Jurnal de bord
Data: 16-31 iulie 2023
Economia, „la bani mărunți“
În condițiile actuale, noțiunea de stabilitate înregistrează o circulație tot mai largă și mai intensă. Firește, nu este vorba despre o stabilitate opusă schimbărilor, ci despre o premisă obligatorie tocmai pentru transformări pozitive pe linia consolidării economiei naționale, în context regional, european și mondial.
Aceasta este viziunea oferită publicului larg de recentul Raport bianual al Băncii Naționale a României (BNR) referitor la stabilitatea financiară, document care prezintă un interes deosebit pentru toți cei implicați în cele mai diferite moduri în activitățile economico-sociale, inclusiv membrii comunității inginerești din țara noastră.
Ce anume ar fi de reținut, în special din perspectiva relației dintre stabilitate și schimbare? Potrivit celor mai recente evaluări ale Fondului Monetar Internațional, se estimează o rată de creștere economică globală pentru anul în curs de 2,8% (în scădere de la 3,4%, în 2022 și revizuită tot în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de anticipările din ianuarie 2023). Pentru zona euro, se prognozează o creștere de 0,8%, în 2023, în timp ce, pentru 2024, se așteaptă la o revenire modestă, de 1,4%. Cu toate acestea, criza energetică, precum și tensiunile geopolitice pot constitui – paradoxal – o oportunitate pentru investiții în energie curată, pentru relocarea unor lanțuri de aprovizionare și de producție în vederea diminuării dependenței de furnizori din alte continente, accelerarea tranziției verzi, precum și schimbarea structurală a economiei spre una cu valoare adăugată mai mare. În România, fondurile disponibile pentru asemenea investiții depășesc 1,4 miliarde de euro.
– Credit foto: www.freepik.com
Pe fondul evocat, proiecțiile privind creșterea economică a României pentru 2023 indică o temperare a ritmului în linie cu situația de la nivelul global, 2,4% în cazul proiecțiilor FMI, respectiv 3,2% ale CE. Din această perspectivă, în documentul BNR sunt identificate principalele provocări structurale la adresa stabilității financiare din România. Acestea sunt: (A) disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilități în bilanțul firmelor; (B) nivelul redus al intermedierii financiare; (C) evoluția demografică nefavorabilă; (D) schimbările climatice. În toate aceste domenii, chiar dacă soluțiile preconizate au un predominant caracter de tehnică financiară, ele pot și trebuie să fie aplicate cu implicarea activă a tuturor participanților la viața economico-socială a țării și, prin urmare, îi vizează direct și pe inginerii de cele mai diferite specialități.
În acest context, este de reținut că raportul BNR confirmă o deteriorare a capitalului uman, astfel că avuția națională a României se află, în continuare, în zona de risc. Tendințele demografice negative sunt însoțite de proporția ridicată a persoanelor remunerate cu salariul minim pe economie, precum și de modificări nefavorabile în funcție de structura de vârstă a populației ocupate. Totodată, nivelul scăzut de pregătire în rândurile
populației atestă că, în România, la finalul anului 2022, se înregistra cea mai redusă pondere a salariaților cu studii terțiare în rândul statelor membre ale UE (24%, cu 14 puncte procentuale mai puțin față de media UE). De asemenea, riscul climatic rămâne important din motivele pe care le-am expus frecvent în publicația noastră.
Când ne referim, însă, la schimbare, ne apare limpede că gradul ridicat de digitalizare din ultimele decenii a condus la modificări și în sistemul financiar global, precum și asupra infrastructurilor de profil, determinând apariția unor noi mijloace de plată și de tranzacționare.
În acest mod, ideea de schimbare este conținută obiectiv în dificultățile evocate. Experiențele acumulate de companiile performante fac parte integrantă din mijloacele de acțiune, la toate nivelurile și în toate domeniile, pentru întărirea stabilității economice, în primul rând a celei financiare, ca punct de plecare în conceperea, adoptarea și aplicarea de măsuri menite să asigure schimbări în bine, începând chiar cu viitorul apropiat. (T.B.)