NOUA ECONOMIE SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI COMUNICATIILOR Evolutia extrem de rapida a tehnologiei informatiei si comunicatiilor (Urmare din nr. trecut)

In primul rand se poate observa ca tehnologia de stocare si de regasire a informatiei a evoluat extrem de rapid. In timp au fost utilizate cel putin cinci tehnologii diferite de stocare a informatiei (fig.1). Pe masura ce o tehnologie si-a redus utilitatea, cealalta a fost in plina dezvoltare. S-a plecat de la inelul de ferita magnetica (Magnetic Core) la banda magnetica, la bule magnetice (Magnetic Bubble) si la discuri magnetice, apoi la film subtire (Thin Film) si la discuri optice (Optical Disk), dintre care cel mai reprezentativ este Hyper CD-ROM-ul. In ceea ce priveste capul magnetic de citire, tehnologia a evoluat, de asemenea, de la capul magnetic inductiv la capul cu film subtire, la capul magnetorezistiv, la capul magnetorezistiv gigant. Daca se extrapoleaza aceasta tendinta de perfectionare continua a tehnologiei si se pleaca de la 10.000$SUA, cat costa inmagazinarea unui megabyte de informatie in 1956, anul construirii primei unitati de memorie cu discuri magnetice, se ajunge la circa 0,1$SUA pentru a stoca acelasi megabyte azi si se poate estima ca in anul 2025 se va putea stoca cu 1,0$SUA 1TB de informatie.
In prezent in laboratoare se poate stoca un bit de informatie intr-un atom individual si se considera ca aceasta nu este inca limita. Nu exista un principiu al incertitudinii al lui Heisenberg care sa spuna ca trebuie sa te opresti la un atom individual. S-ar putea stoca un multiplu de biti de informatie in structura electronica a atomului. Nu se cunoaste inca cum s-ar putea realiza stocarea informatiei in structura electronica, dar tehnologia inmagazinarii informatiei intr-un singur atom nu mai este “science fiction”.
Cresterea capacitatii de stocare a discului nu este singura problema. Trebuie acordata atentie si ratei de transfer a informatiei. Desi capacitatea de stocare a crescut cu 130 % anual, rata de transfer a crescut, tot anual, cu numai 40%. Pentru a creste rata de transfer trebuie crescuta turatia discului, care este limitata de cresterea turbulentei aerului si de cresterea vibratiilor, ceea ce ar putea provoca pierderi de informatie inregistrata.
Este posibila o bifurcare a pietei: o parte pentru discuri optimizate pentru capacitate de stocare, utilizate pentru memorii de masa (baze de date), o alta parte pentru discuri cu viteza mare de transfer, utilizabile in exploatarea fisierelor curente. In al doilea rand, energia necesara pentru efectuarea unei operatii simple intr-un calculator a scazut continuu (fig. 2.). Cantitatea de energie cheltuita in scopul mentionat a scazut din 1940 pana in 1990 cu 12 ordine de marime. Daca se extrapoleaza aceasta tendinta, pana in 2025, energia necesara pentru o simpla operatie de calcul va scadea pana la energia necesara pentru generarea unei inductii magnetice de un kT , adica pana la energia comparabila ca marime cu cea existenta in atomi. Se poate demonstra ca, in mod real, nu se consuma energie in procesul de calcul, atat timp cat nu se iroseste informatie, si acest tip de proces a fost numit calcul adiabat. In prezent se pot construi deja circuite care folosesc “trucuri” de calcul adiabat.
Incepand cu anul 2000, in literatura de specialitate se considera ca directia de cercetare de cea mai mare perspectiva pentru dezvoltarea tehnologiei informatiei este realizarea de calculatoare cu functionare “autonoma”, adica de calculatoare capabile sa-si raspunda singure la eventualele probleme privind securitatea functionarii prin recuperarea functionalitatii prin autoreparatii, fara interventia omului.
(Continuare in numarul viitor)