Conferinta Nationala „Interactiuni dintre transporturi si dezvoltarea regionala“ (TRANSLU 2016)
Data: 16-31 iulie 2016
Continuităţi tematice
În Capitală s-au desfăşurat recent lucrările Conferinţei TRANSLU 2016, organizată de Universitatea Politehnica din Bucureşti (Departamentul Transporturi, trafic şi logistică) în parteneriat cu Academia de Ştiinţe Tehnice din România - ASTR şi Asociaţia Generală a Inginerilor din România - AGIR (Societatea Inginerilor din Transporturi). Au participat ingineri, urbanişti, matematicieni şi economişti, reprezentând ASTR, AGIR, UPB, precum şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (UAUIM), Universitatea Maritimă din Constanţa, Universitatea din Piteşti, S.C. Metroul S.A., Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană. Prin participare şi valoarea comunicărilor, această manifestare ştiinţifică a relevat valenţele unor abordări multidisciplinare, ceea ce a contribuit substanţial la lărgirea ariei de interes.
Conferinţa TRANSLU 2016, dedicată studiului corelaţiilor dintre transport/mobilitate şi amenajarea teritoriului/urbanism, s-a încadrat într-o tematică racordată la cea a altor manifestări ştiinţifice internaţionale şi naţionale ale ultimilor ani. Iniţiatorii TRANSLU 2016 au fost implicaţi în numeroase alte reuniuni, precum: Conferinţa Internaţională TRANSLU 2008 şi Conferinţa Naţională TRANSLU 2010 organizate de UPB, ASTR şi UAUIM, Zilele Academice ale ASTR, ediţia a VII-a, „Viaţa şi activităţile în marile aglomerări urbane. Bucureşti prezent şi viitor" - Bucureşti 2012, respectiv a IX-a, „Dezvoltarea durabilă favorabilă incluziunii" - Sibiu 2014, Conferinţa „Spaţiu public şi mobilitate urbană" - Bucureşti 2014, organizată de ASTR şi UAUIM. Toate cele enumerate, asemenea celei recente, TRANSLU 2016, au avut ca principal scop asigurarea cadrului pentru obţinerea unui plus de cunoaştere şi înţelegere pentru pluri şi interdisciplinaritatea intercondiţionărilor dintre nevoia şi oferta de mobilitate şi amenajarea teritoriului/urbanism.
În Cuvântul introductiv adresat de preşedintele Comitetului ştiinţific, prof. emerit dr. ing. Şerban Raicu, a fost evidenţiată continuitatea tematică a acestor manifestări ştiinţifice, susţinută de convingerea că echipe formate din ingineri de diferite specializări, urbanişti, arhitecţi, geografi, sociologi, economişti, matematicieni, psihologi, ecologi, dezvoltatori logistici vor putea fi în măsură să identifice direcţii de acţiune pentru dezvoltarea teritorială şi a sistemelor de mobilitate în concordanţă cu dezideratele dezvoltării durabile.
La rândul său, tot în deschiderea lucrărilor Conferinţei, preşedintele ASTR şi AGIR, dr. ing. EurIng DHC Mihai Mihăiţă, a subliniat importanţa şi complexitatea tematicii manifestării şi a îndemnat la iniţierea de acţiuni pentru valorificarea practică a rezultatelor cercetărilor.
În continuare, s-au prezentat 14 lucrări, încadrate în patru mari grupe tematice: „Trafic rutier", „Interdependenţe transporturi - mobilitate", „Modelare matematică" şi „Transport public urban".
