Planul National de Redresare si Rezilienta. Controverse, clarificari, perspective
Data: 16-31 iulie 2022
În condițiile în care se prelungesc și se agravează actualele crize globale, cu efecte directe majore și în cazul țării noastre, asemenea tuturor cetățenilor României, întreaga comunitate inginerească este interesată să acționeze, unitar și solidar, în vederea depășirii imenselor dificultăți din prezent și din viitorul previzibil. Identificăm, astfel, și motivul principal care explică preocuparea deosebită față de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), întrucât reprezintă o sursă extrem de importantă de susținere a eforturilor îndreptate spre realizarea dezideratelor comune de contracarare a consecințelor stării de criză în care ne aflăm. Din păcate, deficitul informațional alimentează numeroase confuzii care nu permit, deocamdată, o evaluare corectă a unor aspecte esențiale care privesc PNRR. La o parte dintre acestea ne vom referi în cele ce urmează.
Rememorări utile
Cu siguranță, cititorii noștri își amintesc că, imediat ce forurile conducătoare ale UE au anunțat aprobarea modului în care va fi finanțat Mecanismul de Redresare și Reziliență la nivel comunitar, autoritățile de la București vorbeau despre alocarea a peste 80 de miliarde de euro pentru România. Atunci, nu s-au prezentat suficiente detalii, dar între timp ne-am clarificat cu toții că, în linii generale, se alocau 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi (adică fonduri nerambursabile) și 14,9 miliarde euro posibil de primit sub formă de împrumuturi (adică bani care trebuie returnați cu dobândă și cu achitarea altor servicii de datorie externă). Ne aflăm, cumva, în situația lui Pristanda, cunoscutul personaj din piesa lui I. L. Caragiale „O scrisoare pierdută" atunci când număra steagurile.
Nu a fost și nu este singura ambiguitate legată de ceea ce reprezintă și va trebui să reprezinte PNRR sub aspectul interesului public focalizat pe modalitățile de contracarare a efectelor crizei al cărei final este extrem de dificil de prognozat.
„Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic"
Parafrazarea unei replici tot din „O scrisoare pierdută" se potrivește de minune unei controverse pe tema PNRR. Când anumite aspecte au fost luate „la bani mărunți", s-au constatat, între altele, multe omisiuni, cea mai flagrantă constituind-o absența oricăror prevederi referitoare la sectorul agricol. Grava secetă pedologică și informațiile alarmante privind iminența unei crize alimentare globale au determinat, pe bună dreptate, reacții puternice provocate tocmai de ignorarea nevoilor stringente ale agriculturii românești, în special în materie de irigații. În consecință, s-a declanșat o dezbatere referitoare la posibilitatea revizuirii și completării unor prevederi ale PNRR. Cei care au negociat Planul au afirmai public, în repetate rânduri, că este imposibilă operarea unor modificări în textul aprobat de Comisia Europeană. Din acest motiv, considerăm că s-a impus și se impune în continuare o limpezire a lucrurilor și în această privință.
Astfel, întrebat de ziariști, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat recent, într-o conferință de presă: „Întâi de toate, orientările Comisiei Europene privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență au fost publicate în aceste zile. E un regulament pe care îl avem în această etapă în procedură de consultare și de parcurgere a etapelor premergătoare pentru a fi aprobat apoi de către Parlamentul European. Sigur că problema aceasta a irigațiilor, dar până la urmă, problema aceasta a efectelor crizei războiului din Ucraina generează și această problemă legată de securitatea alimentară. România nu este în situația în care are o astfel de problemă cu privire la securitatea alimentară, ea are un potențial agricol uriaș, care, îl știm bine cu toții, poate fi valorificat dacă asigurăm investițiile în infrastructură specifice, iar irigațiile, din acest punct de vedere, sunt o astfel de investiție. Şi nu este doar securitatea alimentară privită prin prisma acestor investiții în infrastructura de irigații, discutăm și de alte tipuri de investiții specifice, cum ar fi cele legate de procesare, de sprijin acordat fermierilor sub diverse forme, inclusiv de calificarea resurselor umane pe domeniul acesta foarte important pentru România. Așadar, problema este mult mai complexă din punct de vedere al tipului de criză și cel legat de securitatea alimentară, întrucât e o problemă care trebuie abordată foarte serios la nivel european".
