Viitorul buget pe termen lung al UE (2021 - 2027), principala resursa financiara pentru stimularea progresului stiintifico-tehnic si pentru incluziunea sociala (3)

Încheiem în numărul de faţă prezentarea propunerilor oficiale ale Comisiei Europene referitoare la unele dintre cele mai importante obiective care urmează să fie finanţate prin bugetul aferent perioadei 2021 - 2027. Aşa cum a rezultat şi din numerele anterioare, am selectat acele obiective care prezintă cel mai mare interes şi pentru comunitatea inginerească din ţara noastră. Avem în vedere stimularea financiară a progresului ştiinţifico-tehnic, în condiţiile unui mediu economico-social menit să favorizeze în special procesele de incluziune, de diminuare a discrepanţelor în materie de calitate a vieţii.

Programul InvestEU va sprijini creșterea economică și inovarea

♦ Vor fi susţinute cu precădere: infrastructurile sustenabile; cercetarea, inovarea și digitalizarea;

întreprinderile mici și mijlocii; investițiile sociale și competențele

Pentru intervalul 2021 - 2027, Comisia Europeană propune crearea programului InvestEU, pentru a grupa sub aceeași cupolă finanțarea acordată de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții. InvestEU va reuni multitudinea de programe financiare disponibile în prezent și va extinde modelul de succes al Planului de investiții pentru Europa. Cu InvestEU, CE apreciază că va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă. „Planul de investiții pentru Europa a atras deja investiții de aproape 290 de miliarde de euro, care, fără el, nu ar fi fost posibile, și a oferit finanțare unui număr de 635 000 de întreprinderi mici. Cu InvestEU, dorim să luăm acest model de succes și să-l extindem pentru a acoperi numeroasele programe de finanțare oferite de UE. Simplificăm, facem mai mult cu mai puține resurse și punem un accent sporit pe investițiile sociale", a declarat președintele CE, Jean-Claude Juncker.

Noul program va fi compus din Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

● Fondul InvestEU

Fondul InvestEU va continua să mobilizeze investiții publice și private în UE, pentru a contribui la acoperirea deficitului de investiții încă semnificativ din Europa. Mai exact, noul fond:

▫ va face mai mult cu mai puține resurse. CE propune alocarea unei sume de 15,2 miliarde de euro pentru Fondul InvestEU. Bugetul UE va putea astfel să furnizeze o garanție de 38 de miliarde de euro, care va fi folosită pentru a sprijini proiecte de importanță strategică în întreaga UE. Prin reunirea unor investiții private și publice, Comisia se așteaptă ca Fondul InvestEU să atragă investiții suplimentare în valoare de peste 650 de miliarde de euro în întreaga UE, pe parcursul perioadei de 7 ani;

▫ va crea un portofoliu diversificat și flexibil. Fondul InvestEU sprijină patru domenii de politică: infrastructuri sustenabile; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; investiții sociale și competențe. Programul InvestEU va fi, totodată, flexibil: el va avea capacitatea de a reacționa la evoluțiile pieței și ale priorităților politice de-a lungul timpului;

▫ va raționaliza și va simplifica. Programul InvestEU va avea o structură de guvernanță și de raportare unică și coerentă, evitând suprapunerile. Un fond unic va integra numeroasele instrumente financiare de la nivelul UE, precum și normele aplicabile care le însoțesc. Se va putea, astfel, pune un accent sporit pe domeniile și obiectivele de politică, de la sprijinul oferit pentru îndeplinirea obiectivelor climatice de la Paris, la îndeplinirea angajamentelor UE din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale;

▫ va valorifica expertiza locală, națională și europeană a partenerilor de finanțare. Ţinând cont de rolul său de bancă publică a UE, de capacitatea sa de a opera în toate statele membre, precum și de experiența sa în gestionarea FEIS, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) va rămâne principalul partener financiar al Comisiei în cadrul InvestEU. În plus, băncile de promovare și alte instituții regionale și naționale ale statelor membre care pot oferi expertiză și experiență specifice pot deveni parteneri financiari, sub rezerva îndeplinirii unor condiții;

▫ va ajuta statele membre să exploateze mai bine fondurile puse la dispoziția lor de UE. Statele membre vor putea opta să direcționeze o parte a fondurilor care le sunt alocate în cadrul politicii de coeziune către garanția bugetară InvestEU. Toate fondurile direcționate către Fondul InvestEU vor beneficia de garanția UE și de ratingul de credit ridicat al acesteia, fapt care va da o forță sporită investițiilor naționale și regionale. Fondurile respective vor fi utilizate exclusiv în beneficiul statului membru care alege această opțiune. Pentru a facilita implementarea fără probleme a Fondului InvestEU, CE lucrează, de asemenea, la ulterioara simplificare a controlului ajutoarelor de stat în cazul sumelor vărsate de statele membre prin programul InvestEU.

