Progresul stiintifico-tehnic, sub impact inter si multidisciplinar

Numeroase informaţii din actualitatea nemijlocită oferă o imagine cuprinzătoare a modului în care se concep şi se aplică rezultate semnificative ale creaţiei ştiinţifico-tehnice. În toate se regăsesc, în prim-plan, contribuţii valoroase ale comunităţii inginereşti din ţara noastră. Se relevă, astfel, nu numai capacitatea de adaptare la schimbări, ci şi forţa anticipativă care pregăteşte viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Sub semnul acestor preocupări, includem, în paginile de faţă, câteva exemple concludente.

 

Şcoala de Vară de Ştiinţă şi Tehnologie de la Măgurele, o provocare în lumea virtuală pentru elevi şi profesori

 

Şcoala de Vară de Ştiinţă şi Tehnologie de la Măgurele, ajunsă la a treia ediţie, îşi deschide din nou porţile, de data aceasta în mediul virtual, în perioada 23 august - 5 septembrie 2020, pentru elevii de liceu, profesori din aria STEM (fizică, chimie, biologie, matematică, informatică, geografie, tehnologii) şi consilieri şcolari din învăţământul gimnazial şi liceal. Evenimentul se desfăşoară în cadrul parteneriatului dintre Universitatea din Bucureşti, Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH) şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).

În cadrul acestei ediţii inedite, în format online, elevii interesaţi de ştiinţă şi tehnologie vor beneficia de oportunităţi pentru a se familiariza cu domenii atractive şi relevante prin intermediul experienţelor de învăţare adaptate. Totodată, vor avea ocazia de a experimenta şi a practica cercetarea ştiinţifică, lucrând la propriile proiecte de cercetare sub îndrumarea online a mentorilor-cercetători, participând la dezbateri, tururi virtuale ale laboratoarelor, proiecte şi lucru colaborativ. Mai mult, elevii vor beneficia de un modul de consiliere şi dezvoltarea carierelor, precum şi de sesiuni de socializare cu studenţii Universităţii din Bucureşti.

Elevii vor primi din partea organizatorilor truse experimentale cu ajutorul cărora să realizeze montaje şi măsurători şi vor fi invitaţi să exploreze şi să documenteze mediul natural şi cultural din localităţile lor, din prisma activităţilor propuse în temele de cercetare.

Ca la fiecare ediţie, elevii participanţi vor vizita laboratoarele şcolii, „virtual" în acest caz, având un scop educaţional şi de cercetare bine definit. Tema centrală a componentei elevi din acest an este „Contribuţiile ştiinţei şi tehnologiei la cunoaşterea şi prezervarea patrimoniului natural şi cultural", iar echipele de mentori îi vor însoţi pe elevi în explorarea poveştilor Pământului şi ale geoparcurilor din România, în dezvăluirea unor subiecte de (etno)-arheologie şi arheologie digitală, în descoperirea unor modalităţi de conservare şi restaurare, folosind metode fizico-chimice, materiale inteligente sau tehnologii nucleare, în dezvoltarea unor procese de înţelegere, monitorizare şi prezervare a patrimoniului şi, nu în ultimul rând, în valorizarea patrimoniului prin activităţi desfăşurate online, dar şi local, offline.

Profesorii STEM şi consilierii şcolari beneficiază în acest an de un program de învăţare-dezvoltare profesională personalizat, adaptat realităţilor şi nevoilor concrete din şcolile lor cu titlul „Mai mult decât... ŞCOALĂ! Împreună în... COMUNITATE!", coordonat de profesorii Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei (FPSE).

Timp de o săptămână, susţinuţi de experţi în educaţie şi cercetători de pe platforma de la Măgurele, dar şi de invitaţi internaţionali, aceştia vor parcurge un set de module în ariile de dezvoltare: academică (învăţare şi predare eficiente), dezvoltarea comunităţii, dezvoltare personală şi socială (explorarea sinelui), dezvoltarea carierei, planificarea şi managementul carierei. Modulele oferă astfel cadrul pentru conectarea la concepte relevante pentru o şcoală racordată la realităţile şi provocările actuale, cum ar fi: designul instrucţional online, abordările curriculare integrate, service-learning şi citizen science, dezvoltarea alianţelor şi a parteneriatelor locale, alegerile de carieră între premise biologice, evoluţie neurocognitivă şi achiziţii psihologice, dezvoltarea identităţii vocaţionale sau comunităţi de alumni şi career talks, managementul visurilor (aspiraţiilor) şi al carierelor educaţionale şi profesionale la elevi.

Programul webinariilor va fi completat de sesiuni de lucru online, în echipaje interdisciplinare - profesori STEM şi consilieri şcolari, împreună cu mentorii şcolii, care vor avea ca finalitate dezvoltarea de programe de intervenţie adaptate pentru clasele şi şcolile lor.

