Noi demersuri pentru stimularea investitiilor in domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagra
Data: 16-31 iulie 2023
Lansarea în dezbatere publică a proiectului de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei ne prilejuiește abordarea, pe un plan larg, a unei teme de interes major inclusiv (în anumite cazuri, în primul rând) pentru comunitatea inginerească din țara noastră. Acest proiect de act normativ – elaborat de Ministerul Energiei – face parte din angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În Expunerea de motive care însoțește proiectul se subliniază că stabilirea unui cadru legislativ, inclusiv fiscal, adecvat este esențială pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore, în contextul actual, marcat de extinderea accelerată a unor asemenea capacități de producție la nivel mondial. România urmărește îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici din domeniul energiei și climei a Uniunii Europene, pentru anul 2030 și perspectiva pentru anul 2050, obiective asumate și de țara noastră, cu scopul de a gestiona în mod echitabil tranziția sectorului energetic românesc către producerea de energie curată.
Cu aceste precizări, prefațăm o serie de date și de aprecieri care permit să se contureze o imagine concludentă a modalităților prin care poate fi mai bine valorificată o componentă importantă a avuției naționale.
– Credit foto: www.freepik.com
Contextul european și mondial. Evaluări și soluții
Este bine cunoscut că schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare pentru Europa și întreaga lume. Prin elaborarea Pactului Ecologic European, Executivul de la Bruxelles a urmărit creșterea utilizării eficiente a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată, reducerea poluării, refacerea biodiversității, pentru ca UE să devină, până în anul 2050, neutră în ceea ce privește impactul asupra climei. Se relevă, astfel, din nou, că utilizarea energiei din surse regenerabile este vitală pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și reducerea dependenței energetice.
Inițiatorii proiectului la care ne referim subliniază că, pe fondul tranziției energetice, dar și al necesității statelor de a-și asigura securitatea energetică în contextul geopolitic actual, tehnologiile în domeniul energiei produse din surse regenerabile offshore – energia valurilor, energia mareelor, energia produsă prin panourile fotovoltaice flotante, turbinele eoliene flotante și turbinele eoliene fixate pe fundul mării – au generat o atenție sporită, fiind incluse în politicile publice care privesc energia regenerabilă la nivelul Uniunii Europene (UE) și al statelor membre. Se reiterează faptul că energia eoliană offshore are un rol major în cadrul obiectivelor europene de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare până în anul 2050, într-un moment în care interesele Uniunii Europene privind securitatea energetică și obiectivele climatice sunt aliniate.
– Credit foto: www.pixabay.com
Ministerul Energiei reamintește că obiectivul Strategiei Offshore a Comisiei Europene este de a avea o capacitate instalată de cel puțin 60 GW de energie eoliană offshore până în 2030 și 300 GW până în 2050. Prin Comunicarea Comisiei din 8 martie 2022 „REPowerEU: Acțiune europeană comună pentru o energie mai accesibilă, mai sigură și mai durabilă“, CE a solicitat statelor membre să cartografieze, să evalueze și să asigure rapid zone terestre și maritime adecvate care sunt disponibile pentru proiecte de energie regenerabilă, avându-se în vedere inclusiv aspecte privind evaluarea de mediu și cartarea zonelor eligibile pentru aceste proiecte. De asemenea, în cadrul Regulamentului (UE) 2022/869 din 30 mai 2022 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, direct aplicabil, sunt incluse prevederi clare privind planificarea rețelei offshore și elaborarea de planuri strategice de dezvoltare a rețelei offshore integrate pentru fiecare bazin maritim, în conformitate cu coridoarele prioritare ale rețelei offshore (România face parte din coridorul prioritar al Rețelelor offshore din sud și est – SE offshore).
