Romania, cea mai slaba productivitate a resurselor naturale din UE
Data: 1-15 iulie 2021
România a avut, anul trecut, cea mai slabă productivitate a resurselor naturale din UE, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică - Eurostat. Astfel, în timp ce în ţara noastră şi în Bulgaria productivitatea resurselor naturale a fost, în 2020, mai mică de 0,4 euro/kg, în Ţările de Jos a fost de 5,4 euro/kg, cea mai bună performanţă din UE. Media europeană a fost de 2,22 euro/kg, faţă de 0,38 euro/kg în România şi 0,43 euro/kg în Bulgaria.
Datele Eurostat arată că productivitatea resurselor naturale în România este în scădere constantă în ultimii ani, de la 0,45 euro/kg în 2018, la 0,42 euro/kg în 2019 şi 0,38 euro/kg în 2020. Nivelul productivităţii resurselor variază foarte mult între statele membre ale UE. Aceste diferenţe pot fi explicate prin resursele naturale ale unei ţări, diversitatea activităţilor sale industriale, rolul jucat de sectorul serviciilor şi de activităţile de construcţie, precum şi prin amploarea şi modelele consumului său şi de diversele sale surse de energie.
Eurostat mai relevă că, în ceea ce priveşte consumul intern de materiale, acesta a scăzut în 2020, în UE, până la 13,4 tone pe persoană de la 14,1 tone în 2019, ţările membre cu cele mai mari consumuri interne fiind Finlanda (31 tone pe persoană) şi România (29 tone pe persoană), mai mult decât dublu faţă de media din UE. La polul opus, statele membre cu cele mai mici consumuri interne de materiale sunt Italia (7 tone pe persoană) şi Spania (8 tone pe persoană). Consumul intern de materiale în fiecare ţară este influenţat de zestrea naturală de resurse materiale, care constituie un element structural important pentru fiecare economie. La nivelul UE, mineralele nemetalice au fost responsabile pentru jumătate (52%) din consumul intern de materiale în 2020, urmate de biomasă (24%), combustibili fosili (18%) şi minereuri metalice (5%). În rândul statelor membre, există diferenţe semnificative când vine vorba despre consumul de minerale nemetalice, de la 2 tone pe persoană în Ţările de Jos până la 23 de tone pe persoană în România. Eurostat subliniază că aceste diferenţe de la o ţară la alta pot fi rezultatul unui nivel diferit al activităţilor de construcţii, densităţii populaţiei şi mărimii infrastructurii de transport, precum reţeaua rutieră.
De la începutul acestui mileniu şi până anul trecut, consumul intern de materiale în UE a scăzut de la 15,4 la 13,4 tone pe persoană, în timp ce consumul de biomasă a rămas, practic, stabil în această perioadă, spre deosebire de consumul de minereuri metalice şi minerale nemetalice, care au fost ambele puternic influenţate de criza economică şi financiară din 2008 - 2009. În 2020, consumurile de biomasă, minereuri metalice şi minerale nemetalice au fost la un nivel comparabil cu cel din urmă cu 20 de ani. În schimb, consumul de combustibili fosili a scăzut în ultimele două decenii.
Alte articole