● Platforma de consiliere InvestEU

Platforma de consiliere InvestEU va integra serviciile de consiliere disponibile în prezent în cadrul unui ghișeu unic de asistență pentru dezvoltarea proiectelor. Ea va oferi sprijin și asistență tehnică pentru a ajuta la pregătirea, dezvoltarea, structurarea și implementarea proiectelor, inclusiv la consolidarea capacităților.

● Portalul european pentru proiecte de investiții

Portalul european pentru proiecte de investiții dă vizibilitate proiectelor de investiții din întreaga UE și va fi continuat în cadrul programului InvestEU. Portalul reunește investitori și promotori de proiecte; el pune la dispoziție o bază de date ușor accesibilă și ușor de utilizat, dă mai multă vizibilitate proiectelor și le permite investitorilor să identifice oportunități de investiții în sectorul sau zona lor de interes.

Un nou Fond social și un nou Fond de ajustare la globalizare

Pentru viitorul buget aferent perioadei 2021 - 2027, Comisia Europeană propune consolidarea în continuare a dimensiunii sociale a Uniunii prin lansarea unui Fond social european reînnoit - Fondul social european plus (FSE+) și prin consolidarea și sporirea eficacității Fondului european de ajustare la globalizare (FEG). Pentru perioada 2021 - 2027, Fondului social european plus i se vor aloca 101,2 miliarde euro, iar Fondului european de ajustare la globalizare 1,6 miliarde euro. Obiectivul ambelor fonduri este să investească în capitalul uman, asigurând înzestrarea persoanelor cu competențele adecvate necesare pentru a face față provocărilor și schimbărilor de pe piața forței de muncă, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale. „Noile noastre fonduri, flexibile și simplificate, se axează pe investițiile în capitalul uman, pentru a ne asigura că cetățenii posedă competențele potrivite, că fac obiectul unei protecții sociale moderne, adaptate la noile forme de muncă, dar și pentru a ne manifesta solidaritatea cu cei care au cea mai mare nevoie de acest lucru", a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.

♦ Fondul social european plus

Fondul social european plus se va concentra pe investițiile în capitalul uman și pe sprijinirea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Acesta contribuie la acțiunile de abordare a provocărilor globale, menține echitatea socială, dar stimulează și competitivitatea Europei. Fondul social european plus va fi o versiune mai flexibilă, mai simplă a actualului Fond social european, creată prin fuziunea a cinci fonduri și programe existente. Punerea în comun a resurselor va permite UE și statelor membre să ofere un sprijin mai integrat și mai bine orientat pentru a răspunde provocărilor sociale de pe piața muncii cu care se confruntă astăzi cetățenii europeni. De exemplu, integrarea în FSE+ a sprijinului acordat persoanelor cele mai defavorizate va aduce beneficii persoanelor eligibile prin intermediul unei combinații mai bune de asistență materială și asistență socială cuprinzătoare.

Mai exact, Fondul social european plus va reuni: ▪ Fondul social european (FSE) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); ▪ Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD); ▪ Programul UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială; ▪ Programul UE în domeniul sănătății.

Principalele caracteristici ale noului fond sunt următoarele:

▪ Concentrarea pe preocupările cetățenilor și pe prioritățile esențiale. În consultare cu statele membre, resursele vor fi direcționate către măsuri care abordează principalele priorități și preocupările cetățenilor europeni;

▪ Un accent pus pe șomajul în rândul tinerilor și pe incluziunea socială. Statele membre cu o proporție mare de tineri fără loc de muncă, fără educație sau formare vor trebui să aloce cel puțin 10% din FSE+ pentru finanțarea unor măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Fondul va continua să contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și cel puțin 25% din finanțările FSE+ ar trebui alocate măsurilor care promovează incluziunea socială și vizează persoanele cu cele mai mari necesități. FSE+ va sprijini, de asemenea, eforturile depuse de statele membre pentru integrarea în propriile societăți și piețe ale forței de muncă a resortisanților țărilor terțe prezenți în mod legal pe teritoriul lor, punând accentul pe măsuri care favorizează integrarea pe termen lung. Astfel, FSE+ completează Fondul pentru azil și migrație, care sprijină măsurile de integrare pe termen scurt;