„În timp ce unele state au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește energia eoliană offshore, alte state nici măcar n-au adoptat un cadru de reglementare specific, iar unele bazine maritime rămân încă nevalorificate. Acesta este și cazul Mării Negre, areal cu un bun potențial natural pentru exploatarea energiei eoliene offshore, atât prin utilizarea turbinelor fixate pe fundul mării, cât și a turbinelor flotante. Având în vedere cele menționate, precum și intenția țării noastre de a contribui în mod semnificativ la atingerea țintelor europene de RES (surse regenerabile de energie, n.r.) și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de a-și asigura siguranța în aprovizionare pe bază de capacități energetice nepoluante, în contextul reformei pieței de energie electrică inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, a fost evidențiată necesitatea susținerii unui cadru legislativ și de reglementare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile, unul dintre jaloanele incluse în acest plan fiind «introducerea unui nou cadru specific pentru centralele pe bază de energie din surse regenerabile offshore», cu termen de implementare trimestrul II 2023“, precizează inițiatorii proiectului.
– Credit foto: www.freepik.com
Viziune națională din perspectivă globală
Producerea energiei eoliene offshore este prevăzută și în documentele oficiale elaborate de autoritățile române, precum și în strategiile investiționale ale unor societăți care activează în domeniu. „Potrivit proiectului Strategiei energetice a României 2020 – 2030 cu perspectiva anului 2050, investițiile în creșterea potențialului de producție a energiei din surse regenerabile, luând în calcul potențialul României pentru energia produsă de centralele electrice eoliene offshore, sunt considerate investiții prioritare“, se subliniază în Expunerea de motive a proiectului de act normativ. Energia eoliană offshore este menționată, totodată, și în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021 – 2030 (PNIESC) în sensul că, deși costurile acestei tehnologii sunt încă destul de ridicate, pe termen lung (în jurul anul 2030), se așteaptă o reducere a costurilor având în vedere performanțele noilor tehnologii.
Chiar și în lipsa unui cadru normativ în domeniu și, implicit, în condițiile lipsei unei posibilități reale de alocare a fondurilor corespunzătoare, unii investitori în sectorul energiei regenerabile, străini și autohtoni, și-au anunțat deja intenția de a dezvolta proiecte eoliene offshore în Marea Neagră. „Potențialul de energie eoliană offshore al României, astfel cum este acesta evaluat pe baza estimărilor Băncii Mondiale (BM), prezintă o capacitate teoretică de 76 GW, 22 GW sub formă de turbine fixe și 54 GW sub formă de turbine plutitoare. Din punctul de vedere al raportului cost-beneficiu, primele turbine care ar trebui instalate sunt cele fixe“, afirmă inițiatorii proiectului.
În prezent, pentru îndeplinirea angajamentului inclus în PNRR și în Acordul cu Banca Mondială, dar mai ales pentru a utiliza în cel mai eficient mod resursele regenerabile offshore de care dispunem, Ministerul Energiei colaborează cu Direcția Generală Sprijin pentru Reformele Structurale a Uniunii (Directorate General for Structural ReformSupport – DG REFORM) și Banca Mondială (BM) în cadrul unui studiu intitulat „OffshoreWindRoadmap for Romania“.
Un prim proiect al Road-map-ului elaborat în marja acestui studiu a fost remis Ministerului Energiei, forma finală a acestuia urmând a se prezenta după ce consultanții BM vor integra observațiile transmise de entitățile române implicate în proiect.
De asemenea, Ministerul Energiei derulează un program de asistență tehnică prin intermediul US Department of Commerce’sCommercial Law Development Program (CLDP) și US Department of Interior’s International TechnicalAssistance Program (ITAP), cu sprijinul BOEM – Bureau of Ocean Energy Management și BSEE – Bureau of SafetyandEnvironmentalEnforcement, principalele entități implicate în dezvoltarea, implementarea și monitorizarea cadrului legislativ pentru dezvoltarea proiectelor eoliene offshore în SUA. În marja acestui program, au avut loc discuții bilaterale cu reprezentanții BOEM și BSEE și au fost primite informații privind elementele considerate de partea americană ca fiind esențiale pentru dezvoltarea și implementarea unor astfel de proiecte.
În baza asisenței tehnice primite, la nivelul ministerului a fost elaborat proiectul de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore, document care stabilește cadrul general necesar implementării investițiilor de acest tip într-o formă ce asigură transparența întregului proces de implementare a proiectelor eoliene offshore în condiții de concurență loială, fără discriminare între formele de proprietate sau în ceea ce privește originea capitalului și naționalitatea operatorilor.
