, avantajos pentru trenurile de marfă; este o investiție nefinalizată, practic abandonată, în degradare continuă. De dorit ca acest traseu să devină utilizabil pentru trenurile de marfă înaintea începerii lucrărilor de modernizare a tronsonului Brașov - Predeal;
▪ Să se încurajeze transportul intermodal de mărfuri, prin dezvoltarea terminalelor intermodale în interesul transportatorilor de mărfuri și expeditorilor de containere cu mărfuri. Prioritar este terminalul Craiova, din doatrea SC CFR Marfă, în prezent închis, fiind degradat;
▪ Să se studieze posibilitatea asigurării unei legături feroviare între Aeroportul Craiova și stația CFR Craiova, prin care să se asigure transferul călătorilor, așa cum este solicitată prin Cartea Albă emisă de UE în 2011. Nu ar trebui exclusă nici varianta utilizării unui „tram-tren", care ar putea pătrunde în oraș aducând călătorii cât mai aproape de destinație;
▪ Să se studieze posibilitatea realizării unor parteneriate cu autoritățile locale, care să achiziționeze materialul rulant necesar pentru organizarea, în jurul zonelor metropolitane, a unor trenuri suburbane, cu circulație în tacte, care să contribuie la diminuarea navetismului cu autoturismele.
♦ Exemplu de bune practici. Doar unul!
Coreferentul ing. Ion Gârniță a prezentat un exemplu de „bune practici" referitor la activitatea firmei SOFTRANS, operator privat pentru transportul de călători pe traseele Craiova - București - Brașov - Constanța. Au accesat fonduri europene, au făcut investiții. Din păcate, instituțiile statului și modificările legislative frecvente au reprezentat factori perturabatori.
♦ Transportul aerian, cel mai relevant exemplu de bune practici
Activitatea Aeroportului Internațional Craiova, prezentată într-o manieră sobră de directorul tehnic, ing. Adrian Predescu, este un exemplu de bune practici în care factorii de succes au fost investițiile, fondurile europene, implicarea administrației locale.
♦ Transportul rutier
Referatul de bază a fost întocmit și prezentat de prof. dr. ing. Gheorghe Lucaci, membru al ASTR, Secția Ingineria transporturilor, din care se vor prezenta în cele ce urmează câteva propuneri. La acest capitol, merită subliniată poziția Consiliului Județean Mehedinți, care, prin reprezentantul său, ing. Victor Buzatu, a răspuns prompt la solicitări și a a participat direct, concret la desfășurarea Forumului.
Din documentele prezentate și din discuțiile purtate au rezultat următoarele propuneri pentru a căror finalizare se pot implica și asociațiile profesionale:
1) Organizarea de cursuri de formare profesională continuă;
2) Promovarea pe funcții de decizie în administrația locală a specialiștilor cu competență profesională dovedită;
3) Crearea unei baze de date a patrimoniului rutier, incluzând toate categoriile de drumuri, inclusiv starea tehnică a acestora;
4) Integrarea sistemului de transport rutier în sistemul global de transport (intermodalitate) pentru valorificarea avantajelor fiecăruia dintre modurile de transport;
5) Întocmirea unei baze de date privind resursele de materiale (agregate naturale, lianți rutieri), deșeuri industriale și materiale marginale (cenușa de termocentrală, material din decopertările miniere etc.) din Regiunea Oltenia;
6) Promovarea de tehnologii de refolosire a materialelor din straturile structurilor rutiere existente.
♦ Transportul fluvial
Deși potențialul de navigație din România este enorm, singurele „realizări" ale autorităților sunt cheltuielile enorme cu studii de fezabilitate inutile, este concluzia Raportului prezentat de șef lucr. dr. ing. Adrian Olei și a comentariilor făcute de ing. Mihai Gheorghe Ghiba din Tr. Severin și ing. George Filip din Calafat.
Propuneri:
▪ Unirea tuturor porturilor fluviale sub umbrela Portului Constanța, ca un hinterland al Constanței, asigurându-se alimentarea Portului Constanța cu marfă în cantități mai mari prin porturile fluviale, care ar deveni centre logistice de colectare, depozitare şi expediere pe ambele sensuri, din interior prin fluviu la maritim şi de la maritim prin fluvial la uscat (auto şi căi ferate);
▪ Utilizarea infrastructurii portuare din Dolj, Mehedinți, Olt de către agenții economici din zonă, inclusiv de către Ford, pentru transportul autoturismelor;
▪ Proiecte integrate și investiții noi pentru porturile fluviale sincronizate cu portul maritim.
Concluzie:
O implicare a factorilor cu putere de decizie din Oltenia ar putea relansa acest tip de transport mult mai eficient.
♦ Mediatizarea
Mass-media a urmărit cu interes desfășurarea Forumului, a cărui activitate a fost prezentată pe larg de Cuvântul Libertății, Radio Craiova, TELE U, studioul de televiziune al Universității din Craiova și TVR Craiova, cărora organizatorii le adresează binemeritate mulțumiri.
Concluzii generale
Din toate cele relatate rezultă, ca o concluzie principală, necesitatea valorificării superioare a resurselor, cu o implicare mai activă a factorilor de decizie. Valoarea analizelor şi a propunerilor a fost relevată de cei 93 de participanţi la Forum din judeţele Olteniei, la care se adaugă colegii din judeţele Arad, Maramureş, Brașov, Iași, Hunedoara, Sibiu, Timiș. Caracterul reprezentativ al reuniunii a fost atestat de participările la nivelul unor entităţi precum: AGIR, ASTR, consilii județene, Prefectura Dolj, universități, inspectorate școlare, direcții agricole, stațiuni agricole, Complexul Energetic Oltenia, agenți economici din multe domenii, Compania de apă.
De asemenea, Forumul Național AGIR, desfășurat la Craiova, poate fi considerat un exemplu, un model de implicare activă a comunității inginerești din România în identificarea și aplicarea de soluții pentru dezvoltarea economică și socială a României în context european și global.
În încheiere, în cuvântul său, președintele AGIR și al ASTR, Mihai Mihăiță, a mulțumit participanților la Forum și a spus că această manifestare va continua anual, în alte zone ale țării, iar o sinteză a concluziilor și propunerilor rezultate va fi pusă la dispoziția autorităților locale din județele Olteniei, pentru a fi utilizată la dezvoltarea zonei pe termen mediu și lung.