Specialistii feroviari reuniti sub egida AGIR, UPB si UTCB cauta solutii pentru dezvoltarea caii ferate

Club Feroviar alaturi de Asociatia Industriei Feroviare din Romania (AIF) au organizat, la 30 iunie a.c., cea de-a doua dezbatere pe tema Memorandumului „Masuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al Romaniei necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport al Romaniei (MPGT)“, adoptat de Guvern la inceputul lunii iunie a.c. Reuniunea a avut loc sub egida Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR), a Universitatii Politehnica din Bucuresti (UPB) si a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti (UTCB). La manifestare au participat reprezentanti ai Camerei Deputatilor, ai mediului academic de specialitate, ai administratorului national de infrastructura feroviara, CFR SA, reprezentanti ai industriei de profil, ai operatorilor privati de transport feroviar de pasageri, precum si alte parti interesate. Discutiilor pe marginea Memorandumului li s-au alaturat o serie de membri ai Asociatiei Inginerilor Feroviari din Romania (AIFR). Principalele teme abordate in cadrul reuniunii sunt sintetizate intr-un comunicat remis de Club Feroviar, in care se mai precizeaza:
La fel ca precedenta, si aceasta a doua dezbatere a adus in prim-plan analiza privind recomandarea din draft-ul MPGT de reducere a retelei feroviare nationale cu 4000 km, considerati retea secundara, restul urmand a fi transferat catre autoritatile publice locale, inchiriate/concesionate catre companii private sau inchise si transformate in alte tipuri de infrastructuri. Ideea de concentrare pe o retea feroviara mai restransa (o retea nationala de aproximativ 6200 km sau 10 000 km de linie desfasurata) a fost propusa in draft-ul MPGT de catre consultantul AECOM, insa „datele care au dus la aceasta concluzie sunt complet eronate“, au precizat majoritatea participantilor la dezbatere. „Consultantul a avut intrevederi cu operatorii, cu reprezentantii administratorului de infrastructura, cu Directia Infrastructura Feroviara din Ministerul Transporturilor, dar prin masurile propuse de reducere a retelei feroviare a dat dovada ca nu cunoaste deloc piata“, a fost una dintre concluziile participantilor.
S-a discutat despre anularea sau transferul volumelor de transport din cadrul contractelor de servicii publice obligatorii de pe retelele secundare pe reteaua principala a Romaniei. Se urmareste, astfel, concentrarea activitatii pe reteaua care asigura conectivitatea intre marile centre urbane ale tarii si ignorarea nevoii de mobilitate a populatiei din zonele rurale sau orasele mici deservite exclusiv de reteaua secundara. Prin aceasta masura se ignora nevoia de participare la viata sociala, economica si culturala a unor platitori de taxe situati in zone caracterizate printr-un nivel mediu al veniturilor mult mai scazut decat in cazul locuitorilor de pe traseul retelei principale.
Mediul academic, cel de afaceri feroviar si operatorii de transport de stat sau privati au tinut sa sublinieze faptul ca viitorul celor 4000 km de retea feroviara trebuie evaluat luand in considerare impactul asupra dezvoltarii teritoriale, siguranta, mobilitatea si protejarea mediului inconjurator
Performantele transportului feroviar sunt implicit legate de starea infrastructurii.
In opinia celor prezenti, intreg sistemul de transport feroviar nu a fost suficient analizat in momentul redactarii draft-ului de Master Plan; mai mult chiar, se considera, in mod eronat, ca acesta este in declin in Romania, AECOM punctand acest fenomen ca fiind ireversibil.
Problemele cu care s-a confruntat calea ferata si se confrunta inca sunt extrem de bine cunoscute in randul sectorului feroviar din Romania, ele fiind aduse in discutie si cu ocazia reuniunii din 30 iunie. Pornind de la aceste considerente, participantii la dezbatere au precizat, unanim, faptul ca nu problemele trebuie puse pe hartie, ci solutiile. Insiruirea unor probleme deja bine cunoscute nu le va rezolva, dimpotriva, le va adanci. Intreg sectorul feroviar din Romania va trebui sa gaseasca un numitor comun pentru a sustine intensificarea si optimizarea sistemului de transport feroviar iar „solutiile trebuie prezentate factorilor de decizie care nu constientizeaza avantajele caii ferate“.
Astfel, printre solutiile propuse de catre participantii la dezbaterea de la sediul AGIR se numara:
??Realizarea unor calcule privind nivelul contributiei operatorilor feroviari la bugetul de stat si bugetele locale din vanzarea biletelor comparativ cu nivelul acelorasi contributii (sau mai degraba lipsa acestora) provenite din vanzarea „la negru“ a titlurilor de calatorie de catre unii transportatori auto. S-a estimat deja ca cel putin 35% - 40% din pretul biletelor de transport feroviar reprezinta taxe si impozite, ceea ce echilibreaza cuantumul compensatiilor primite din partea statului roman. Aceeasi proportie nu se incaseaza din biletele vandute „la negru“ de catre operatorii de transport auto, ceea ce permite practicarea unor preturi de dumping;
??Realizarea unor calcule privind costurile dezmembrarii unor sectiuni de cale ferata, ale construirii unor drumuri in locul acestora, achizitionarii si operarii unor sisteme de transport de tip autobuz comparativ cu acela al mentinerii transportului feroviar pe sectiile respective. Luandu-se in considerare eforturile financiare facute de poporul roman pentru construirea acestor infrastructuri este important sa se calculeze si energia inmagazinata in aceste sectii de cale ferata atunci cand se pune problema, simplist, a vanzarii la fier vechi;
??Realizarea unui Plan de Actiune care sa reanalizeze concluziile formulate de catre consultantul AECOM in propunerea MPGT. Acest Plan de Actiune va contine solutii propuse de catre specialisti in domeniu pentru eficientizarea si dezvoltarea (si nu distrugerea) transportului feroviar;
??Planul de Actiune va contine argumente solide potrivit carora reteaua feroviara nationala trebuie pastrata la dimensiunile actuale, chiar dezvoltata pe mai departe dupa modele si principii europene care ii sustin utilitatea, siguranta, avantajul in fata transportului rutier si capacitatea de a spori mobilitatea;
??Intensificarea comunicarii publice din partea sectorului feroviar pentru a argumenta sferei politice nevoia de investitii in cale ferata. Un argument puternic in acest sens il vor reprezenta toate strategiile europene (Carta Alba a Transporturilor, cele patru Pachete Feroviare legislative sau Initiativa Tehnologica Shift2Rail fiind cele mai importante), strategii care sustin nevoia de intensificare a transportului feroviar, sporirea investitiilor in mentenanta si construirea de cale ferata noua, impactul pozitiv al transportului feroviar pentru dezvoltarea economica la nivel suburban si regional;
Elaborarea, in cadrul CFR SA, a unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea infrastructurii de cale ferata. „Calea ferata este un sistem, iar orice strategie s-ar face va trebui sa tina seama de acest sistem. Strategia nu se poate face doar pe cate o linie sau doua si in niciun caz prin reducerea retelei“, au concluzionat participantii la dezbatere.
Este foarte important de mentionat Raportul Bianual al Comisiei Europene care arata ca, desi „acest sector cunoaste in mod incontestabil o perioada de crestere, se mai pot face inca multe in ceea ce priveste efi-cienta si calitatea serviciilor in mai multe state membre“. Romania sigur nu face exceptie de la acest „indemn“ care sustine dezvoltarea, nu reducerea retelelor feroviare. Dezbaterile pe aceasta tema vor continua.