Comisia Europeana Un nou impuls pentru crearea de locuri de munca, crestere si investitii

Dat fiind faptul că în ultima vreme comunitatea inginerească din ţara noastră, în consonanţă cu cea la nivel european, se preocupă în mod deosebit de formarea profesională a noilor generaţii potrivit exigenţelor societăţii bazate pe cunoaştere, publicăm, în cele ce urmează, informaţii care pot să orienteze eficient acţiunile care urmăresc în special asigurarea resurselor umane pentru exercitarea profesiilor legate mai ales de tehnică şi tehnologii. Astfel, consemnăm că Executivul de la Bruxelles (Comisia Europeană - CE) a adoptat o nouă agendă cuprinzătoare pentru competenţe în Europa. Ea va contribui la realizarea primei priorităţi politice a CE intitulate „Un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creştere şi investiţii" prin abordarea a trei provocări presante ale economiilor actuale: lipsa competenţelor adecvate pentru a răspunde necesităţilor de pe piaţa forţei de muncă, transparenţa insuficientă a competenţelor şi a calificărilor, precum şi dificultatea de a anticipa şi de a prevedea necesităţile în materie de competenţe.

 Competenţe pentru prezent şi viitor

Noua agendă pentru competenţe în Europa a fost promovată în contextul în care, potrivit unor studii, aproximativ 70 de milioane de locuitori ai continentului nu au suficiente competenţe numerice, de citire şi de scriere, iar 40% din populaţia UE nu dispune de un nivel suficient de competenţe digitale. Aceste persoane sunt astfel expuse unui risc ridicat de şomaj, de sărăcie şi de excluziune socială. Pe de altă parte, 40% dintre angajatorii europeni afirmă că nu pot găsi oameni cu competenţe adecvate pentru ca societăţile lor să crească şi să fie inovatoare. În acelaşi timp, foarte multe alte persoane, în special tineri cu înaltă calificare, ocupă locuri de muncă ce nu corespund talentelor şi aspiraţiilor lor. Totodată, prea puţine persoane au mentalitatea şi competenţele antreprenoriale necesare pentru a-şi începe propria afacere şi a se putea adapta în permanenţă la cerinţele dinamice de pe piaţa forţei de muncă.

Estimările Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) arată că o creştere cu un punct procentual a competenţelor intermediare în rândul populaţiei adulte ar putea spori rata de creştere a PIB-ului pe cap de locuitor cu 0,99 puncte procentuale. Conform celor mai recente previziuni ale Cedefop în materie de competenţe, dacă nu se iau măsuri suplimentare, ponderea persoanelor slab calificate în rândul populaţiei adulte active în UE va fi de 18,6 % în 2020 şi de 16,6 % în 2025.

10 acţiuni în următorii doi ani

Pentru a contribui la soluţionarea problemelor legate de competenţe, CE va lansa o serie de acţiuni care vor aborda aceste probleme, vor spori vizibilitatea competenţelor şi vor ameliora recunoaşterea lor la nivel local, naţional şi la nivelul UE atât în şcoli şi universităţi, cât şi pe piaţa forţei de muncă. Concret, Comisia propune 10 acţiuni care trebuie realizate în următorii doi ani. Patru dintre acestea au fost lansate zilele trecute:

♦ o garanţie de competenţe, al cărei scop este să-i ajute pe adulţii cu un nivel scăzut de competenţe să îşi îmbunătăţească şansele de a obţine şi de a menţine atât locuri de muncă bune, cât şi o bună calitate a vieţii. Prin intermediul garanţiei, persoanele în cauză ar trebui să fie ajutate să dobândească un nivel minim de competenţe de citire şi de scriere, numerice şi digitale şi, dacă este posibil, un set mai larg de competenţe care să le permită să obţină o calificare corespunzătoare învăţământului secundar superior sau o calificare echivalentă. Garanţia de competenţe ar trebui să fie implementată de către statele membre în funcţie de circumstanţele naţionale;