– Credit foto: www.freepik.com
De la principii și posibilități reale la un cadru legislativ eficient
Prin proiectul de act normativ, România asigură cadrul legal pentru dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Proiectul include prevederi privind: ▪ capacitatea instalată în proiecte de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore pentru care se poate acorda sprijin prin intermediul schemei de sprijin de
tipul Contracte pentru Diferență până în anul 2035; ▪ stabilirea autorităților competente responsabile de facilitarea și coordonarea procesului de implementare a proiectelor de producere a energiei eoliene offshore; ▪ regulile și condițiile privind stabilirea și concesionarea perimetrelor în cadrul cărora pot fi derulate activități de explorare și exploatare a potențialului eolian offshore; ▪ regulile și condițiile privind acordarea de autorizații și licențe de către autoritățile competente; ▪ informații privind servituțile legale și drepturile de acces; ▪ informații privind regimul taxelor și redevențelor; ▪ condiții și obligații privind racordarea la rețeaua de transport energie electrică; ▪ obligații privind desființarea centralei electrice eoliene offshore; ▪ contravenții și sancțiuni; ▪ dispoziții finale. Prin promovarea proiectului, România își va menține poziția de producător important de energie în regiune și va avea un rol activ și însemnat în gestionarea situațiilor de stres la nivel regional.
Potrivit proiectului, principalele autorități competente în acest sector sunt: ▪ autoritatea competentă pentru emiterea autorizației de construire/desființare a centralelor electrice eoliene offshore – Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), autoritate publică responsabilă pentru atribuțiile conferite prin această lege; ▪ autoritatea competentă pentru concesionarea perimetrelor offshore, autoritate concedentă – Ministerul Energiei; ▪ autoritatea competentă pentru emitere autorizație de înființare/licență – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
În cele ce urmează, prezentăm câteva elemente concrete incluse în textul supus consultării publice. Astfel, documentul prevede că Ministerul Energiei acordă o schemă de sprijin pe bază de Contracte pentru diferență pentru construcția și operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producție energie electrică de 3 GW, până în anul 2035. (Contractul pentru diferență – CfD este un contract între două părți, de obicei denumite „cumpărător“ și „vânzător“, care prevede ca vânzătorul să plătească cumpărătorului diferența dintre valoarea actuală a unui activ și valoarea acestuia la momentul încheierii contractului; dacă diferența este negativă, atunci cumpărătorul plătește vânzătorului suma respectivă, n.r.)
Ministerul Energiei notifică ajutorul de stat care se acordă prin Contracte pentru Diferență Comisiei Europene, informează publicul și agenții economici interesați cu privire la valoarea aprobată și elaborează cadrul legal privind modul de funcționare a mecanismului de finanțare în scopul creșterii ponderii surselor regenerabile de energie în mixul total de energie și al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Ministerul stabilește, de asemenea, țintele privind dezvoltarea centralelor electrice eoliene offshore aferente anilor 2040 și 2050 și eventualele scheme de sprijin aplicabile ulterior, dacă va fi cazul. În funcție de prevederile Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice și evoluțiile instalării de capacități de producție pe bază de resurse regenerabile eoliene de tip offshore, Ministerul Energiei poate propune modificarea capacității menționate.
– Credit foto: www.freepik.com
Rigoare normativă șideschidere inovativă
Operațiunile în domeniul eolian offshore se realizează de către persoane juridice, române sau străine, în condițiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite și concesionate în acest scop de Ministerul Energiei.
La solicitarea sau în aplicarea hotărârilor/deciziilor autorităților competente, Ministerul Energiei poate refuza, din motive de securitate națională, concesionarea unui perimetru offshore către persoane juridice care sunt efectiv controlate de persoane juridice cu sediul în țări terțe Uniunii Europene sau de persoane juridice cu sediul în state resortisante unor țări terțe Uniunii Europene. Totodată, poate rezilia unilateral un contract de concesiune în derulare dacă persoanele jurdice beneficiare ale contractului sunt controlate de persoane juridice cu sediul în țări terțe Uniunii Europene sau de persoane juridice cu sediul în state resortisante unor țări terțe spațiului comunitar.
