Tabloul de bord european pentru inovare

Progrese omogene necesare în domeniul inovării, la nivel continental

Se preconizează o creștere cu 2% a performanțelor în materie de inovare în următorii doi ani

Comisia Europeană a publicat recent Tabloul de bord european pentru inovare  2017, studiu ce oferă o analiză comparativă a performanței inovării în țările UE, în alte țări europene și în vecinii regionali prin evaluarea punctelor forte și slabe ale sistemelor naționale de inovare. Actuala ediţie a tabloului de bord prezintă un cadru analitic diferit permițând urmărirea performanței în timp, noii indicatori identificând nivelul investițiilor în aptitudini, pregătirea digitală, antreprenoriat și parteneriate public-private.

Noul tablou de bord arată că performanțele UE în materie de inovare continuă să crească, în special datorită îmbunătățirii calității resurselor umane, a mediului favorabil inovării, a investițiilor cu resurse proprii și a sistemelor de cercetare atractive. Progresele constatate au fost, însă, inegale pe continent.

Pe ansamblu, performanțele s-au îmbunătățit în 15 țări, Suedia rămânând lider în materie de inovare, iar Lituania, Malta, Olanda, Austria și Marea Britanie fiind inovatorii cu cea mai rapidă creștere. Pe plan global, UE este pe cale de a recupera decalajele față de Canada și SUA, însă Coreea de Sud și Japonia sunt țările plasate în frunte. În rândul competitorilor la nivel internațional, China prezintă progresele cele mai rapide. O altă concluzie importantă reflectată de studiu este reprezentată de faptul că investițiile în capital de risc și ponderea IMM-urilor care introduc inovații au cunoscut un declin puternic.

„Tabloul de bord arată că mai sunt încă multe de făcut pentru a îmbunătăți performanțele în materie de cercetare și inovare. Din acest motiv, suntem în curs de consolidare a sprijinului acordat inovatorilor revoluționari prin intermediul Consiliului European al Inovării, o inițiativă-pilot pusă în aplicare în temeiul programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 al UE", a declarat Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare.

Tabloul de bord european privind inovarea 2017 este însoțit și de un tablou de bord regional. Acestea arată că:

▪ pe primele locuri în clasamentul inovării, după Suedia, sunt Danemarca, Finlanda, Olanda, Marea Britanie și Germania;

▪ în domenii specifice de inovare, liderii sunt Danemarca (resurse umane și mediu propice inovării), Luxemburg (sisteme de cercetare atractive și active de natură intelectuală), Finlanda (finanțare și sprijin), Germania (investiții întreprinderi), Irlanda (inovare în IMM-uri și impactul asupra ocupării forței de muncă), Belgia (rețele de inovare și colaborare) și Marea Britanie (efecte asupra vânzărilor);

▪ există nuclee inovatoare regionale și în țările moderat inovatoare, potrivit tabloului de bord regional, cum ar fi Praga (Cehia), Bratislava (Slovacia) și Țara Bascilor (Spania);

▪ performanțele s-au îmbunătățit cel mai mult în domeniul co-publicațiilor internaționale, al pătrunderii rețelelor de bandă largă, al numărului de absolvenți universitari și de doctoranzi, precum și al formării în sectorul TIC;

▪ investițiile în capital de risc și ponderea IMM-urilor care introduc inovații au cunoscut un declin puternic;

▪ se preconizează o creștere cu 2% a performanțelor în materie de inovare în următorii doi ani.

Tabloul de bord european privind inovarea, publicat anual, oferă o evaluare comparativă a performanțelor țărilor din UE și ale câtorva țări terțe în domeniile cercetării și inovării. Tabloul de bord regional evaluează performanțele regiunilor europene în domeniu. Acesta reproduce, în măsura în care este posibil, metodologia tabloului de bord european, în funcție de dis-ponibilitatea datelor.

Puncte forte ale României: mediul favorabil inovării și calitatea resurselor umane

În ceea ce privește România, se constată o ușoară îmbunătățire, față de anul precedent. Totuși, comparând cu anul 2010 când ajunsese la un scor ce reprezenta 47,9% din nivelul mediu UE, performanța rămâne inferioară.

Printre punctele tari identificate de raport se numără mediul favorabil inovării, impactul vânzărilor și calitatea resurselor umane. În privința punctelor slabe, România întâmpină probleme în cazul nivelului de inovare din țară și al numărului investițiilor firmelor în acest domeniu.

„În plus, în ceea ce privește ponderea IMM-urilor inovatoare, performanța acestora a scazut dramatic, de la 38,5% cât erau in anul 2010, la 0% în 2016. Tot în anul 2010, procesul de inovare de produs/proces, în domeniul marketing-ului și in-house în privinţa IMM-urilor aveau valori sub 51%, în anul 2016 scăzând la 0%. De asemenea, și valoarea performanței IMM-urilor românești inovatoare care colaborează cu alți actori din piață a fost în scădere față de nivelul din anul 2010, de 10,7% din media UE pe 2010 la 5,8% în 2016", se precizează într-un comunicat al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Comparând rezultatele privind inovarea în cadrul firmelor din România din tabloul de bord european cu cele din lucrarea „Carta Albă a IMM-urilor din România" din 2016, reprezentanţii CNIPMMR afirmă că acestea sunt asemănătoare. „Datele lucrării CNIPMMR au evidențiat că 34,26% dintre IMM-uri nu au alocat resurse pentru activităţile de inovare și doar o pondere de 0,63% din organizaţii au alocat inovării peste 76% din totalul investiţiilor lor, eforturile de inovare concentrându-se cu precădere spre noile produse (33,30%), abordările manageriale şi de marketing noi (24,73%) și noile tehnologii (23,18%)", se menţionează în comunicatul Consiliului. Printre principalele bariere în derularea activităţilor de inovare, IMM-urile au indicat insuficienţa fondurilor proprii, accesul dificil la informații relevante privind piețele sau noile tehnologii, incertitudinea privind cererea pentru produse inovative sau lipsa unor resurse umane adecvate.

Propuneri ale CNIPMMR pentru sporirea accesului la inovare al firmelor româneşti mici şi mijlocii

Astfel, în vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:

A. Operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel:

▪ Crearea unui Fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;

▪ Promovarea unui program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;

▪ Existenţa Fondului „capital de risc", în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;

▪ Implementarea Programului de stimulare a cercetării-dezvoltării şi inovării în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii.

B. De asemenea CNIPMMR a propus în cadrul Programului de guvernare 2016 - 2020 al mediului de afaceri, la capitolul privind IMM-urile inovative şi internaţionalizarea, următoarele:

1) Implementarea programului Destination Romania pentru atragerea forţei de muncă având înaltă calificare în domeniul cercetării-dezvoltării - după modelul din Italia:

▪ stabilirea unei proceduri rapide de acordare a dreptului de muncă şi de şedere pentru cetăţenii extracomunitari care deţin titlul ştiinţific de doctor şi se angajează într-o societate/instituţie care activează în domeniul cercetării-dezvoltării;

▪ acordarea de beneficii fiscale pentru companiile care obţin venituri provenind din utilizarea patentelor industriale/drepturilor de proprietate intelectuală.

2) Evaluarea patrimoniului de proprietate intelectuală privind brevetele cu aplicabilitate industrială;

3) Implementarea rapidă a programelor pentru sprijinirea internaţionalizării:

▪ participarea la târguri internaționale cu stand de ţară;

▪ participarea la târguri, misiuni economice, evenimente internaționale în nume propriu.