Horia Colan, membru corespondent al Academiei Romane, vicepresedinte al Comitetului Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii, presedinte al Diviziei de Istoria Tehnicii

O necesitate si o datorie nationala
Crearea unui adevarat pol al stiintei si tehnicii prin realizarea unui “Parc National al Stiintei si Tehnicii” in Parcul Carol I este o necesitate si o datorie nationala. Ea a fost o preocupare de decenii atat a Comitetului Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST), cat si a altor institutii ca AGIR si Muzeul Tehnic “Prof. ing. Dimitrie Leonida”. In comunicarea “Traditiile romanesti in domeniul tehnicii in context international – o pledoarie pentru istoria tehnicii”, prezentata la primul Simpozion International “Ingineria romaneasca in lume”, AGIR, septembrie 1995, sustineam ca pentru punerea in valoare a atator realizari se impune crearea unui institut de cercetari pentru istoria tehnicii in cadrul Academiei Romane si modernizarea, extinderea cladirilor Muzeului National care cuprinde un patrimoniu inestimabil.
Am vizitat o mare parte din muzeele nationale tehnice din Europa; unele, in special cele din tarile mai mici, ne pot servi ca model, altele, din tari de traditie, ca mod de organizare.
“Musée National des Téchniques” din cadrul Conservatoire National des Arts et Métiers (CNAM) din Paris, cel mai vechi, a fost creat in 1794 de Conventie, impreuna cu alte trei scoli superioare de prestigiu, intre care “L’Ecole Polytechnique”. De la inceput, colectiile CNAM nu constituiau un muzeu static, ci ele serveau intr-un mod viu la insusirea noilor tehnici. Cei incredintati cu conservarea, exploatarea si punerea in lumina a exponatelor trebuiau sa dea explicatiile asupra constructiei si functionarii acestora. Vocatia Conservatorului, pe langa cea a ocrotirii patrimoniului tehnic, a fost cea de invatamant. El se adresa mai ales celor care posedau deja o experienta profesionala. Aceasta forma de actualizare a cunostintelor continua si azi prin CACEMI (Centre d’Actualisation des Connaissances et de l’Etude des Matériaux Industriels).
Remarc ca si la noi “Muzeul Industrial Tehnologic”, creat la Cluj-Napoca in 1882 in scopul raspandirii interesului pentru tehnica si produsele ei, a fost punctul de plecare pentru infiintarea in 1884 a unei scoli tehnice, ambele largindu-si treptat activitatea prin organizarea de expozitii industriale, conferinte, cursuri pentru meseriasi si tehnicieni. La fel ca in cazul CNAM, muzeul a creat scoala.
Deutsches Museum von Meisterwerken der Naturwissenschaft und Technik din München este de asemenea un exemplu pentru un muzeu tehnic viu, cel mai bine organizat si care este in acelasi timp dublat de un centru de cercetare de prestigiu al istoriei tehnicii (Zentralinstitut für Geschichte der Technik – Technische Universität München).
National Museum of Science and Industry din Londra cuprinde trei muzee: Science Museum, National Railway Museum in York si National Museum of Photography, Film and Television in Bradford. Stramosul lui, creat in 1857, era “South Kensington Museum”, azi divizat in “Victoria and Albert Museum” si “Science Museum”.
Mentionez muzee nationale din alte tari: Norsk Teknisk Museum, Oslo; Museo de Ciencia y Technologia, Madrid; Narodni Technicke Museum, Praga; National Museum of Science and Technology, Budapesta; Danmarks Tekniske Museum, Helsingor; Polytechnic Museum, Moscova; Tekniska Museet (National Museum of Science and Technology), Stockholm etc.
I-am cunoscut sau am avut corespondenta in ultimele patru decenii cu unii dintre conducatorii acestor muzee, ca de exemplu Maurice Dumas (CNAM), Friedrich Klemm (München), Torleif Lundtveit (Oslo), Helmut Wilsdorf (Berlin, Dresda), K.C. Barraclough (Sheffield), Jerzy Piaskowski (Varsovia, Cracovia), Ferenc Szabadvári si Eva Vamos (Budapesta), Karel Zeithammer (Praga).
Asa cum este conceput, Parcul National al Stiintei si Tehnicii are ca principal obiectiv educarea publicului si in special a tinerilor prin cunoasterea realizarilor stiintifice si tehnice romanesti si universale intr-un ansamblu care sa aiba ca baza Muzeul Tehnic. Instruirii prin vizitarea unui muzeu viu, cu multe aparate si utilaje in functiune, i se va putea adauga, institutionaliza o activitate organizata de formare profesionala continua. Monumentele si exponatele in aer liber, prezente pe alei, vor participa la acest proces, relaxand vizitatorii dupa un parcurs interior entuziasmant, dar care, ca la orice mare muzeu, oboseste fizic si intelectual.
Colectarea si conservarea tezaurului muzeului si valorificarea lui prin expozitii, mass-media, publicatii proprii, vor asigura popularizarea cuceririlor stiintei si tehnicii. La aceasta vor contribui si toate actiunile pentru marirea interesului publicului, dezvoltarea turismului, similare celor de la “Cité des Sciences et de l’Industrie de la Villette” cu “Palais de la Découverte” din nord-estul Parisului. Astfel, realizarea obiectivului va imbina armonios scopul cultural stiintific cu reusita economica, departe de proiecte puse pe tapet in ultimii ani cu scop comercial si care denatureaza chiar adevarul istoric legat de personajele pe care le evoca.
Elementele (dintre care remarc dezvoltarea prin alte constructii si prin muzee amenajate in doua cladiri istorice existente) si etapele de realizare a proiectului sunt judicios prevazute si, mai mult, fericit alese. Am putea spune ca sunt determinate de cele doua centenare ale Parcului si respectiv Muzeului. Acest fapt trebuie sa fie si un imbold pentru a lupta ca acest maret proiect national sa fie realizat. El va aseza Romania in randurile celorlalte tari europene intr-un domeniu in care avem remarcabile realizari, dar si o inadmisibila si dureroasa ramanere in urma in ceea ce priveste afirmarea si difuzarea lor internationala.