Infrastructuri şi fluxuri de trafic
Fluxurile de trafic înseamnă resurse consumate pentru transportatori şi administratori ai infrastructurii, dar şi efecte negative resimţite de utilizatori şi riverani (poluare, accidente, ocuparea şi fragmentarea spaţiului, stres, iritare etc.). Raportate la exigenţele dezvoltării durabile, caracteristicile fluxurilor de trafic reflectă, pe de o parte, priceperea managerială a operatorilor de transport (gradul de folosire a capacităţii entităţilor de trafic, ponderea parcursurilor neproductive - parcursuri „zero" şi în stare goală) şi a proiectanţilor/administratorilor de infrastructuri de trafic (intensitatea circulaţiei/traficului pe unitatea de lungime a infrastructurii, gradul de utilizare a capacităţilor disponibile, costuri de mentenanţă preventivă şi accidentală în funcţie de volumul traficului), iar, pe de altă parte, efectele externe negative locale asupra mediului natural şi antropic.
În acest cadru, prima secţiune a Conferinţei, „Trafic rutier", a grupat lucrări generate de preocupări pentru creşterea capacităţilor de tranzit ale infrastructurilor de trafic rutier, pentru stabilirea solicitărilor raţionale ale acestora şi identificarea de soluţii pentru fluidizarea traficului şi evitarea congestiei. Secţiunea a debutat cu prezentarea de către conf. dr. ing. Vasile Dragu a unei analize comparative a dependenţelor determinante pentru capacitatea infrastructurilor rutiere dintre viteză şi densitate în traficul rutier. Conf. dr. arh. Mihaela Negulescu, în comunicarea unora dintre rezultatele proiectului SAFENET (Cercetări pentru estimarea şi creşterea performanţelor de siguranţă intrinsecă a reţelelor traficului urban, PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-1439), a adus în atenţia participanţilor o serie de măsuri specifice de creştere a performanţelor de siguranţă a reţelei rutiere din Bucureşti.
De asemenea, au fost prezentate soluţii de creştere a nivelului de serviciu al unei intersecţii în sens giratoriu (prof. dr. ing. Alexandru Boroiu) şi modul în care pachetele de programe de simulare a traficului la nivel microscopic sunt utile în selectarea soluţiilor pentru fluidizarea traficului în intersecţii (asist. univ. dr. ing. Anamaria Ilie).
Interdependenţe transport - mobilitate
Cea de-a doua secţiune, „Interdependenţe transport - mobilitate", a început cu comunicarea prof. dr. ing. Mihaela Popa, care a realizat o sinteză a soluţiilor prin care se poate diminua dependenţa de autoturism în satisfacerea nevoilor de mobilitate în oraşe. Studiul de caz prezentat pentru evaluarea efectelor redistribuirii traficului pe arterele adiacente în urma limitării utilizării autoturismelor în zone centrale din oraşul Dej a demonstrat că pot fi modificate comportamentele către o mobilitate urbană durabilă. Sunt necesare în acest sens studii pentru proiecte de dezvoltare a topologiei, structurilor şi capacităţilor infrastructurilor rutiere, însoţite de măsuri complementare persuasive.
Lucrările Conferinţei au continuat cu prezentarea unor soluţii pentru diminuarea deplasărilor cu autoturismul, însă la nivel suburban/regional. Preşedintele Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, ing. dipl. Octavian Udrişte, a evidenţiat bune practici europene pentru asigurarea atractivităţii transportului feroviar pentru deplasări locale şi regionale şi posibile soluţii pentru o „mobilitate durabilă" în zona metropolitană Bucureşti - Ilfov.
Cererea de transport/mobilitate, ca cerere derivată, este consecinţa mediului natural şi antropic, adică în mare măsură rezultatul acţiunilor de amenajare a teritoriului. Transformarea cererii latente („ex-ante") în cerere satisfăcută („ex-post") este condiţionată de inovaţia tehnologică centrată pe două mari obiective: scăderea investiţiei necesare deplasării, sintetic, a costurilor monetare, şi reducerea duratelor de transfer, care nu sunt totdeauna fără legătură între ele. Satisfacerea cererii latente este condiţionată, deopotrivă, de performanţele infrastructurilor de trafic, şi ele rezultat al acţiunilor de amenajare a teritoriului, şi de performanţele activităţii de transport care trimit, în esenţă, la eficacitate şi eficienţă. În această temă s-a încadrat lucrarea „Zonele de influenţă a axelor de transport şi dinamica coridoarelor de dezvoltare", prezentată de ş.l. dr. ing. Oana Dinu.
