Viata economico-sociala, sub impactul noilor tehnologii ale erei digitale

Parcurgem o perioadă în care ritmul schimbărilor înregistrează cote fără precedent, determinate, în principal, de eforturile comune îndreptate spre ieşirea cât mai grabnică din dubla criză în care ne aflăm, medicală şi economică. Aceste eforturi în care este angajată, cu toate forţele, şi comuitatea inginerească din ţara noastră, au ca obiectiv central extinderea noilor tehnologii specifice actualei faze a revoluţiei ştiinţifico-tehnice, al cărei nucleu îl constituie domeniul IT&C. La câteva dintre cele mai recente informaţii în temă ne referim în paginile de faţă.

 

Bucureştiul va găzdui Conferinţa Plenipotenţiară a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor din 2022

♦ Evenimentul revine în Europa după mai bine de trei decenii

 

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT) a semnat un acord cu Guvernul României pentru găzduirea Conferinţei Plenipotenţiare a UIT din 2022 (PP-22) la Bucureşti, a anunţat Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Conferinţa va avea loc în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022 la Palatul Parlamentului şi marchează, astfel, revenirea evenimentului în Europa după mai bine de trei decenii. „Conferinţa Plenipotenţiară a UIT din 2022 va avea loc în România, fapt care mă bucură foarte mult, marcând revenirea în Europa a reuniunii la cel mai înalt nivel a UIT, după mai mult de 30 de ani. În timpul pandemiei COVID-19 s-a dovedit cât de importante sunt tehnologiile şi serviciile digitale, mai mult ca niciodată. Totuşi, rămân provocări ce trebuie depăşite. Cu ocazia PP-22, statele membre ale UIT vor trasa liniile de dezvoltare pentru perioada 2024 - 2027, într-un moment în care transformarea digitală se accelerează în întreaga lume", a declarat secretarul general al UIT, Houlin Zhao.

Potrivit ANCOM, în cadrul conferinţei de la Bucureşti vor fi aleşi următorul secretar general al UIT, secretarul general adjunct, precum şi directorii Birourilor de Sector pentru Radiocomunicaţii, Standardizare a telecomunicaţiilor şi Dezvoltarea telecomunicaţiilor, împreună cu membrii Comitetului pentru Reglementări Radio. De asemenea, vor fi desemnate statele membre din componenţa următorului Consiliu al UIT, care acţionează ca for de conducere al organizaţiei în perioada dintre două conferinţe plenipotenţiare. În acest sens, statele membre ale UIT vor fi invitate să depună oficial candidaturi cu aproximativ un an înainte de conferinţă. Candidaturile se transmit către secretarul general al UIT până cel târziu la ora 23:59 (ora Genevei) în a douăzeci şi opta zi anterioară PP-22, adică luni, 29 august 2022.

Cu ocazia PP-22 se vor mai stabili politicile generale ale Uniunii, se va adopta planul strategic şi financiar pe patru ani şi se vor aborda cele mai actuale teme din domeniul TIC. „Prin organizarea Conferinţei Plenipotenţiare, ne luăm angajamentul de a aduce împreună toate ţările, pentru a conlucra îndeaproape la dezvoltarea comunicaţiilor globale şi la consolidarea sectorului telecomunicaţiilor. Vă asigur că depunem toate eforturile pentru a organiza cu succes acest eveniment de referinţă, la cele mai înalte standarde din punct de vedere al resurselor alocate, locului de desfăşurare şi siguranţei tuturor participanţilor, având permanent în vedere desfăşurarea evenimentului într-un mod responsabil atât din perspectiva protejării mediului şi dezvoltării durabile, cât şi a incluziunii sociale şi egalităţii de gen", a declarat Vlad Ştefan Stoica, preşedintele ANCOM, la semnarea acordului de găzduire în numele Guvernului României.

Conferinţa Plenipotenţiară a UIT se desfăşoară la fiecare patru ani, reunind reprezentanţii celor 193 de state membre ale organizaţiei pentru a veghea la atribuirea spectrului radio la nivel global, crearea standardelor tehnice pentru reţelele şi serviciile din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) din întreaga lume şi eforturile de promovare a incluziunii digitale în comunităţi slab deservite.