▪ Reducerea birocrației. Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și facilitând accesul la finanțarea din surse diferite pentru autoritățile, cetățenii sau organizațiile care beneficiază de sprijinul UE;

▪ Sprijin personalizat pentru asistența medicală. Componenta de sănătate va pune accentul pe domeniile prioritare în care cooperarea la nivelul UE și-a dovedit eficacitatea: consolidarea transfrontalieră a nivelului de pregătire pentru situații de criză, sprijinirea autorităților sanitare ale statelor membre, digitalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire, sprijinirea legislației UE în domeniul sănătății și consolidarea cooperării transfrontaliere, de exemplu cu privire la bolile rare și complexe prin intermediul Rețelelor europene de referință.

Reamintim că Fondul social european este principalul și cel mai vechi instrument european care investește în capitalul uman. A fost instituit în 1957, în același timp cu semnarea Tratatului de la Roma. În prezent, acesta reprezintă un factor important pentru crearea de locuri de muncă și pentru promovarea unei educații mai bune, a unor administrații publice mai moderne și a incluziunii sociale, fiind, prin urmare, un mijloc de asigurare a unor oportunități mai echitabile pentru toți cetățenii.

♦ Fondul european de ajustare la globalizare după 2020

Fondul european de ajustare la globalizare va fi revizuit astfel încât acesta să poată interveni în mod mai eficace pentru a sprijini lucrătorii care și-au pierdut locurile de muncă. În prezent, lucrătorii pot primi sprijin din partea fondului numai în cazul în care au fost concediați ca urmare a schimbărilor intervenite în structura comerțului sau a consecințelor crizei financiare și economice. În temeiul noilor norme, pot fi eligibile pentru finanțare și alte motive ale restructurărilor, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, acestea ținând cont de noile provocări de pe piața forței de muncă.

În plus, noile norme vor reduce de la 500 la 250 pragul numeric al lucrătorilor disponibilizați necesar pentru ca un caz să fie eligibil, ceea ce va permite unui număr mai mare de lucrători să beneficieze de sprijin financiar. Alte modificări propuse includ îmbunătățirea procesului de mobilizare pentru simplificarea și accelerarea procedurilor. De asemenea, rata de cofinanțare a fondului, actualmente de 60%, va fi aliniată la cele mai mari rate de cofinanțare ale FSE+ pentru un stat membru specific. În mai multe cazuri, acest lucru ar însemna că UE cofinanțează o proporție mai mare din costurile totale.

Fondul european de ajustare la globalizare este o expresie a solidarității UE cu lucrătorii europeni care și-au pierdut locul de muncă din cauza impactului combinat al schimbărilor survenite în structura comerțului mondial și al evoluțiilor tehnologice. Obiectivul acestuia este de a menține sau a reintegra lucrătorii pe piața forței de muncă.

16 miliarde de euro pentru susținerea capacității de inovare a sectorului spațial european,

în special a IMM-urilor, a întreprinderilor nou-înființate și a celor inovatoare

Pentru următorul buget al UE aferent perioadei 2021 - 2027, Comisia propune să se dedice 16 miliarde euro pentru a ajuta la menținerea și la stimularea rolului de lider al UE în domeniul spațial. Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și pentru urmărirea intereselor strategice ale Europei. Grație unor investiții majore, UE are un puternic avans în activitățile spațiale, iar industria spațială europeană este una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, există multe provocări noi și mulți jucători noi la nivel internațional. Noul program spațial al UE va investi mai mult în activitățile spațiale, contribuind la adaptarea la noile necesități și tehnologii și consolidând, în același timp, accesul autonom la spațiu al Europei. „Investițiile UE în domeniul spațiului au produs deja rezultate semnificative la nivel mondial, rezultate ce aduc beneficii cetățenilor și întreprinderilor din Europa. Peste 10% din PIB-ul UE depinde deja de activități legate de spațiu, iar investițiile majore realizate de UE au permis progrese pe care niciun stat membru nu le-ar fi putut obține de unul singur. (...) Datele spațiale pot ajuta industria europeană să fie lider în domeniul internetului obiectelor și al conducerii automatizate a automobilelor și ne pot ajuta să monitorizăm cu mai multă precizie emisiile de gaze cu efect de seră, pentru ca acțiunile noastre în domeniul schimbărilor climatice să fie mai eficace ca oricând", a declarat vicepreședintele CE, Maroš Šefčovič.