Celelalte două grupe tematice ale Conferinţei, „Modelarea matematică" şi „Transport public urban" au întrunit un număr mai restrâns de comunicări. Astfel, în grupa „Modelarea matematică", conf. dr. ing. Florian Ghionea a prezentat lucrarea „Rezolvarea deterministă versus rezolvarea fuzzy", exemplificând utilizarea mulţimilor fuzzy în rezolvarea problemei de transport. A urmat comunicarea unui studiu de caz al aplicării algoritmilor genetici în soluţionarea problemelor de amplasare a platformelor de transfer al mărfurilor în Dobrogea, realizată de Viorela-Georgiana Stîngă. Comentariile care au urmat prezentării lucrării „Considerente asupra accesibilităţii şi echităţii serviciului de transport urban", de către dr. ing. Ana-Maria Mitroi-Ciobîcă, au reliefat importanţa echităţii serviciului de transport public, dar şi dificultăţile apărute în evaluarea ei.
Implicarea tinerilor cercetători
Conferinţa a constituit o oportunitate pentru doctoranzi din universităţi şi institute de profil pentru prezentarea rezultatelor obţinute în cadrul stagiilor doctorale. În fiecare secţiune a conferinţei au fost incluse prezentări ale tinerilor cercetători: „Necesitatea reglementării lucrărilor de întreţinere specifice drumurilor urbane" - drd. ing. Flavius-Florin Pavăl (UTCB), „Aplicarea unor instrumente de politică urbană integrată. Studiu de caz: oraşul Pantelimon, judeţul Ilfov" - drd. ing. urb. Elena Otilia Tărîţă-Cîmpeanu (UTCB), „Nodurile reţelelor de transport şi structurarea spaţiului" - Sergiu Olteanu (UPB), „Algoritm genetic pentru stabilirea locaţiei optime a unei platforme de depozitare intermediară" - drd. Viorela-Georgiana Stîngă (UMC) şi „Utilizarea sistemul de localizare automată a vehiculelor în evaluarea ritmicităţii circulaţiei autobuzelor" - Paula Ionescu (UPB).
Coerenţă în amenajarea teritoriului/urbanism în corelaţie cu satisfacerea sustenabilă a nevoilor de mobilitate
Gestionarea interdependenţelor dintre mobilitate/transport şi amenajarea teritoriului necesită studiul unor aspecte de natură variată, adică spaţiale, tehnice, sociale, economice, culturale, ecologice pentru care trebuie implicate mai multe discipline şi anume: geografia - pentru formele spaţiale (naturale şi antropice), demografia şi etnografia - pentru studiul populaţiei, sociologia - pentru modul de viaţă, economia şi dreptul - pentru structurile organizaţionale şi procesele de gestiune, statistica - pentru consemnarea dinamicilor specifice şi generale şi, desigur, ştiinţele inginereşti, al căror rol este unul aparte.
Pe lângă proiectarea, realizarea şi exploatarea structurilor tehnice, ele trebuie să realizeze sintezele integratoare necesare acţiunilor politice de amenajare a teritoriului şi de asigurare a nevoilor de mobilitate.
În concluzie, lucrările conferinţei TRANSLU 2016 au relevat aspecte ale complexităţii tematicii interdependenţelor mobilitate/transport - amenajarea teritoriului/urbanism, parcurgând încă o etapă în demonstrarea faptului că strategia coerentă de amenajare a teritoriului/urbanism în interconexiune cu satisfacerea sustenabilă a nevoilor de mobilitate este primordială pentru dezvoltarea socială şi economică.