În cadrul sesiunii din 2019 a Consiliului UIT, consilierii au fost de acord cu propunerea de desfăşurare a PP-22 la Bucureşti, în perioada 26 septembrie - 14 octombrie 2022 (Decizia 127 a Consiliului UIT din 2019). Ediţia anterioară a Conferinţei Plenipotenţiare a UIT a fost găzduită la Dubai, în 2018, de Guvernul Emiratelor Arabe Unite.

Ultima Conferinţă a Plenipotenţiarilor UIT în Europa a fost conferinţa extraordinară găzduită de Franţa, în 1989.

Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor (UIT) este organizaţia internaţională din sistemul Naţiunilor Unite specializată pentru tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care promovează inovaţia în acest domeniu, împreună cu cele 193 de state membre şi cu peste 900 de membri din rândul companiilor, al universităţilor şi al organizaţiilor internaţionale şi regionale.

Înfiinţată în urmă cu mai mult de 150 de ani, UIT este o organizaţie interguvernamentală al cărei obiectiv principal este coordonarea utilizării în bune condiţii a spectrului radio la nivel global, promovarea cooperării internaţionale în asignarea orbitelor satelitare, îmbunătăţirea infrastructurii de comunicaţii în ţările în curs de dezvoltare şi stabilirea de standarde la nivel mondial care să încurajeze interconectarea fără întrerupere a unei game largi de sisteme de comunicaţii.

 

Nouă din zece români apreciază că inovaţia le uşurează viaţa

 

Nouă din zece români (93%) consideră că inovaţia le uşurează viaţa, în timp ce 82% susţin că aceasta îi ajută să economisească, arată rezultatele unui studiu de specialitate realizat de Reveal Marketing Research. Potrivit analizei, tinerii cu vârste între 25 şi 34 de ani cred că inovaţia are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) şi contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%).

Totodată, şapte din zece români ar avea încredere în cel mai inovator şi sustenabil material de zidărie, iar opt din zece (83%) sunt de părere că îi ajută să se simtă în siguranţă.

Siguranţa în propria locuinţă este dată de vechimea clădirii (85%), amplasament (82%) şi de materiale de construcţii (84%). Astfel, atunci când românii îşi doresc o casă modernă şi sigură, specialiştii le recomandă într-un procentaj de 45% folosirea BCA-ului ca material principal de zidărie. Pe locul 2 in menţiunile specialiştilor se află cărămida, cu 31%, în timp ce locul 3 este ocupat de bolţarii de beton (8% din totalul recomandărilor).

Pe categorii de gen, bărbaţii consideră într-o mai mare măsură că inovaţia/modernitatea le oferă posibilitatea unui trai mai sănătos (82%) şi să economisească (76%).

Metoda de colectare a datelor pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview), pe un eşantion reprezentativ naţional (urban şi rural) format din specialişti în domeniul construcţiilor (dezvoltatori imobiliari, arhitecţi, ingineri structurişti, muncitori calificaţi) de 510 respondenţi. Marja de eroare este de +/-3%, iar nivelul de încredere de 95%.

 

 

UVT derulează un proiect prin care va crea o reţea inteligentă şi creativă

de tineri inovatori

 

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) va participa la un nou proiect finanţat de Institutul European de Inovare şi Tehnologie (EIT) pentru stimularea inovaţiei şi antreprenoriatului, intitulat „INNOUNITA - Dezvoltarea Capacităţii de Inovare în UNITA". Proiectul îşi propune să: ▪ încurajeze schimbarea instituţională prin dezvoltarea infrastructurii digitale şi îmbunătăţirea birourilor de transfer tehnologic; ▪ consolideze parteneriatele (integrarea triunghiului cunoaşterii) printr-o reţea îmbunătăţită de învăţare reciprocă şi colaborare cu EIT KIC (Comunităţi de Cunoaştere şi Inovare); ▪ contribuie la dezvoltarea de inovaţii şi afaceri, creând condiţii pentru ca membrii comunităţii să îşi dezvolte afaceri şi start-up-uri; ▪ crească gradul de calitate a inovaţiei şi educaţiei antreprenoriale prin programe de inovare şi formare antreprenorială şi scheme de mentorat pentru personal şi studenţi.

