A XV-a editie a simpozionului stiintific „Progresul tehnologic - rezultat al cercetarii“

Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat cea de-a XV-a ediţie a simpozionului ştiinţific Progresul tehnologic - rezultat al cercetării, manifestare tradițională la care ingineri cu preocupări în sfera cercetării își prezintă propriile rezultate sau ale colectivităților din care fac parte. În premieră, evenimentul s-a desfăşurat online, ca urmare a condiţiilor impuse de prelungirea pandemiei COVID-19. Ediţia din acest an a fost consacrată sinergiei educaţiei cu industria pentru pregătirea profesională adecvată cerințelor pieţei muncii. Lucrările vor fi publicate în Buletinul AGIR.

Conectarea permanentă la evoluţiile factorului uman

O temă de mare actualitate, respectiv Sinergia dintre cercetarea doctorală și piața muncii, a fost tratată în lucrarea prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea (Universitatea din Craiova, Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic, preşedintele Sucursalei AGIR Dolj). Au fost prezentate valențele unei Teze de doctorat și câteva criterii de alegere a subiectului cercetării doctorale. Pentru a demonstra utilitatea sinergiei dintre cercetarea doctorală și piața muncii au fost date exemple de Teze finalizate de doctoranzi care lucrează în învățământul preuniversitar, în domeniul protecției mediului și în cercetarea aplicativă. Concluzia a fost că sinergia dintre cercetarea doctorală și locul de muncă al doctorandului conduce la rezultate care pot fi valorificate cu certitudine, adică reprezintă contribuţii la progresul tehnologic și asigură atingerea unui nivel important de motivare a doctorandului.

Într-un perimetru asemănător s-a înscris comunicarea Sinergia învățământ profesional și tehnic - piața muncii din județul Dolj, prezentată de ing. dipl. Lucia Purcăreanu (Sucursala AGIR Dolj). S-a menţionat că unul dintre principalele roluri ale sistemului de formare profesională din România este să fie relevant pentru cerințele pieței muncii de la nivel local, regional, național și european. Din acest motiv, adaptarea ofertei educaționale la cerințele mediului economic într-o continuă dezvoltare constituie o preocupare primordială a reprezentaților învățământului profesional și tehnic din județul Dolj. S-a subliniat că, anual, calificările propuse spre școlarizare de către unitățile de învățământ de profil din acest judeţ vin în întâmpinarea cerințelor exprese ale operatorilor economici care aleg să încheie parteneriate cu școlile, în scopul asigurării viitoarei forțe de muncă de nivel calificat, pe care o pot pregăti pe parcursul perioadei de școlarizare. Spre deosebire de formarea profesională continuă, care se desfășoară pe parcursul unui număr relativ redus de ore de pregătire (360, 720 sau 1080 de ore, în funcție de nivelul de calificare), formarea profesională inițială, liceu tehnologic sau învățământ profesional și dual se derulează pe parcursul a minimum trei ani școlari, ceea ce face ca răspunsul sistemului de formare profesională la cerințele de resursă umană calificată din mediul economic să fie considerat, poate, întârziat față de nevoile imediate ale unui operator economic. S-a remarcat că, din acest motiv, anticiparea sinergetică a nevoilor de personal calificat într-o întreprindere, la un orizont mediu de 3 - 4 ani, poate constitui modalitatea oportună de asigurare, din partea sistemului de formare profesională, a personalului calificat de care mediul economic are nevoie.

Eficienţa metodelor şi tehnicilor realităţii virtuale

Impactul erei digitale, al noilor tehnologii inteligente a fost elementul definitoriu al celorlalte comunicări. Una dintre acestea, prezentată de prof. univ. dr. ing. Eur Ing Ionel Stareţu (Universitatea Transilvania din Brașov, preşedintele Sucursalei AGIR Braşov), a avut ca temă Metodele și tehnicile realității virtuale folosite în educația inginerească, o soluție adecvată pentru o integrare facilă în industria reală. În această comunicare a fost argumentată oportunitatea folosirii echipamentelor şi tehnologiilor specifice realităţii virtuale în activităţile practice de instruire în disciplinele inginereşti, în special, de mecanică aplicată: mecanisme, organe de maşini, sisteme mecanice etc., precum şi în discipline de simulare a proceselor tehnologice de fabricaţie. Plecându-se de la folosirea softurilor CAD, pentru modelare geometrică şi simularea posibilităţilor de funcţionare a modelelor, sistemelor şi proceselor tehnice, în lucrare a fost focalizată analiza pe motivarea introducerii realităţii virtuale cu imersiune în procesul de instruire teoretic şi practic specific disciplinelor de mecanică aplicată. S-au descris un post pilot cu acest scop, popularea scenei virtuale şi interconectrea echipamentelor de realitate virtuală, respectiv a unei manuşi Cyber Glove cu scena virtuală, operaţii posibile în scena virtuală, cum ar fi observarea pieselor şi operaţii de manipulare şi montare. S-au înfăţişat echipamentele principale necesare unui astfel de laborator virtual. Instruirea inginerească - folosind tehnici și metode ale realității virtuale - asigură o pregătire compatibilă cu cerințele actuale ale pieței forței de muncă din industrie, în special, în sectorul de fabricație, datorită creșterii ponderii realității virtuale în aplicațiile inginerești reale, inclusiv impunerea din ce în ce mai evidentă a întreprinderii bazate pe tehnicile și tehnologiile realității virtuale.