Autoritățile competente au obligația de a se asigura că activitățile autorizate în domeniul eolian offshore pentru care au responsabilități se vor realiza printr-o metodologie care asigură: a) elaborarea unor baze de date corecte și complete, care pot fi puse la dispoziția investitorilor interesați într-o manieră transparentă și nondiscriminatorie; b) funcționarea în siguranță a instalațiilor și echipamentelor necesare pentru construcția și exploatarea centralelor electrice eoliene offshore; c) protecția mediului în conformitate cu legislația în vigoare; d) colaborarea inter-instituțională, în principal cu autoritățile implicate în activitățile de planificare și de protejare a mediului și a spațiului maritim; e) protejarea intereselor statului; f) respectarea prevederilor contractuale; g) supravegherea, inspecția, cercetarea, monitorizarea și punerea în aplicare a activităților autorizate în urma încheierii contractelor de concesiune și emiterii autorizațiilor.
În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi, Ministerul Energiei, desemnat ca autoritate responsabilă cu concesionarea perimetrelor aferente pentru explorarea și exploatarea resurselor eoliene offshore, elaborează și supune spre aprobare Guvernului modul de organizare și responsabilitățile specifice, cu completarea corepunzătoare a HG nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei. În termen de 24 de luni de la aprobarea respectivului act normativ, Ministerul Energiei, cu sprijinul unui consultant de specialitate, derulează un studiu în baza căruia se stabilesc toate perimetrele offshore care pot fi scoase la licitație în vederea explorării și, ulterior, construirii de centrale electrice eoliene offshore și exploatării, luând în considerare potențialul acestora, condițiile generale pentru utilizările și activitățile viitoare în apele marine incluse în avizul de mediu emis în marja efectuării Evaluării Strategice de Mediu a Planului de Amenajare a Spațiului Maritim, precum și orice alte restricții rezultate ca urmare a consultării entităților reprezentate în Comitetul de amenajare a spațiului maritim.
În cadrul studiului menționat, vor fi elaborate și ghiduri privind realizarea centralelor electrice eoliene offshore, precum și studiile de impact social și de mediu care trebuie efectuate de un operator economic pentru fiecare proiect dezvoltat într-un anumit perimetru. Ministerul Energiei va elabora, împreună cu ACROPO și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, termenii de referință pentru respectivul studiu, demers în vederea căruia ministerul de resort beneficiază de consultanță tehnică din fonduri proprii sau nerambursabile.
Studiul se va realiza în concordanță cu cele mai bune practici internaționale ale industriei și, pe lângă stabilirea perimetrelor concesionabile, va analiza, cel puțin: a) modul în care construcția și funcționarea centralelor electrice eoliene offshore vor afecta biodiversitatea din regiunea Mării Negre, inclusiv migrația păsărilor spre și dinspre Delta Dunării; b) impactul cumulativ al proiectelor multiple dintr-o anumită zonă, dacă este cazul; c) cerința instituirii unor zone de excluziune și de restricție bazate pe considerente de biodiversitate, sociale și tehnice/hartă de riscuri; d) necesitatea stabilirii unor zone de siguranță pentru cablurile subacvatice, rutele de transport și pentru diverse alte considerente, precum cele militare sau legate de activitatea aeroporturilor, dacă este cazul; e) elaborarea de ghiduri/îndrumări privind realizarea proiectelor energetice offshore; f) elaborarea criteriilor și condițiilor privind acordarea permiselor pentru desfășurarea altor tipuri de activități în perimetrul centralelor electrice eoliene offshore – dreptul de servitute în perimetrul centralelor eoliene offshore. Lista perimetrelor care pot fi concesionate spre explorare și/sau exploatare, definite prin coordonate topogeodezice, se aprobă prin Hotărâre de Guvern, după finalizarea studiului.
