A XIV-a editie a simpozionului stiintific „Educatia - Componenta esentiala a politicii de mediu“

Asociația Generală a Inginerilor din România a organizat cea de-a XIV-a ediţie a simpozionului ştiințific Educaţia - Componentă esenţială a politicii de mediu. Ca urmare a prelungirii pandemiei COVID-19 şi a măsurilor de siguranţă pe care le implică, această ediţie s-a desfăşurat online. Tema din acest an a evenimentului a fost Ingineria pentru dezvoltare durabilă. Cele mai multe expuneri au fost subsumate conceptului amplu de „economie circulară", respectiv modelelor de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil, astfel încât ciclul de viață al produselor să fie extins, ceea ce, în practică, implică reducerea la minimum a deșeurilor.

O iniţiativă posibil de extins la nivel naţional

În acest context, de un interes deosebit din partea participanţilor s-a bucurat lucrarea „Prima școală circulară din România - Școala nr. 11, Buzău" (autor: psiholog Oana Matache, viceprimar al Municipiului Buzău). S-a menţionat că Școala Gimnazială nr. 11 este prima instituţie de învăţământ preuniversitar din municipiul Buzău care adoptă măsuri și strategii destinate promovării economiei circulare. Toate aceste măsuri au fost precedate de implicarea în proiecte ecologice menite să asigure bazele cunoștințelor despre protecția mediului și gestionarea corectă a deșeurilor generate în interiorul unității de învățământ, cât și utilizarea resurselor naturale într-un mod rafinat și eficient, în afara porților școlii. Una dintre componentele importante și cu impact asupra definitivării sistemului de economie circulară, pe lângă cele legate de surse naturale de obţinere a energiei electrice, de sisteme de colectare și de reutilizare a apei provenite din precipitații, act instructiv-educativ cât mai aproape de natură, este reprezentată de managementul deșeurilor generate de instituția de învățământ. Participanţii au apreciat această iniţiativă, aportul unui astfel de demers la procesul de educaţie a elevilor, deficitar în ceea ce priveşte protecţia mediului. În context, s-a menţionat că acest model, de şcoală circulară, ar trebui generalizat la nivel naţional. De asemenea, s-a relevat preocuparea care se manifestă la nivelul județului Buzău pentru proiecte de cercetare din domeniul economiei circulare şi pentru implementarea unui proiect privind o platformă industrială de recuperare a deșeurilor textile.

Protejarea mediului prin folosirea surselor de energie regenerabilă reprezintă una dintre țintele economiei globale și este transpusă în realitate, printre altele, prin dezvoltarea calitativă și numerică a vehiculelor electrice. Vehiculele electrice alimentate cu acumulatoare reîncărcabile reprezintă, la nivel național, un domeniu în expansiune, atât sub aspectul fabricației, cât și sub cel al utilizării. De aceea, forța de muncă implicată în fabricația și mentenanța stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice necesită competențe corelate, sub aspectul cunoștințelor și abilităților, cu specificul acestui domeniu. Acestei idei i s-a subsumat comunicarea intitulată „Vehiculele electrice - un obiectiv al pregătirii de specialitate în învățământul profesional și tehnic" (autor: ing. Doiniţa Bălăşoiu - Liceul Tehnologic Ștefan Odobleja din Craiova). S-a relevat că, avându-se în vedere contextul global și cel național, precum și obiectivul de dezvoltare instituțională prin multiplicarea parteneriatelor cu agenți economici din regiune, Liceul Tehnologic Ștefan Odobleja a accesat, ca partener, proiectul C-Evil - Chargers of Electric Vehicles in Learning, proiect Erasmus+ care se înscrie pe Axa KA202 - Parteneriate strategice pentru educație și formare profesională și ale cărui rezultate sunt produse intelectuale cu un ridicat potențial formativ, atât în formarea inițială, cât și în formarea continuă a specialiștilor.

În centrul atenţiei: tehnologiile performante

Posibilităţile de reducere a sărurilor de amoniu la decalcificarea pieilor au fost abordate în comunicarea „Proiectarea tehnologiilor circulare in industria de pielărie" (autori: dr. ing. Carmen Gaidău, dr. ing. Mihaela Niculescu, Tonea Stoica, dr. ing. Daniela Berechet, dr. ing. Demetra Simion, dr. ing. Maria Stanca, ing. Cosmin Alexe - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie - INCDTP Bucureşti). Autorii au relevat că industria de pielărie poate fi considerată un domeniu de activitate care contribuie la diminuarea poluării mediului prin prelucrarea unui subprodus al industriei cărnii, pielea naturală. Presiunile generale privind economia circulară, reducerea deşeurilor nebiodegradabile, biodegradabilitatea produselor din piele la sfârşitul ciclului de viaţă au condus la reproiectarea tehnologiilor de prelucrare a pieilor în vederea înlocuirii materialelor cu potenţial poluant pentru mediu.