În legătură cu acest răspuns, a apărut o altă întrebare, legată de posibilitățile ca în PNRR să fie incluse și alte modificări care să vizeze domenii numeroase, de natură economico-socială. Iată răspunsul ministrului Boloș: „Comisia Europeană, în momentul de față, potrivit regulamentului pe care îl avem, abordează problema independenței energetice în cadrul programului REPowerEU (pe care «Univers ingineresc» l-a prezentat, pe larg, la momentul lansării lui, n.r.). Dar, în același timp, până la aprobarea regulamentului Comisiei Europene, se pot pune în discuție și alte tipuri de modificări, alte tipuri de solicitări (s.n.) ale statelor membre. Președinția rotativă franceză a Consiliului UE a trimis chestionare la fiecare dintre statele membre cu privire la capitolul acesta de independență energetică, iar noi, în cadrul acelui chestionar, la rubrica «Alte comentarii», am ridicat problema aceasta a securității alimentare, care cred că este una foarte serioasă atât la nivel național, cât și la nivelul european, și încercăm să punem în discuția Comisiei Europene securitatea alimentară și măsurile pe care fiecare stat membru ar trebui să și le adopte pentru reziliența sistemelor agricole și pentru tipurile de investiții specifice pe care fiecare țară le are".
Răspunzând, de asemenea, la întrebări ale ziariștilor privind alte componente ale PNRR, inclusiv plafonul stabilit pentru fondurile de pensii ca pondere în PIB, ministrul a făcut următoarele precizări: „În această perioadă, toate statele membre încearcă să găsească soluții. Unele sunt fie de creștere a nivelului veniturilor populației, dar aici avem constrângerile bugetare pe care le știm cu toții, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, măsura voucherelor sociale ca o formă de compensare parțială a acestei situații dificile prin care trece populația. Ar fi de dorit, dar acest lucru îl vom vedea pe perioada în care are loc negocierea, ca Guvernul României, și în general guvernele statelor membre, să aibă acest spațiu, dacă vreți, bugetar liber, pentru ca să se poată sprijini populația aflată în acest risc de sărăcie extremă. Nu mai seamănă cu criza medicală sau pandemică, care a fost stabilită și pentru care s-a elaborat regulamentul pentru mecanismul de redresare și reziliență, nu mai seamănă cu tipurile de crize pe care le avem astăzi. Avem o criză a energiei, avem o criză a războiului din Ucraina. Deci, practic, prioritățile, atât la nivel național, la nivelul fiecărui stat membru, se schimbă și de aceea Comisia, cred eu, că trebuie să aibă înțelepciunea necesară pentru ca să răspundă acestor priorități prin asigurarea unui cadru legal și unui cadru generat de regulamentele Comisiei Europene, pentru ca să poată să devină rezilientă și să facă față tuturor provocărilor pe care le au".
Jaloane și ținte. Ce este „fix" și ce se „actualizează"
În comparație cu metodologia de accesare a fondurilor europene nerambursabile alocate prin „clasicele" programe operaționale, banii din PNRR se obțin mai greu, prin proceduri complicate care, la rândul lor, generează confuzii. Ne referim, în primul rând, la o serie de condiții obligatorii a căror îndeplinire face posibilă primirea sumelor prevăzute în PNRR. Respectivele condiții apar în documentele oficiale sub forma unor jaloane și ținte. Trebuie, însă, precizat că ambii termeni, ca și mulți alții, sunt insuficient cunoscuți, mai ales din pricina absenței unor definiții oficiale de largă circulație publică. De aici, necesitatea de a se da publicității aceste definiții. Deocamdată, cei doi termeni sunt incluși sub „umbrela" noțiunii de obiective. Ceea ce interesează, însă, este stadiul îndeplinirii acestor ținte și jaloane. Informațiile în temă au fost furnizate tot de ministrul Marcel Boloș: „Am avut ședința Comitetului interministerial de coordonare pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (în prima parte a lunii iunie, n.r.) și, desigur, am trecut în revistă ceea ce înseamnă depunerea cererii de plată numărul 1 de către România. Este perioada în care Comisia Europeană e posibil să mai transmită observații sau clarificări la jaloanele care deja au fost îndeplinite. Reamintesc că am avut un număr de 21 de jaloane obligație de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021, iar din acest punct de vedere, până la momentul la care se efectuează plata pentru cererea de rambursare, Comisia Europeană mai are dreptul să solicite aceste clarificări pentru obținerea de informații suplimentare. Așadar, ministerele de linie vor rămâne în continuare în legătură cu noi în calitate de reprezentant național, pentru a mai răspunde, dacă va fi cazul, la eventualele informații suplimentare pe care le poate solicita Comisia Europeană. De asemenea, tot în cadrul Comitetului interministerial s-a analizat și s-au prezentat primele măsuri de lansare a apelurilor de proiecte aferente implementării primelor proiecte din Planul Național de Redresare și Reziliență. Discutăm de un număr de 58 de apeluri de proiecte cu o valoare de peste 13 miliarde de euro, deci 70% din valoarea PNRR urmează să fie implementat și să fie organizate aceste apeluri de proiecte. Unele dintre ele s-au și lansat și s-a văzut procesul acesta de implementare, mai ales la Ministerul Dezvoltării, unde apelurile de proiecte în ceea ce privește eficiența energetică pentru blocurile de locuințe, dar și pentru clădirile publice, au fost apeluri de un real succes, dar, de asemenea, urmează desigur și celelalte ministere de linie să își coordoneze activitățile, astfel încât partea aceasta importantă de utilizare a banilor din PNRR să poată să fie dusă la bun sfârșit. (...) Cererea de plată numărul 2 urmează a fi depusă în cursul lunii octombrie a acestui an, când România are de încasat, de asemenea, suma de 3 miliarde de euro. Așadar, în conturile României din Planul Național de Redresare și Reziliență în cursul anului 2022 trebuie să avem suma de 10 miliarde euro. Ar trebui să avem această sumă după depunerea cererii de plată numărul 2 din cursul lunii octombrie. Sigur, e un demers pe care îl facem cu regularitate, pentru a ne asigura că la termenele, pe care le avem fixate pentru depunerea cererilor de plată, toate jaloanele sunt validate și, repet, sunt validate cu Comisia Europeană, pentru că așa după cum am precizat de nenumărate ori, procesul de validare a jaloanelor poate să dureze până la efectuarea plăților către statul membru, respectiv până la data la care Comisia Europeană virează banii în contul României".