– Credit foto: www.pixabay.com
Mecanismele de concesionare, explorare și exploatare
În termen de 12 luni de la emiterea Hotărârii de Guvern pentru stabilirea perimetrelor care pot fi concesionate spre explorare și/sau exploatare, Ministerul Energiei stabilește, prin ordin de ministru, lista perimetrelor care se concesionează în vederea explorării și, ulterior, exploatării, pentru construcția a 3 GW de capacități eoliene offshore de producere energie electrică care vor beneficia de schema de ajutor de stat de tip CfD, inclusiv calendarul etapelor de concesionare a respectivelor perimetre.
Perimetrele care urmează a fi concesionate și calendarul de concesionare se stabilesc după consultarea operatorului de transport și sistem și vor fi determinate astfel încât să se asigure preluarea energiei produse de centralele electrice eoliene offshore în mod eficient, cu cele mai mici costuri, din punct de vedere al tarifelor de racordare și tarifelor de rețea. Lista perimetrelor concesionabile va include și un set minim de informații tehnice de bază, inclusiv privind condițiile geologice, privind potențialul eolian estimat al fiecărui perimetru și anumite cerințe de mediu aferente respectivelor perimetre, așa cum au fost acestea stabilite în urma efectuării studiului.
Până la 1 ianuarie 2027, Ministerul Energiei va elabora și aproba, prin Hotărâre de Guvern, procedurile privind acordarea concesiunii și a permisului de explorare pentru perimetre offshore în vederea construcției de capacități eoliene offshore, atât prin atribuire directă, cât și prin licitație, cu stabilirea criteriilor de calificare, selectare și desemnare a câștigătorului, precum și alte proceduri necesare pentru derularea activității de concedent. Procedurile se elaborează cu consultarea mediului de afaceri, a potențialilor investitori interesați, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, CN Transelectrica SA, Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice și sunt puse în consultare publică pentru o perioadă de cel puțin 3 luni. În vederea elaborării procedurilor menționate, Ministerul Energiei beneficiază de consultanță tehnică, cu finanțare din bugetul propriu sau din fonduri nerambursabile.
În cadrul anunțului de concesionare și acordare a permisului de explorare, emis în conformitate cu prevederile procedurilor menționate, Ministerul Energiei include cel puțin informații privind: a) o descriere a obiectului concesiunii, a criteriilor de calificare și selecție. Criteriile de calificare vor include în mod obligatoriu informații privind demonstrarea experienței similare, a potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potențial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini cerințele contractului de concesiune și de a rezolva eventualele dificultăți legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câștigătoare; b) perimetrele propuse spre explorare; c) o descriere detaliată a criteriilor de atribuire și a modalității de acordare a punctajului aferent, în situația în care se impune organizarea unei licitații; d) informații privind criteriile care vor fi punctate suplimentar și care demonstrează angajamentul operatorului economic de a se asocia cu companii românești pentru derularea activității de explorare și ulterior exploatare; e) cerințele obligatorii de asigurare a protecției mediului; f) tipuri de garanții solicitate, nivelul acestora și condițiile de returnare; g) data începerii procedurii de atribuire, durata procedurii de calificare, criteriile de evaluare și punctajele de atribuire, modalitatea de contestare a rezultatelor procedurii, cu precizarea organismelor/entităților cu atribuții asupra activităților respective; h) termenul până la care se pot depune solicitările agenților economici interesați; i) data la care, funcție de numărul ofertelor depuse, Ministerul Energiei stabilește dacă procedura de atribuire se efectuează prin atribuire directă sau licitație; j) lista lucrărilor necesar de realizat, a informațiilor solicitate și termenele stabilite pentru transmiterea informațiilor finale de către concesionar; k) tipuri de raportări care trebuie depuse de operatorul economic concesionar pe perioada contractului de concesiune, frecvența acestora; l) modalitatea de returnare a cheltuielilor efectuate de către operatorul economic concesionar după finalizarea licitației pentru exploatarea perimetrelor explorate; Ministerul Energiei are dreptul de a stabili limite de cost, în conformitate cu valorile medii înregistrate la nivel internațional.
În termen de 6 luni de la publicarea anunțului, Ministerul Energiei va demara procedura de atribuire a concesiunii de explorare.
*
Persoanele interesate pot trimite Ministerului Energiei, până la data de 17 august inclusiv, în scris, propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.