Importante momente aniversare tehnico-economice in 2018 (VI)

Continuăm, în numărul de faţă, prezentarea unor momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti şi nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2018 se împlinesc:

110 ani de la:

▪ Inaugurarea sediului Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care astăzi poartă numele lui Grigore Antipa. Înfiinţat în 1830 - 1832, muzeul a funcţionat la început la Colegiul de la Sf. Sava, avându-l director, din 1837, pe Carol Valstein; a fost mutat apoi în aripa dreaptă a Universităţii, sub conducerea lui Gregoriu Ştefănescu (din 1867) şi a lui Grigore Antipa (din 1892);

▪ Începerea utilizării industriale a gazelor de sondă; acţiunea a avut loc după descoperirea, în 1904, la Drăgăneasa (judeţul Prahova), la adâncimea de 455 m, a unui puternic strat de gaze şi ca urmare a încercărilor făcute pentru arderea acestora la cazane;

▪ Realizarea liniei de cale ferată Caransebeş - Bouţari - Zeicani - Subcetate, pentru a lega bazinul carbonifer al Petroşanilor de bazinul metalurgic al Reşiţei. Între Bouţari şi Zeicani (14 km) a fost introdus, pentru prima dată în ţara noastră, sistemul de linie cu cremalieră;

▪ Înfiinţarea fabricii de cherestea de la Nehoiu (judeţul Buzău), cea mai mare din Europa la acea vreme, precum şi a unor fabrici similare la Brezoi (judeţul Vâlcea), Comăneşti (jud. Bacău) şi Curtea de Argeş (jud. Argeş).

105 ani de la:

▪ Descoperirea, de către Ştefan Procopiu (concomitent, dar independent de fizicianul danez Niels Henrik David Bohr), a momentului magnetic al electronului, cunoscut astăzi sub numele de „magnetonul Bohr - Procopiu", calculând cel dintâi, pe baza teoriei cuantelor, valoarea acestuia. Această descoperire a fost anunţată în articolul Sur les éléments d énergie, publicat în „Analele ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi";

▪ Înfiinţarea Societăţii de Horticultură din România, al cărei prim preşedinte a fost Ion Haşeganu;

▪ Intrarea în exploatare a primului zăcământ de talc din ţara noastră, localizat în dolomitele cristaline din Munţii Poiana Ruscăi, pe teritoriul localităţilor Lelese, Cerişor şi Govăjdia (jud. Hunedoara);

▪ Începerea construcţiei conductelor petroliere de 5 ţoli pentru motorină şi de 10 ţoli pentru petrol lampant, care lega exploatările din Valea Prahovei de portul maritim Constanţa;

▪ Introducerea, pentru prima dată în ţara noastră, a tracţiunii electrice de contact pe calea ferată, prin electrificarea liniilor cu ecartament îngust Ghioroc - Radna şi Arad - Ghioroc - Pâncota, în lungime de 58,4 km, pe care, din 1906, circulau automotoare.