Potrivit unui comunicat al instituţiei de învăţământ superior, proiectul este organizat cu accent pe sustenabilitatea rezultatelor prin crearea unei reţele inteligente şi creative de tineri inovatori, provenind din licee sau chiar start-up-uri, continuând cu activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. Totodată, proiectul va reprezenta o oportunitate de a familiariza participanţii şi inovatorii activi cu privire la portofoliile de programe ale Comunităţilor de Cunoaştere şi Inovare EIT. Proiectul va primi finanţare din Iniţiativa IÎS a EIT: Consolidarea capacităţii de inovare pentru învăţământul superior. Această nouă iniţiativă a Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT) îşi propune să stimuleze capacitatea antreprenorială şi de inovare a instituţiilor de învăţământ superior (IÎS). Ca parte a acestui proiect, UVT va colabora cu universităţi partenere din  Italia, Portugalia, Spania, Franţa.

 

 

Alianțe la nivel european în domeniul semiconductorilor și al tehnologiilor industriale de tip cloud

 

Comisia Europeană (CE) a lansat două noi alianțe industriale: Alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor și Alianța europeană pentru date industriale, procesarea la margine (edge) și tehnologiile de tip cloud. Cele două noi alianțe vor promova următoarea generație de microcipuri și tehnologii de calcul industriale de tip cloud/tehnici de calcul la margine și vor furniza UE capacitățile necesare pentru a-și consolida infrastructurile, produsele și serviciile digitale esențiale. Alianțele vor reuni întreprinderi, reprezentanți ai statelor membre, mediul academic, utilizatori, precum și organizații de cercetare și tehnologie.

„Tehnologiile de tip cloud și tehnologiile de vârf prezintă un enorm potențial economic pentru cetățeni, întreprinderi și administrațiile publice, de exemplu în ceea ce privește creșterea competitivității și satis-facerea nevoilor specifice sectorului. Microcipurile reprezintă nucleul tuturor dispozitivelor pe care le utilizăm în prezent. De la telefoanele mobile la pașapoarte, aceste micro componente oferă o sumedenie de oportunități de progrese tehnologice. Prin urmare, sprijinirea inovării în aceste sectoare critice este esențială și poate ajuta Europa să avanseze alături de parteneri care împărtășesc aceeași viziune", a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al CE pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

 

Alianța industrială pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor

Microcipurile, inclusiv procesoarele, sunt tehnologii-cheie care alimentează toate dispozitivele și mașinile electronice pe care le folosim în prezent. O gamă largă de activități economice se bazează pe cipuri, care determină nivelul de eficiență energetică și de securitate a acestor activități. Capacitățile de dezvoltare a procesoarelor și a cipurilor sunt esențiale pentru viitorul celor mai avansate economii actuale. Alianța industrială privind procesoarele și tehnologiile semiconductorilor va fi un instrument-cheie pentru continuarea progresului industrial în UE în acest domeniu. Aceasta va identifica și va remedia blocajele, nevoile și dependențele actuale din întreaga industrie. Alianța va defini foi de parcurs tehnologice menite să asigure faptul că Europa are capacitatea de a proiecta și de a produce cele mai avansate cipuri, reducând, totodată, dependențele strategice globale prin creșterea, până în 2030, a cotei sale în producția mondială de semiconductori la 20%.

În acest scop, alianța urmărește să determine capacitatea de proiectare și de producție necesară pentru producerea următoarei generații de procesoare și de componente electronice fiabile. Aceasta va însemna trecerea la o capacitate de producție europeană de la noduri de 16 nanometri (nm) la noduri de 10 nm pentru a satisface nevoile actuale ale Europei, precum și trecerea de la 5 la 2 nm și mai puțin, pentru a anticipa nevoile tehnologice viitoare. Tipurile cele mai avansate de semiconductori sunt mai performante și au potențialul de a reduce masiv energia utilizată de toate dispozitivele în care sunt integrați, de la telefoane la centrele de date.