♦ o revizuire a Cadrului european al calificărilor (CEC), care va face mai uşoară comparaţia între calificările obţinute în diferite ţări şi îi va ajuta pe cursanţi, lucrători şi angajatori să înţeleagă mai bine ce ştie şi ce poate să facă un candidat la un loc de muncă. Versiunea revizuită a CEC va facilita, de asemenea, compararea şi înţelegerea calificărilor resortisanţilor din ţările terţe;

♦ „Coaliţia pentru competenţe şi locuri de muncă în sectorul digital", care invită statele membre să facă schimb de bune practici, să elaboreze strategii cuprinzătoare referitoare la competenţele digitale pe bază de obiective şi să includă competenţele digitale la toate nivelurile de educaţie şi formare profesională. De asemenea, oferă mai mult sprijin coaliţiilor naţionale care conectează autorităţile publice cu părţile interesate din cadrul întreprinderilor, din sistemul de educaţie şi formare profesională şi de pe piaţa muncii, inclusiv cu partenerii sociali. Coaliţia va contribui la dezvoltarea unei mari rezerve de talente digitale şi va echipa cetăţenii din Europa cu competenţe digitale adecvate;

♦ „Planul de cooperare sectorială în materie de competenţe" este o iniţiativă care vizează o mai bună corelare a competenţelor în anumite sectoare. El va sprijini crearea unor parteneriate pentru competenţe sectoriale în industrie şi în servicii şi va transpune strategiile sectoriale pentru următorii 5 - 10 ani în acţiuni de identificare a competenţelor necesare şi de dezvoltare a unor soluţii concrete, cum ar fi crearea de parteneriate între întreprinderi, sistemul de educaţie şi cercetare sau promovarea acordurilor de recunoaştere a calificărilor şi a certificatelor sectoriale. Planul va contribui la mobilizarea şi coordonarea actorilor-cheie din sectorul economic, la stimularea investiţiilor private şi la încurajarea unei utilizări mai strategice a programelor de finanţare europene şi naţionale.

Celelalte şase acţiuni vor fi lansate către sfârşitul acestui an şi în 2017:

♦ un „instrument de stabilire a profilului de competenţe al resortisanţilor din ţările terţe", care să permită, de timpuriu, identificarea competenţelor şi a calificărilor şi determinarea profilului acestora în cazul solicitanţilor de azil, al refugiaţilor şi al altor migranţi;

♦ o revizuire a cadrului Europass, care va oferi o gamă mai largă de instrumente şi servicii prin intermediul unui instrument online uşor de utilizat care să servească la facilitarea alegerilor în materie de profesie şi de studii. Europass va oferi instrumente precum cel de redactare a unui CV pentru documentarea competenţelor şi a calificărilor, instrumente gratuite de autoevaluare şi informaţii cu privire la competenţele şi calificările din întreaga Europă;

♦ promovarea învăţământului profesional şi tehnic (VET) ca primă alegere prin multiplicarea oportunităţilor cursanţilor VET de a dobândi experienţă învăţând la locul de muncă şi prin promovarea unei mai mari vizibilităţi a rezultatelor bune ale VET pe piaţa forţei de muncă. Pentru ca elevii din sistemul VET să beneficieze de o mai mare expunere la universul muncii, CE va elabora o gamă de servicii de sprijin pentru a facilita schimburile de cunoştinţe, crearea de reţele şi cooperarea în materie de ucenicii în contextul Alianţei europene pentru ucenicii, bazându-se pe excelenta experienţă a implicării actorilor de pe piaţa muncii.  Pactul pentru tineret recent lansat va oferi 100 000 de noi oportunităţi de ucenicii, stagii şi locuri de muncă de început de carieră şi va duce la crearea a 10 000 de parteneriate între întreprinderi şi sistemul de educaţie. Pentru ca învăţământul profesional şi tehnic să fie considerat drept o opţiune de primă clasă, Comisia, în colaborare cu o gamă largă de părţi interesate, va lansa o primă Săptămână europeană a competenţelor VET în decembrie 2016 şi va formula propuneri de îmbunătăţire a disponibilităţii datelor referitoare la rezultatele VET pe piaţa muncii. Se va urmări ameliorarea calităţii ofertei VET prin sprijinirea implementării unor sisteme de asigurare a calităţii la nivelul centrelor de educaţie şi formare profesională;