♦ Sprijin pentru utilizarea tehnologiilor inovatoare, precum lansatoarele reutilizabile de vehicule spațiale

Propunerea Comisiei va reuni toate activitățile vechi și noi din domeniul spațiului sub umbrela unui singur program. Noul program spațial va asigura menținerea infrastructurii și a serviciilor existente, precum și introducerea mai multor aspecte noi:

▪ Stimularea unei industrii spațiale puternice și inovatoare. Noul program spațial va îmbunătăți accesul la finanțarea de risc pentru întreprinderile de profil nou-înființate. În același timp, CE va analiza posibilitatea creării unui instrument de capital dedicat prin programul InvestEU. Noul program spațial va crea parteneriate pentru inovare, în vederea dezvoltării și achiziționării de produse și de servicii inovatoare, va facilita accesul la instalații de testare și de prelucrare pentru întreprinderile nou-înființate și va promova certificarea și standardizarea. Programul va fi implementat împreună cu programul Orizont Europa, pentru a asigura colaborarea dintre cercetarea din domeniul spațiului și acțiunile inovatoare;

▪ Menținerea unui acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor pentru UE. Autonomia strategică a Europei este deosebit de importantă în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, precum și securitatea și apărarea. Având în vedere faptul că UE este cel mai mare client instituțional, CE va agrega cererea UE de servicii de lansare, asigurând finanțarea și sprijinind utilizarea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi lansatoarele reutilizabile de vehicule spațiale, și va contribui la adaptarea infrastructurii terestre necesare;

▪ Un sistem de guvernanță unificat și simplificat. UE va asigura faptul că mărirea investițiilor financiare este sprijinită de un proces decizional eficient, astfel încât toate activitățile spațiale ale UE să se desfășoare la timp și cu respectarea bugetului. Comisia va fi în continuare responsabilă cu gestionarea programului în ansamblu. Dată fiind vasta sa experiență, Agenția Spațială Europeană (ESA), care este o agenție interguvernamentală, va rămâne un partener de bază pentru implementarea tehnică și operațională a programului spațial al UE. Agenția pentru Sistemul Global de Navigație prin Satelit European, care urmează să fie redenumită Agenția UE pentru Programul spațial, va sprijini tot mai mult exploatarea și adoptarea de către piață a activităților spațiale ale UE și va avea un rol sporit în asigurarea securității tuturor componentelor programului.

♦ Programe pentru evitarea coliziunilor în spațiu și monitorizarea reintrării obiectelor spațiale în atmosfera

Pământului

Comisia propune alocarea bugetului de 16 miliarde euro pentru perioada 2021 - 2027 astfel:

▪ 9,7 miliarde euro pentru Galileo și pentru EGNOS, sistemul global și sistemul regional de navigație prin satelit ale UE. Această sumă va finanța continuarea investițiilor în exploatare și în infrastructură pentru completarea și întreținerea constelației, dezvoltarea unui semnal de precizie sporită și sprijinirea adoptării de către piață a serviciilor de navigație prin satelit, de care ar beneficia automobilele autonome și conectate, internetul obiectelor, telefoanele inteligente și gestionarea traficului;

▪ 5,8 miliarde euro pentru Copernicus, programul UE de observare a Pământului. Această sumă va finanța menținerea autonomiei UE și a rolului său de lider în domenii precum monitorizarea de înaltă calitate a mediului, gestionarea situațiilor de urgență și sprijinirea securității maritime și a frontierelor. Noile misiuni Copernicus, cum ar fi monitorizarea CO₂, vor permite UE să devină lider tehnologic în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris. Serviciile de acces la datele și informațiile Copernicus (DIAS) vor simplifica mult exploatarea datelor Copernicus și dezvoltarea de aplicații inovatoare de către IMM-uri și întreprinderi nou-înființate;

▪ 500 de milioane euro pentru dezvoltarea de noi componente de securitate. Noul program spațial va îmbunătăți performanțele și autonomia capacității de cunoaștere a situației spațiale (SSA), care ajută la evitarea coliziunilor în spațiu și monitorizează reintrarea obiectelor spațiale în atmosfera Pământului. El se va ocupa și de pericolele spațiale legate de activitatea solară și de asteroizi sau comete care ar amenința infrastructuri critice. O nouă inițiativă de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) le va furniza statelor membre un acces fiabil, sigur și eficient din perspectiva costurilor la comunicații securizate prin satelit și va sprijini protecția polițienească a frontierelor, comunitățile diplomatice sau protecția civilă și intervențiile umanitare.