Inventiile si istoria lor (Urmare din nr. 13/2003)

Chitara. Chitara moderna a fost creata de spaniolul Antonio de Torres.
Dirijor automat - 1994. Dificultatea formatiilor muzicale mixte – muzicieni si ordinatoare – consta in nesincronizari intre acestia. Ea a fost inlaturata prin inventia a doi americani John Kestner-Clifton si Philip Vogel care au propus simularea miscarii baghetei dirijorului pe un ecran, in functie de ritmul ordinatorului (calculatorului). Se poate aminti aici si o inventie romaneasca, inregistrata in SUA, la 15 iunie 1970 si in Romania la 23 septembrie 1970, care apartine dirijorului Mihai Brediceanu. Se numeste ’’polimetronom’’. Este un aparat electronic destinat sa coordoneze auditiv si vizual pulsatiile unei muzuci conceputa in politempie structurala. Aparatul indica interpretilor si dansatorilor cele mai complexe suprapuneri de tempi muzicali.
Polimetronomul a fost prezentat si in Sala Teatrului National din Bucuresti la 23 sept. 1977.

Reproducerea sunetului
Fonograful - 1877. Inventatorul fonografului este americanul Thomas Edison (1847-1931), care la 29 noiembrie 1877 realiza primul desen al fonografului, iar la 17 februarie 1878 obtinea brevetul. Desi calitatea sunetului era slaba, Edison nu s-a mai ocupat de perfectionarea inventiei sale. Edison este un exemplu tipic de supradotat autodidact. Dupa cearta cu invatatorul sau care l-a catalogat ’’copil rasfatat’’ a parasit scoala. O frecventase numai trei luni. La 12 ani a inceput sa-si castige existenta singur. A inceput ca vanzator de ziare in tren. Incet, incet a depus peste 1200 de brevete, printre care fonograful, cinescopul, becul cu incandescenta, microfonul pentru telefon. In ziua inmormantarii sale, 21 octombrie 1931, toata America in doliu a stins luminile pentru 1 minut.
Discul - 1887. Emil Berliner, de origine germana si traind in SUA, a inlocuit cilindrul gramofonului cu discuri subtiri de zinc acoperite cu ceara pe care sunt trase urme ale acului. Tot el a inventat discul de ebonita apoi aparatul pentru citirea discului: gramofonul. Dupa un an, in 1889, a pus la punct metoda multiplicarii discurilor prin galvanoplastie, pornind de la o matrita. Zece ani mai tarziu, in 1898, reintors in Germania, a fondat impreuna cu fratele sau faimoasa casa de discuri Deutsche Grammophon Gesellschaft. In 1903 cantareata romanca Hariclea Darclée inregistreaza pe disc, in Italia, [ase arii din Tosca, Iris si Traviata.
In 1933 firma britanica EMI (Electric and Musical Industries) produce primele discuri stereofonice.
Totusi, cercetarile in acest domeniu, conduse de fizicianul Alan Dower Blumlein, s-au derulat pana in 1958, cand societatea americana Audio Fidelity si cea britanica Pye et Decca au fabricat primele discuri stereo comerciale.
In 1834 apare primul disc realizat in Romania, la Bucuresti. Fabrica s-a numit la inceput ’’Perfection” apoi Homocord, Cristal iar din 1938 Electrecord. In 1938 etnomuzicologul roman Constantin Brailoiu incepe Antologia sonora a muzicii populare romanesti, pe discuri de gramofon. Primul album, compus din cinci discuri, a aparut in 1941.
Discul Microsillon - 1946. A fost inventat in SUA de inginerul René Snepvangers in colaborare cu Peter Goldenmark. Ei lucrau la firma CBS pentru inlocuirea discului de 78 rot/min. Au obtinut un disc de placi de policlorura de vinil cu viteza de 33,33 rot/min. Brevetul a fost depus cu sigla LP Long Playing.