♦ o revizuire a Recomandării privind competenţele-cheie. Astfel, Comisia va propune statelor membre să revizuiască Recomandarea din 2006 în domeniu pentru a o alinia la transformările economice şi sociale care au avut loc în ultimii zece ani. Revizuirea va continua să sprijine o înţelegere comună a unui set principal de competenţe-cheie necesare pentru a lucra şi a trăi în secolul 21 şi va promova introducerea acestor competenţe în programele de educaţie şi de formare şi în strategiile naţionale în materie de competenţe. De asemenea, aceasta va oferi sprijin pentru a descrie, a dezvolta, a evalua, a valida şi a compara mai bine competenţele-cheie şi competenţele asociate acestora, în medii educaţionale formale, non-formale şi informale. Se va acorda o atenţie deosebită promovării competenţelor antreprenoriale (stimulând oamenii să fie mai creativi, mai proactivi, mai orientaţi către valorificarea oportunităţilor şi mai inovatori), inclusiv promovării politicilor pentru ca toţi tinerii să aibă o experienţă antreprenorială practică înainte de terminarea studiilor;

♦ o iniţiativă privind monitorizarea absolvenţilor de studii superioare, în vederea îmbunătăţirii informaţiilor despre modul în care evoluează absolvenţii pe piaţa forţei de muncă. Feedback-ul din partea absolvenţilor şi cu privire la aceştia, la carierele şi la locurile lor de muncă este, într-adevăr, foarte important pentru universităţi, colegii şi administraţii publice. Acesta oferă informaţii referitoare la tipurile de locuri de muncă pe care le au absolvenţii, la tendinţele de pe piaţa forţei de muncă şi la punctele forte şi punctele slabe ale programelor de învăţământ. De asemenea, acest feedback face parte din informaţiile şi orientările de care potenţialii studenţi şi familiile acestora ar trebui să beneficieze înainte ca studenţii să se decidă ce anume aleg să studieze. Acest tip de informaţii se colectează în unele state membre, însă nu în toate, şi, în plus, se colectează în moduri diferite. Prin iniţiativa menţionată, se va intensifica, la nivelul UE, cooperarea în vederea furnizării unor informaţii de mai bună calitate şi mai comparabile referitoare la locurile de muncă pe care le deţin absolvenţii, la cât de uşor îşi găsesc ei de lucru şi la modul în care îşi folosesc competenţele şi cunoştinţele dobândite;

♦ o propunere de aprofundare a analizei şi a schimbului de bune practici privind modalităţile eficace de oprire a exodului creierelor.

 Costuri

Pentru dezvoltarea competenţelor în perioada 2014 - 2020, prin fondurile structurale şi de investiţii europene (Fondul Social European - FSE şi Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR), se vor injecta peste 30 de miliarde euro. Programul FSE poate oferi fonduri de sprijin pentru implementare la nivel naţional de până la 79 de miliarde euro, alocate unor axe prioritare din domeniul educaţiei, al formării profesionale şi învăţării pe tot parcursul vieţii, al incluziunii sociale şi al ocupării forţei de muncă. O evaluare iniţială a programelor operaţionale FSE arată că statele membre vizează să includă peste 8 milioane de persoane slab calificate numai în cadrul axei prioritare educaţie şi formare profesională.

Programul Erasmus+ sprijină, de asemenea, dezvoltarea competenţelor în domeniul educaţiei şi formării, cu un buget de aproape 15 miliarde euro. Costurile de implementare a garanţiei de competenţe vor varia de la o ţară la alta, în funcţie de mai mulţi factori: proporţia forţei de muncă slab calificate din populaţia adultă, gradul deficitului de competenţe din acest grup, opţiunile pentru implementare în materie de politici la nivel naţional, precum şi anvergura dispoziţiilor şi a infrastructurii deja existente.