Omagierea profesorului inginer Virgil MOTOC la 100 de ani de la nastere
Data: 16-30 iunie 2009
In organizarea Bibliotecii Judetene V. A. Urechia in parteneriat cu Filiala Galati a Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania – AGIR si Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor a Universitatii Dunarea de Jos, a avut loc, la 20 mai a.c., omagierea memoriei profesorului inginer Virgil MOTOC, fost titular al cursului de Tehnologia zaharului, specialist de notorietate in domeniu, cu mare experienta tehnologica, pusa, in a doua parte a activitatii sale profesionale, in slujba formarii de specialisti cu pregatire superioara.
Cu acest prilej, a fost vernisata expozitia realizata de ing. dipl. Radu Motoc, fiul prof. ing. Virgil Motoc, cuprinzind carti, documente si obiecte legate de viata si activitatea celui omagiat.
Eugen Virgiliu MOTOC a vazut lumina zilei la 8 mai (21 mai pe stil nou) 1909, in Iasi. Urmeaza cursurile elementare la Scoala primara Vasile Conta, in perioada 1917 – 1921, si pe cele secundare la Liceul National din Iasi, in intervalul 1921 – 1929. Înclinatia spre chimie si spre tehnica il conduce catre Facultatea de Stiinte din Iasi, unde studiaza intre 1929 si 1933, obtinind diploma de licenta in chimie, si catre Institutul Tehnologic al Universitatii din Iasi, intre 1929 si 1934, care ii acorda diploma de inginer chimist.
Dupa absolvire si un stagiu de doi ani (1934 – 1936) la Rafinaria Cimpina, se transfera la Fabrica de Zahar din Roman, legindu-si definitiv destinul de industria alimentara, unde a activat 24 de ani, parcurgind o traiectorie rapida, de la inginer de laborator, la sef de fabricatie (1936 – 1944), subdirector tehnic (1944 – 1948) si inginer sef (1948 – 1960). Împatimit al profesiei, a desfasurat concomitent o bogata activitate stiintifica, elaborind proiecte si studii aplicate in fabricile de zahar din tara, dar si comunicari la manifestari stiintifice, care au fost publicate in reviste de prestigiu, validind stiintific statutul sau de practician de virf.
Recunoscindu-i-se meritele, acumularile stiintifice si profesionalismul si avind reala notorietate in domeniul industriei zaharului, a fost solicitat, in martie 1960, sa treaca in invatamintul superior tehnic de industrie alimentara, acordindu-i-se gradul didactic de profesor universitar, titular al disciplinei Tehnologia zaharului pina la sfirsitul carierei si, temporar, si al cursului de Tehnologia amidonului, glucozei si produselor zaharoase. A organizat laboratorul de profil, introducind lucrari practice de factura tehnologica, elaborind primul manual universitar de profil si conducind cu deosebita competenta proiectele de diploma de specialitate. A fost, de asemenea, organizator si titular de cursuri de specializare postuniversitare, atit in facultate, cit si in Institutul Politehnic Bucuresti si Centrul de Organizare, Calcul si Perfectionare pentru Cadrele din Industria Alimentara din Bucuresti. Si-a continuat cu pasiune activitatea de cercetare, consultanta si expertizare in industria zaharului, la nivel de excelenta. A efectuat un stagiu de documentare in Cuba (1964) si a participat cu lucrari stiintifice la Congresele Internationale de Industria Zaharului de la Falsterbo-Malmö (Suedia, 1967) si Bruxelles (Belgia, 1971), precum si la Conferinta Jubiliara a Institutului Superior de Industrie Alimentara din Plovdiv (Bulgaria, 1969).
Seriozitatea, competenta profesionala, stilul colegial de munca asociat unei mari modestii au fost calitatile care l-au propulsat in functii importante: prodecan al Facultatii de Tehnologia si Chimia Produselor Alimentare si Tehnica Piscicola (1964 – 1967), prorector al Institutului Politehnic Galati (1967 – 1971) si, mult timp, sef al Catedrei de morarit-panificatie-extractive (1961 – 1974).
A fost un dascal de exceptie, un „lord“ al profesiei sale, cu o conduita ireprosabila, un intelept in a intelege lumea si propriii studenti, pentru care a fost profesorul de zahar „de zahar“, un OM de mare calibru moral, egalat de cel profesional, catalogat pe drept cuvint „un senior la Dunarea de Jos“, validind descendenta sa reala din boierii Motoc din cronici, dregatori in Moldova si prelati ai Bisericii Ortodoxe Romane, care i-au imprimat o adevarata noblete.
A fost un reprezentant de frunte al breslei inginerilor, membru activ al Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania –AGIR.
Ii evocam cu veneratie amintirea, la 100 de ani de la nastere!