În aceeaşi arie de preocupări s-a înscris şi expunerea „Sustenabilitatea - o prioritate pentru industria de cauciuc și mase plastice prin recuperarea și valorificarea deșeurilor în compozite polimerice biodegradabile" (autori: dr. ing. Laurenția Alexandrescu, dr. ing. Maria Sonmez, dr. ing. Mihai Georgescu, dr. ing. Daniela Stelescu, dr. ing. Mihaela Nițuică - INCDTP). S-a accentuat faptul că reciclarea și utilizarea resurselor naturale regenerabile oferă o dimensiune nouă, în descoperirea de materiale noi. În ultima perioadă, o atenție deosebită a fost acordată dezvoltării compozitelor cu matrice polimerică armată cu fibre naturale în locul compozitelor convenționale armate cu fibre anorganice (sticlă, carbon etc.). Dezvoltarea materialelor prietenoase mediului, „verzi", este datorată biodegradabilității acestor materiale naturale, greutății scăzute, costului redus, rezistenței specifice ridicate comparativ cu fibrele de sticlă sau carbon, precum și ca urmare a posibilității de adaptare a echipamentelor existente la procesatorii din domeniu, la producția în serie.

O altă temă de mare actualitate a fost abordată în comunicarea „Fertilizanți agricoli obținuți din nămoluri de ape reziduale industriale - o alternativă a economiei circulare pentru protecția mediului" (autori: drd. Nicoleta Raluca Jianu - Academia de Studii Economice București, C.S. III dr. ing. Ioana Corina Moga - DFR SYSTEMS SRL, C.S. III ing. chim. Aneta Chivoiu - Pro Mediu Dunărean SRL, dr. ing. Eugen Marin - INMA). Autorii au menţionat că, la nivel mondial, există o preocupare intensă pentru recuperarea deșeurilor industriale. Procesul de tratare a apelor uzate generează nămol, care afectează negativ sănătatea și economia. Utilizarea nămolului ca îngrășământ pentru agricultură este una dintre cele mai durabile soluții atunci când este în conformitate cu toate condițiile impuse de legislație, îmbunătățind fertilitatea solurilor și contribuind la o dezvoltare durabilă a mediului. Lucrarea a prezentat rezultatele experimentale pentru obținerea îngrășămintelor agricole folosind un bioreactor special conceput în care componentele sunt amestecate urmând ciclul: materie primă (sol) + deșeuri (nămol din apă uzată, compost) → producție → produs (amestec - îngrășământ agricol) → reciclare → deșeuri + materie primă. În final, au fost prezentați indicatorii calitativi și energetici ai rezultatelor obținute, corelate și raportate la legislația privind protecția mediului.

Abordări creative, eficienţă economică şi ecologică

Comunicarea „Protecție îm-potriva interferenței electromagnetice folosind acoperiri pe bază de metale feromagnetice" (autori: CS II dr. ing. Raluca Maria Aileni, C.S. II dr. ing. Laura Chiriac, C.S.II dr. ing. Răzvan Rădulescu - INCDTP) a prezentat câteva aspecte privind ecranarea electromagnetică prin intermediul structurilor textile tratate iniţial în RF plasma pentru hidrofilizare şi ulterior cu paste conductive pe bază de particule de nichel. Partea experimentală a fost realizată pe baza unui plan proiectat utilizând metoda planului factorial fracţionat. Pentru proiectarea experimentelor au fost utilizate ca variabile independente concentraţia de nichel, parametrii de lucru în plasmă (putere, debit gaz, presiune, timp), rezistenţa electrică de suprafaţă şi densitatea fluxului electromagnetic generat de un aparat electronic înainte şi după acoperirea cu un material textil tratat cu paste conductive pe bază de nichel. Prin utilizarea tratamentelor în RF plasma cu gaz de lucru oxigen (O₂) ţesătura crudă din bumbac crud a fost hidrofilizată în scopul utilizării ulterioare ca suport pentru depunerea pastelor conductive pe bază de particule de nichel. De asemenea, tratamentele în RF plasma O₂ generează o amprentă de carbon scăzută şi pot fi utilizate pentru înlocuirea tratamentelor de finisare clasice, generând consumuri scăzute de apă, substanţe chimice şi timp redus de execuţie (1 - 5 minute). Hidrofilia ţesăturii a fost investigată utilizând aparatul VCA Optima, înainte şi după tratatea în RF plasma cu gaz de lucru O₂.

Lucrarea „Metodă şi prototip pentru sterilizarea şi dezinfectarea unor obiecte contaminate cu COVID-19" (autori: prof. dr. ing. Ionel Starețu, ing. Ion Voicu) a abordat o problemă de maximă importanță în prezent, și anume sterilizarea/dezinfecția unor obiecte infectate cu virusul SARS-CoV-2, folosind o soluție tehnică originală, respectiv utilizarea panourilor radiante cu raze infraroșii. A fost prezentată concepția de principiu, apoi prototipul tehnic realizat și rezultatele experimentelor efectuate pentru stabilirea caracteristicilor de funcționare și utilizare a echipamentului realizat. Echipamentul este realizat folosindu-se componente performante și oferă posibilitatea de programare a funcţionării conform mai multor situaţii, fiind dotat cu o unitate electronică de comandă.

Lucrările prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate în Buletinul AGIR.