Informarea „direct de la surse"
Una dintre modalitățile principale de diminuare a stărilor de confuzie o constituie, indubitabil, informarea „direct de la surse", de regulă, cele oficiale. E drept, nici până în prezent nu s-a asigurat, inclusiv în cazul PNRR, un grad satisfăcător de transparență, însă există o sumă de informații disponibile care permit tuturor celor interesați să acționeze în cunoștință de cauză în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile, atât pe categorii și programe, cât și pe ansamblu.
O primă clarificare vizează mecanismul creat de Uniunea Europeană pentru finanțarea proiectelor viabile, în consonanță cu însăși rațiunea PNRR, în fiecare țară și la scară comunitară. Astfel, obiectivul general al mecanismului constă în promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei, prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, prin sprijinirea tranziției verzi, prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima pentru 2030 și prin respectarea țintei UE de realizare a neutralității climatice până în 2050, precum și a tranziției digitale, contribuind astfel la convergența economică și socială ascendentă, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a UE alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană. În acest mod, au fost definiți cei șase piloni ai PNRR.
Al doilea aspect privește structura PNRR, și anume cele 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulamentul UE, respectiv:
I. Tranziția verde (1. Sistemul de management al apei; 2. Împădurirea României și protejarea biodiversității; 3. Managementul deșeurilor; 4. Transportul sustenabil; 5. Fonduri pentru Valul Renovării; 6. Energie);
II. Transformare digitală (1. Cloud guvernamental și sisteme publice digitale);
III. Cercetare inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii (1. Reforme fiscale și reforma sistemului de pensii; 2. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare);
IV. Coeziune socială și teritorială (1. Fondul local pentru tranziție verde și digitală; 2. Turism și cultură);
V. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională (1. Sănătate; 2. Reforme sociale; 3. Reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali);
VI. Politici pentru noua generație (1. România educată).
Dacă este să trecem la câteva concretizări, ne vom rezuma la primul pilon, cel consacrat tranziției verzi, reformelor și investițiilor în tehnologii și capacități verzi, inclusiv în biodiversitate, eficienței energetice, renovării clădirilor și economiei circulare, contribuind în același timp la obiectivele UE privind clima, promovând creșterea sustenabilă, creând locuri de muncă și menținând securitatea energetică. Prin componenta 1 - Managementul sistemului de apă și canalizare se prevăd, între altele: ▪ 1630 km construiți de rețele de apă - în localități cu peste 2000 locuitori; ▪ 2000 km construiți de rețele de canalizare în localități cu peste 2000 locuitori și 470 de km de rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitori ; ▪ 10 000 de sisteme individuale sau alte sisteme adecvate construite și operaționale în aglomerările mai mici de 2000 de locuitori echivalenți. care împiedică atingerea unei stări bune a corpurilor de apă;
▪ conectarea a 88 000 de gospodării la rețele de apă și canalizare prin programul național Prima conectare la apă și canalizare; ▪ Realizarea cadastrului apelor.
Prin componenta a doua, referitoare la împădurirea României, se stabilesc ca obiective plantarea a peste 45 000 ha de pădure, actualizarea planurilor de management pentru 250 de arii naturale protejate, adoptarea actelor normative pentru implementarea Strategiei UE 2030.