Participarea la Şcoala de vară MSciTeh 2020 este gratuită. Cei intresaţi pot citi mai multe informaţii pe site-ul www.educatiepentrustiinta.ro/ro.

 

Deplasarea terenului din România din ultimii cinci ani, observată din satelit

 

O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015 - 2019, precizează compania, într-un comunicat. 

Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu - ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde - ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.

Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba despre clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii 1970 - 1980, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure", a declarat Florin Șerban, directorul general al Terrasigna.

Clujul are, la rândul lui, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6 - 8 mm/an", a menționat directorul Terrasigna.

Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit. Potrivit cercetătorilor de la Terrasigna, la analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil", a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3 - 6 mm/an.

Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului", a menționat Florin Șerban. 

Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare. 

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă. Pentru a obține deplasarea terenului, se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI). Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală", a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.

Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane - cum ar fi tuneluri sau linii de metrou - trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere. 

„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante - autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp, ar putea avea consecințe foarte serioase", a precizat Delia Teleagă, coordonatorul departamentului tehnic al Terrasigna.

Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250 000 km², ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.

Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de la adresa: http://www.terrasigna.com/uploads/downloads/TERRASIGNA_Ground_Motion_Romania.pdf. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100 000 de locuitori, dar și studii ale unor puncte cheie pentru economie, cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.

Terrasigna este unul dintre puținii furnizori validați de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de PSI. Acreditarea a fost primită în anul 2014, în cadrul unui proiect european dedicat încurajării dezvoltării serviciilor comerciale de prelucrare a datelor satelitare. Rezultatele obținute constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus.

 

 

Studiu: Sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilităţi digitale în doi-trei ani

 

Criza pandemică accelerează schimbarea pentru angajaţi, iar, în doi-trei ani, sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilităţi digitale, potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă PwC. Dacă, în urmă cu un an, studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275 000 angajaţi români ar trebui să înveţe abilităţi digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-şi menţine sau găsi locuri de muncă, estimările în contextul pandemiei - care a accelerat digitalizarea - devansează termenul cu cel puţin cinci ani.

Deja considerată de mai mulţi ani un fenomen disruptiv pentru forţa de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activităţi s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa, arată analiza realizată de Ionuţ Sas, Partener People & Organisation Leader, şi Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România. În aceste condiţii, adaptarea competenţelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activităţi economice şi sociale se desfăşoară online, cât şi pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o ameninţare, este un îndemn pentru angajaţi şi angajatori să fie pregătiţi pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm.

„Nevoia de abilităţi digitale tot mai sofisticate creşte rapid şi schimbă cererea pe piaţa muncii. În ultimele luni, am fost toţi obligaţi să evoluăm în lumea online - unii fiind abia în faza de «alfabetizare» digitală, în timp ce alţii au adăugat noi competenţe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente şi s-au accentuat cerinţele de securitate cibernetică. Şi lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să analizăm mai cu atenţie ceea ce ştim să facem efectiv şi cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiţi în acest moment", se menţionează în studiu.

Analiza semnalează că, dacă ne uităm la industriile puternic afectate de criza pandemică, putem anticipa că multe activităţi se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, până de curând, necesitau într-o măsură insignifiantă competenţe digitale încep să adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai puţin până acum ca fiind „ţintele" digitalizării sau automatizării, însă tot mai multe companii au început să exploreze interacţiunea virtuală acolo unde e posibil, chiar şi în acest domenii. În acelaşi timp, angajaţii aflaţi în pericol să-şi piardă locurile de muncă sau care şi le-au pierdut deja, trebuie să se reorienteze, fie să transpună în online o parte a activităţii, în măsura în care este posibil, fie să înveţe altceva.

Un impact mare au resimţit şi vor resimţi tot mai puternic industriile unde digitalizarea şi automatizarea preiau treptat din locurile de muncă. În industria manufacturieră, de exemplu, roboţii sunt tot mai prezenţi. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grăbi acest proces. Chiar şi în serviciile publice, se vede o tendinţă de digitalizare, mai ales după ce perioada de lockdown a pus autorităţile în situaţia de a găsi soluţii pentru a derula activităţi şi a oferi servicii publice fundamentale.

Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de către entităţi private, iar acum au început să fie familiare spitalelor şi clinicilor de stat. Şcoala online, un experiment cu totul nou pentru România, deşi a funcţionat cu sincope, este începutul unui proiect care, cu siguranţă, va continua.