Discul compact - 1979. In 1979 firma Philips (Olanda) si Sony (Japonia) au anuntat realizarea discului compact, denumit obisnuit CD. Acesta are un diametru de 12 cm si poate inregistra o ora de muzica. Semnalele sunt inregistrate sub forma binara ’’0’’ si ”1”, iar citirea se face cu ajutorul unui fascicul laser. Deci nu exista un contact fizic intre disc si “acul” de citire ca la discurile clasice. A inceput sa fie vandut in Europa dupa 1983. Dupa doi ani el a inceput sa fie utilizat si pentru inregistrarea imaginilor - text, desene, fotografii – redate apoi pe monitoarele calculatoarelor. Dar asta este alta… istorie. Pentru o istorie de 100 de ani – 1877 – fonograful – 1979 – CD – saltul este colosal.
In 1992 firma Sony a lansat primele CD–uri care se pot inregistra si sterge ca o banda magnetica. Acestea au diametrul de 64 mm (de aici numele de Mini-Disc) si pot reda 74 minute de muzica. Aceeasi firma lanseaza in 1994 un “Walkman” cu CD denumit MZ-E2. Totusi inregistrarile pot fi facute numai in studiouri profesionale. Iata, insa, ca in 1995 firma TDK a lansat primul CD care poate fi inregistrat de marele public. Mai mult, se poate scrie direct pe CD cu ajutorul unui stilou cu cerneala pe baza de ulei. Si, bineinteles, s-a gasit cineva (Kenwood) care sa fabrice si aparat pentru citirea acestora.
Microfonul cu carbune este inventat de T.A.Edison in 1877, iar in 1878 D.E.Hughes inventeaza microfonul cu rezonanta.
Magnetofonul - 1888. Principiul teoretic a fost formulat de englezul Oberlin Smith. Dupa 10 ani, danezul Valdemar Paulsen, in varsta de 20 de ani, a concretizat inventia. El a prezentat in 1900 la Expozitia Universala de la Paris un aparat numit telegrafon, dar nu a avut succes. Abia in 1935 firma germana AEG a fabricat, pe acelasi principiu, un aparat cu banda din plastic care se deplasa cu viteza de 7,6 m/s – acesta era magnetofonul. In 1940 se lanseaza oficial si in SUA.
Banda magnetica - 1928. Prima banda magnetica a fost brevetata de germanul Fritz Pfleumer in 1928. Desi la inceput nu s-a putut demonstra utilizarea industriala a inventiei, Pfleumer i-a convins pe cei de la AEG ca, impreuna cu BASF, sa imbunatateasca solutia. Colaborarea dintre cele doua firme a permis realizarea in 1934 a primilor 50.000 m de banda magnetica.
Caseta audio - 1961. Firma Philips a pus la punct minicaseta audio. Interesant ca Philips a cedat gratuit brevetul tuturor constructorilor pentru a ajuta extinderea uitlizarii ei.
Caseta audio numerica - 1987. Incepand cu 1980 mai multi constructori japonezi au studiat posibilitatea realizarii unui cititor de casete inregistrate numeric care ofera o calitate sonora echivalenta cu cea a unui CD. In 1987 s-a realizat Digital Audio Tape-DAT, destinat profesionistilor. In 1992 Philips lanseaza varianta Digital Compact Cassette-DCC.
Atenuatorul de zgomot Dolby - 1967. Pentru imbunatatirea raportului semnal/zgomot, americanul Ray Dolby a realizat atenuatorul Dolby-Stereo utilizat la inceput in salile de cinema. Erau folosite pentru surse audio care mareau calitatea sunetului si dadeau spectatorului impresia de profunzime si relief. Ray Dolby s-a nascut in 1933 la Portland - Oregon. Si-a inceput activitatea la 16 ani. A lucrat in mod deosebit la dezvoltarea primului magnetoscop. A fost stralucit universitar (diplomat Stanford-Cambridge), dar si un inventator fecund, fiind autorul a peste 50 de brevete.