Rezultatele utilizării unor tehnologii inteligente în ingineria textilelor au fost evidenţiate în comunicarea Evaluarea biocompatibilității structurilor textile pentru repararea defectelor parietale, care îi are ca autori pe dr. ing. C.S. gr.I Emilia Visileanu, ing. Laura Chiriac, drd. ing. Răzvan Scarlat, drd. ing. Alina Vlad (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile si Pielarie - INCDTP București). S-a menţionat că repararea defectelor provocate de hernii reprezintă una dintre cele mai comune proceduri chirurgicale realizate la nivel mondial. Se estimează că anual se realizează peste 20 de milioane de proceduri reparatorii la nivel global. Anual, se execută aproximativ 700.000 de proceduri reparatorii în SUA şi peste 100.000 în Regatul Unit. Numarul de proceduri a crescut şi se preconizează o dinamică mai accentuată din cauza unor factori de risc, precum obezitatea şi intervenţiile chirurgicale anterioare de la nivelul abdomenului. În acest context, complexitatea cerinţelor impuse de dispozitivele medicale destinate acestui domeniu implică pregătirea de specialişti cu înaltă calificare atât în proiectarea şi realizarea structurilor textile, cât şi în tehnica chirurgicală, care impune adaptarea acestora la particularităţile specifice organismului uman. În lucrare, s-a menţionat că rezultatele proiectului Textile avansate pentru defecte parietale, desfăşurat în cadrul programului M-ERA NET, se încadrează în categoria textilelor inteligente şi oferă noi competenţe şi cunoştinţe pentru personalul din industrie, precum şi elemente fundamentale pentru educaţia noii generaţii de specialişti în domeniu. Termenul de biocompatibilitate se referă la interacţiunea unui sistem viu sau a unui ţesut cu un dispozitiv medical finit sau materialele componente. „În sensul cel mai simplu, un material sau dispozitiv biocompatibil nu dăunează pacientului", precizează autorii. Caracteristicile biologice şi de biocompatibilitate ale matricilor textile destinate reparării defectelor parietele realizate în cadrul proiectului menţionat sunt evaluate prin utilizarea indicatorilor de proliferare celulară (MTT), moarte celulară (LDH) şi viabilitate celulară (%) pentru structuri textile plane şi compozite, netratate sau funcționalizate cu: substanţe active (chitosan şi hidrolizat de colagen), antibiotice (Gentamicina sulfat) şi proteine (Lactoferina). Printre altele, s-a relevat că rezultatele testelor de citotoxicitate clasifică chitosanul şi colagenul ca fiind lipsite de citotoxicitate. Cercetările desfăşurate în cadrul proiectului au stimulat înscrierea a doi tineri cercetători la cursurile şcolilor doctorale din Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea Gheorghe Asachi din Iaşi.

Cunoştinţele şi competenţele la nivelul exigenţelor prezentului şi viitorului

Formarea specialiștilor în domeniul aplicaţiilor software pentru proiectarea materialelor textile a fost tema lucrării dr. ing. Ion Răzvan Rădulescu, dr. ing. Raluca Aileni, drd. ing. Adrian Săliștean (INCDTP - București). Autorii au relevat că sinergia între educație și industrie este unul dintre domeniile de activitate prioritare ale INCDTP - București. Institutul a derulat o serie de proiecte de tip Erasmus+ în perioada 2014 - 2020, care au avut ca obiectiv principal transferul de cunoștințe și competențe de la centrele de cercetare către companiile din industrie, către universități și centre de formare profesională în domeniul textil. Resursele Educaționale Deschise (RED), elaborate în cadrul acestor proiecte, sunt disponibile cu acces liber pe platforma de e-learning: http://www.advan2tex.eu/portal/. Având în vedere faptul că există o nevoie stringentă ca specialiștii în domeniul textil să-și însușească noile aplicații software pentru proiectarea materialelor textile, astfel încât să devină competitivi pe piața muncii, INCDTP derulează pentru perioada 2020 - 2022, un nou proiect Erasmus+ - Software tools for textile creatives - OPTIMTEX, care are ca obiectiv principal susținerea tinerilor profesioniști din industrie și a studenților din domeniul textil prin materiale educaționale asupra diferitelor aplicații software pentru proiectarea textilelor tehnice și inteligente, în țesătorie, tricotare, prototiparea virtuală a confecțiilor, brodare și proiectare experimentală. Pentru toate aceste module educaționale există un al șaselea modul, care descrie modul de aplicare a cunoștințelor învățate în practica industrială și in transferul tehnologic. INCDTP coordonează un parteneriat prestigios din țări cu tradiție în domeniul textil, precum Belgia, Republica Cehă, Portugalia, Slovenia și România. Mai multe informații și detalii pe site-ul www.optimtex.eu.