Alianța europeană pentru date industriale, procesarea la margine (edge) și tehnologiile

de tip cloud

După cum s-a subliniat în Strategia europeană privind datele, volumul datelor generate crește semnificativ și se preconizează că o parte considerabilă a datelor va fi prelucrată la margine (80% până în 2025, față de doar 20% în prezent), mai aproape de utilizatori și acolo unde sunt generate datele. Această schimbare reprezintă o oportunitate majoră pentru UE de a-și consolida propriile capacități de cloud și de vârf și, prin urmare, suveranitatea sa tehnologică. Această evoluție va necesita dezvoltarea și implementarea unor tehnologii cu totul noi de prelucrare a datelor, care să cuprindă tehnicile de calcul la margine, îndepărtându-se de modelele centralizate integral de infrastructuri de prelucrare a datelor.

Alianța europeană pentru date industriale, procesarea la margine (edge) și tehnologiile de tip cloud va promova apariția tehnologiilor de tip cloud și de vârf disruptive care sunt foarte sigure, eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, fiind pe deplin interoperabile și promovând încrederea utilizatorilor de servicii de cloud în toate sectoarele. Alianța va răspunde nevoilor specifice ale cetățenilor, ale întreprinderilor și ale sectorului public din UE (inclusiv în scopuri militare și de securitate) în materie de prelucrare a datelor extrem de sensibile, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE în domeniul tehnologiilor de tip cloud și al celor de vârf.

Pe toată durata de viață, activitatea alianței va respecta următoarele principii și norme esențiale: ▪ cele mai înalte standarde în ceea ce privește interoperabilitatea și portabilitatea/reversibilitatea, deschiderea și transparența; ▪ cele mai înalte standarde în ceea ce privește protecția datelor, securitatea cibernetică și suveranitatea datelor; ▪ stadiul actual al tehnologiei în ceea ce privește eficiența energetică și durabilitatea; ▪ respectarea celor mai bune practici europene în domeniul tehnologiilor de tip cloud, inclusiv prin aderarea la standardele, codurile de conduită și sistemele de certificare relevante.

Participarea la alianțe

Aceste alianțe sunt deschise participării tuturor entităților publice și private cu un reprezentant legal în UE și cu activități relevante, sub rezerva îndeplinirii condițiilor definite în mandat. Datorită relevanței strategice a activităților din sectoarele respective, apartenența la alianțe este condiționată de respectarea unei serii de condiții. Părțile interesate relevante trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate, legate în special de securitate (inclusiv securitatea cibernetică), securitatea aprovizionării, protecția proprietății intelectuale, protecția datelor și accesul la date, precum și utilitatea practică a alianței. Acestea trebuie să semneze declarațiile și să completeze un formular de candidatură, care va fi evaluat de Comisia Europeană.

 

 

UE a lansat proiectul-pilot „Women TechEU" care sprijină companiile nou-înființate din domeniul tehnologiilor profunde, conduse de femei

 

Comisia Europeană (CE) a lansat Women TechEU, o nouă inițiativă a UE care sprijină companiile deep-tech nou-înființate conduse de femei, a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Schema face parte din noul program privind ecosistemele de inovare al programului-cadru Orizont Europa, consolidat de Consiliul European pentru Inovare (CEI). Datele arată că doar 15% dintre companiile noi («start-up-uri») inovatoare sunt înființate sau co-înființate de femei, iar numai 6% dintre ele au echipe de fondatori formate exclusiv din femei. Aceste companii conduse de femei mobilizează mai puțin capital de risc decât cele cu echipe de conducere de sex masculin, inclusiv în etapa vitală de început în care se fac investițiile, iar sumele pe care le mobilizează tind să fie mai mici. În întreaga Europă, aproximativ 5% din capitalul de risc este alocat unor echipe mixte și doar 2% unor echipe formate exclusiv din femei. Women TechEU abordează acest decalaj de gen în materie de inovare prin sprijinirea companiilor deep-tech conduse de femei aflate în faza incipientă, care prezintă cel mai ridicat grad de risc", se menţionează în comunicat.