Difuzorul - 1877. Primele brevete referitoare la difuzorul cu bobina (actualmente aproape singurul utilizat) dateaza din sec. XIX – 14 dec. 1877 Ernest Wermer (Siemens), 27 apr. 1898 sir Oliver Lodge.In 1924 Chester W. Rice si Eduard W. Kellog de la General Electric (SUA) au depus un brevet pentru un difuzor cu bobina mobila si au construit un amplificator de un watt. Difuzorul cu amplificator incorporat, numit “Radiola Model 104”, a fost vandut in 1925 cu 250 de dolari bucata.
Boxele - 1958. Firma franceza Cabasse, fondata de fizicianul Georges Cabasse, a realizat primele modele de boxe (mai multe difuzoare si amplificatoare in aceeasi incinta). Ea a prezentat in 1993 o linie numerica totala numita Multidôme Coaxial.
Difuzor cu plasma . In 1951 fizicianul francez Siegfried Klein a efectuat primele demonstratii cu un difuzor cu plasma, numit si ionofon. Abia in 1982 Klein si-a putut vedea inventia comercializata de firma Magnat. Termenul “plasma” indica un fluid compus din molecule gazoase, neutre din punct de vedere electric. Acest termen a fost inventat in 1928 de Irving Langmuir, detinator al premiului Nobel din 1932.
Sistemul Bose “Home Theater” - 1993. Este cunoscut pentru reproducerea sunetelor in liniile audiovizuale. Se compune din 3 miniboxe de forma unui dublu cub, care dau o imagine sonora in 3 dimensiuni. Sistemul utilizeaza principalul Direct/Reflecting brevetat de Amar G.Bose. Fiecare cub trimite direct o parte din informatii spre auditor si reflecta restul pe peretii salii. Ultima realizare din 1995, prezentata la Salonul HiFi '95, linia extraplata, incorporeaza CDROM si Home Cinema. Ea se poate conecta la orice televizor sau calculator. Amar G.Bose este fiul unui importator de textile indiene, venit din India si instalat in Philadelphia in 1920. Pasionat de muzica, violonist excelent, a inceput sa se gandeasca inca din 1956 la problemele legate de reproducerea sunetului. Mai intai student apoi profesor la MIT a inceput, cu studentii sai, cercetari de fizico-acustica. Acestea i-au permis dezvoltarea celebrei boxe “ 901 Direct Reflecting”. La firma Bose, fondata in 1964, lucreaza in prezent peste 3000 de persoane.
Walkman - 1797 (minicasetofon cu casti). A fost inventat de Akio Morita, presedintele firmei Sony. Akio Morita, nascut in 1921, provine dintr-o mare familie de vanzatori de saké. Pasionat de electronica, a rupt traditia familiei si a devenit inginer fizician. A incercat, fara succes, sa realizeze un “bucatar” automat. A fondat in 1946, impreuna cu Masaru Ibuka, ceea ce va deveni in curand Sony. In 1949 a pus la punct primul magnetofon japonez, care cantarea 50 kg. Morita era pasionat de muzica dar si de golf si de aceea se gandea mereu la miniaturizare. Astfel apare in 1955 primul radio cu tranzistori, in 1957 primul radio de buzunar, iar in 1979 – Walkman. Interesant ca nimeni de la Sony, in afara de Morita, nu credea in aceasta idee. Si totusi….
Mai poate fi adaugat ceva la aceasta inventie? Totdeauna! Iata, doi tineri germani, Andreas Kläre si Wolfhardt Bless, amatori de sport si de walkman, au inventat “Swalker” (Sound – sunet si walk - plimbare). La acestea castile sunt fixate de o banda elastica ce inconjoara capul fara sa-l deranjeze pe sportiv si fara riscul de a cadea. Si inca… utilizarea discului compact in locul casetei. Si inca…