Preocuparea pentru educaţie şi recalificare poate să atenueze presiunea asupra persoanelor „vulnerabile" pe piaţa muncii în viitor. România are nevoie de investiţii în educaţie atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, cu accent pe digitalizare, dar şi pe acele competenţe încă neînlocuibile de tehnologie: capacitatea de a lua decizii, de a-şi exersa creativitatea, de a lucra bine în echipă, să îşi dezvolte inteligenţa emoţională şi abilitatea de a învăţa şi a se reinventa, aptitudini care vor fi esenţiale pentru adaptarea la ceea ce se va cere pe piaţa muncii, spun autorii studiului.

Responsabilitatea educaţiei, în mod realist pentru a atinge rezultate, trebuie împărţită între guvern, prin educaţia formală, angajatori, prin programele de formare la locul de muncă şi, nu în ultimul rând, fiecare individ în parte. Cei care sunt pro-activi şi investesc în propria educaţie, vor avea beneficii reale în următorii ani, restul, rămân la discreţia sistemelor de ajutoare sociale sau primesc locuri de muncă prost plătite.

În opinia experţilor PwC, investiţia este de timp şi energie, mult mai mult decât de bani, avându-se în vedere multitudinea de instrumente accesibile mai ales online.

Înainte de criza generată de pandemia COVID-19, directorii generali intervievaţi de PwC România în cadrul CEO Survey 2020 arătau că una dintre cele mai mari preocupări ale lor este disponibilitatea competenţelor în cadrul organizaţiei, indiferent că era vorba despre abilităţi interpersonale, de lucrul cu volume mari de date sau competenţe digitale.

Totodată, cei mai avansaţi respondenţi în adoptarea unor programe de upskilling au arătat că principala provocare este păstrarea angajaţilor, în timp ce companiile la început de drum invocau motivaţia şi lipsa de resurse drept cele mai mari obstacole. Întrebaţi despre zonele în care companiile pe care le conduc derulează cele mai eficiente programe de upskilling, liderii au menţionat: creşterea productivităţii muncii (72%), creşterea afacerii (70%), respectiv reducerea lacunelor şi nepotrivirilor de competenţe (67%).

 

 

La UPT s-au pus bazele unui Centru de Excelenţă în Hidroagregate

 

Universitatea Politehnica Timişoara (UPT) a încheiat un parteneriat cu Hidroelectrica SA, ca o recunoaştere a calităţii cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice în acest domeniu derulată în cadrul Centrului de Cercetări în Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe, a anunţat UPT, într-un comunicat. Cei doi parteneri au decis dezvoltarea unei infrastructuri strategice de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, inclusă, de altfel, şi în Strategia Investiţională a Hidroelectrica S.A. aprobată la mijlocul lunii iunie a.c.

Proiectul constă în realizarea unui stand experimental pentru investigarea complexă a caracteristicilor energetice şi cavitaţionale ale turbinelor hidraulice, respectiv a regimurilor tranzitorii rapide şi a secvenţelor de pornire/oprire pentru obţinerea de know-how în vederea fundamentării deciziilor de retehnologizare a turbinelor existente sau de realizare a noilor turbine, respectiv pentru validarea soluţiilor tehnice în conformitate cu condiţiile reale de exploatare a hidroagregatelor.

Prin această investiţie majoră se pun bazele unui Centru de Excelenţă în Hidroagregate în cadrul Universităţii Politehnica Timişoara - Centrul de Cercetări în Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe, coordonat de prof. dr. ing. Romeo Susan-Resiga, cu următoarele obiective principale:

▪ construirea, punerea în funcţiune şi exploatarea în comun a infrastructurii de cercetare-dezvoltare pentru turbomaşini hidraulice şi hidroagregrate;

▪ asigurarea şi identificarea de know-how pentru retehnologizare a hidroagregatelor existente şi de construire de noi capacităţi hidroenergetice;

▪ realizarea de teste standard de performanţă energetică şi cavitaţională (conform standardului IEC60193) pe modele de turbine şi turbine-pompă pentru maşini existente sau pentru validarea proiectelor/soluţiilor propuse de furnizorii de turbine;

▪ realizarea de teste speciale pentru evaluarea comportării hidroagregatelor în regimuri tranzitorii rapide şi în secvenţele de pornire/oprire repetată, cu evaluarea duratei de viaţă şi a intervalelor de mentenanţă;

▪ investigarea experimentală a comportării turbomaşinilor hidraulice în regimuri departe de punctul optim de funcţionare, identificarea cauzelor instabilităţii curgerii şi evaluarea fluctuaţiilor de presiune, debit şi putere;

▪ dezvoltarea, testarea şi validarea de noi soluţii tehnice pentru asigurarea flexibilităţii în funcţionare a hidroagregatelor pe o plajă largă de regimuri, în condiţii de siguranţă, stabilitate şi eficienţă.