Schema va oferi start-up-urilor conduse de femei granturi în valoare de 75 000 euro, precum și îndrumare prin intermediul programului CEI privind rolul de lider al femeilor. Programul Accelerator al CEI vizează, de asemenea, start-up-urile conduse de femei, dar noua schemă Women TechEU oferă sprijin în etapa inițială, formatoare a companiilor, cu scopul de a crește numărul de femei care își înființează propriile companii.

„Prin intermediul Women TechEU, dorim să creștem numărul de start-up-uri conduse de femei și să creăm un ecosistem european de tehnologii deep-tech mai echitabil și mai prosper. Considerăm că sprijinul acordat astăzi femeilor fondatoare din domeniul tehnologiilor profunde le va spori șansele de succes și va stimula ecosistemul european general de inovare prin atragerea unui număr mai mare de talente feminine", a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Până la 50 de start-up-uri deep tech promițătoare din statele membre ale UE și din țările asociate vor fi finanțate în urma primei cereri de propuneri în cadrul programului-pilot Women TechEU, care se va încheia la 10 noiembrie 2021.

 

 

UE investește 122 milioane euro în proiecte inovatoare pentru decarbonizarea economiei

 

Pentru prima dată de la crearea Fondului pentru inovare, Uniunea Europeană investește 118 milioane euro în 32 de mici proiecte inovatoare situate în 14 state membre ale UE, precum și în Islanda și Norvegia, a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. Granturile vor sprijini proiectele care vizează introducerea pe piață a tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon în industriile energointensive, a hidrogenului, a stocării energiei și a energiei din surse regenerabile. Pe lângă aceste granturi, 15 proiecte situate în 10 state membre ale UE și în Norvegia vor beneficia de asistență pentru dezvoltarea de proiecte în valoare de până la 4,4 milioane euro, vizându-se promovarea maturității acestora.

Cele 32 de proiecte selectate pentru finanțare au fost evaluate de experți independenți în ceea ce privește capacitatea lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în raport cu tehnologiile convenționale și de a inova dincolo de stadiul actual al tehnologiei, fiind, în același timp, suficient de mature pentru a permite implementarea lor rapidă. Printre celelalte criterii se număra potențialul de scalabilitate și de rentabilitate al proiectelor. Proiectele selectate acoperă o gamă largă de sectoare relevante pentru decarbonizarea diferitelor părți ale industriei și ale sectoarelor energetice din Europa. Rata de succes a propunerilor eligibile pentru această cerere de propuneri este de 18%.

Cele 15 proiecte care pot beneficia de asistență pentru dezvoltarea proiectelor au fost evaluate ca fiind suficient de inovatoare și promițătoare în ceea ce privește capacitatea lor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, dar nu încă suficient de mature pentru a fi avute în vedere pentru acordarea unui grant. Sprijinul, care urmează să fie furnizat sub formă de asistență tehnică personalizată de către Banca Europeană de Investiții, vizează promovarea maturității lor financiare sau tehnice, în vederea unei eventuale redepuneri în cadrul viitoarelor cereri de propuneri aferente Fondului pentru inovare.

Pentru proiectele câștigătoare din cadrul cererii de propuneri pentru proiecte la scară mică, încep să fie elaborate acorduri individuale de grant. Acestea ar trebui să fie finalizate în al patrulea trimestru al anului 2021, permițând astfel Comisiei să adopte decizia corespunzătoare de acordare a grantului și să demareze procedura de plată a granturilor. Proiectele au la dispoziție până la patru ani pentru a se încheia din punct de vedere financiar.

Proiectele care au beneficiat de asistență pentru dezvoltare în cadrul cererii de propuneri pentru proiecte de mare anvergură vor fi contactate de Banca Europeană de Investiții pentru a încheia acorduri individuale și pentru a permite demararea serviciului în al patrulea trimestru al anului 2021.