Pentru managementul deșeurilor este propus un buget total de 1,2 miliarde euro, care include și construirea a 300 de stații de monitorizare a radioactivității și a 240 de stații de monitorizare a zgomotului.
Pentru transport sustenabil sunt prevăzute numeroase investiții, între care: ▪ 434 km de autostradă; cu sistem ITS instalat și cu sisteme moderne de monitorizare și informare a utilizatorilor infrastructurii; ▪ 311 km de cale ferată modernizată; ▪ 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2; ▪ 110 km de cale ferată electrificată; ▪ 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare; ▪ 12,7 km de rețea nouă de metrou; 32 de trenuri noi de metrou.
Totodată, se au în vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile la 30,7% în 2030, îmbunătățirea eficienței energetice cu 32,5%, tot până în 2030.
Pentru componenta reprezentată de fondul destinat Valului Renovării se alocă un buget de 2,2 miliarde euro.
În ceea ce privește componenta Energie, reținem prevederile următoare: ▪ creșterea capacității instalate de producție energie electrică din surse regenerabile (eolian și solar), de la 4408 la 5908 MW; ▪ contract de construcție a rețelei de gaz în combinație cu alți combustibili gazoși cu emisii scăzute de carbon; ▪ 400 km rețea de distribuție gaz metan și alte gaze cu emisii scăzute de carbon; ▪ finalizarea unor capacități de fabricare de baterii cu o capacitate de cel puțin 0,5 GW pe an; ▪ finalizarea punerii în funcțiune a cel puțin 100 MW (200 MWh) capacitate de stocare energie electrică cu scopul echilibrării sistemului de transmisie electricitate și integrării în rețea a capacităților solare și eoliene.
Față în față cu realitățile
Așa cum rezultă din tot ceea ce consemnăm în aceste pagini, „călcâiul lui Ahile" al întregului proces de utilizare a fondurilor europene nerambursabile, inclusiv a celor prevăzute în PNRR, îl constituie capacitatea de a le absorbi, începând cu solicitanții nemijlociți și terminând cu autoritățile publice locale și centrale. Realitățile atestă o slabă capacitate de absorbție, mai ales dacă recurgem la comparații cu alte state membre ale UE, în special din vecinătatea României.
Ce ne oferă datele cele mai recente, comunicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene?
În primul rând, este semnificativ faptul că aceste date vizează alocările aferente perioadei 2014 - 2020 și se referă la stadiul absorbției pentru programele finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) și al plăților efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) la 1 iulie 2022.
În ceea ce privește Programul Operațional Regional, din suma de 6,86 miliarde euro s-au absorbit 4 miliarde de euro, respectiv 58,65%. În continuare, vom menționa suma alocată, suma absorbită și cât reprezintă aceasta din totalul
disponibil - Programul Operațional Infrastructura Mare: 9,34 miliarde euro/ 6,13 miliarde euro (65,64%); Programul Operațional Competitivitate: 2,38 miliarde euro/ 994,93 milioane euro (41,81%); Programul Operațional Capital Uman: 4,59 miliarde euro/ 2,74 miliarde euro (59,59%); Programul Operațional Capacitate Administrativă: 563,59 milioane
euro / 321,25 milioane euro (57%); Programul Operațional Asistență Tehnică: 332,76 milioane euro / 249,99 milioane euro (75,13%); Programul Național de Dezvoltare Rurală: 10,97 miliarde euro / 7,44 miliarde euro (67,85%); Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM): 168,42 milioane euro / 90,79 milioane euro (53,91%); Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD): 497 milioane euro / 318,82 milioane euro (64,15%); FEGA (2015 - 2021): 13,27 miliarde euro / 12,41 miliarde euro (93,55%).
Concluziile se desprind de la sine: în faza actuală, nu avem capacitatea de a accesa sume considerabile puse gratuit la dispoziția României de Uniunea Europeană. Cu excepția unei perioade scurte (în special în anii 2016 - 2018), când s-au înregistrat progrese notabile, în rest am avansat, cum se spune, „cu viteza melcului". Desigur, s-au înregistrat și unele performanțe care demonstrează că dispunem de potențialul necesar pentru a determina un adevărat reviriment în privința accesării fondurilor europene. Dar, pe ansamblu, rezultatele sunt cele cunoscute. Este interesant de consemnat și faptul că s-au inițiat și s-au desfășurat numeroase analize privind cauzele acestei situații deloc confortabile, însă efectele sunt foarte modeste. Trecerea la aplicarea soluțiilor preconizate prin respectivele analize constituie, deci, un imperativ de prim ordin. Cu cât această trecere va fi mai rapidă, mai profesionistă, cu atât vor veni mai mulți bani în sprijinul dezvoltării economiei românești și, implicit, al prosperității cetățenilor. Mai
Alte articole

