UN NOU MOD DE A PRODUCE HIDROGEN
Data: 1-15 august 2008
S-a scris si s-a vorbit mult despre hidrogen, ca alternativa viitoare la petrol si la gazul metan. Din pacate, obtinerea lui din apa sau din metan este foarte dificila si, mai ales, energofaga. Spargerea moleculei de apa prin electroliza sau cracarea metanului (disocierea termica la peste 2000º C) consuma mai multa energie decât s-ar putea produce. In acest context au aparut recent descoperirile a doua colective de cercetatori, unul fiind Globalhidrofuel (intreprindere de profil din Vancouver – Canada), iar al doilea, grupul de specialisti condus de Jerry Woodall (de la Universitatea Purdue din Indiana - SUA). Fara a avea legaturi unii cu ceilalti, cercetatorii susmentionati au realizat un aliaj cu o compozitie speciala bazat pe aluminiu si galiu, aliaj care, in prezenta apei, degaja hidrogen prin oxidarea sa controlata. In general oxidarea aluminiului se produce dupa un mecanism cunoscut si ea nu dureaza decât putin timp. Suprafata metalului se acopera treptat cu un strat de oxid (alumina), strat care opreste (prin pasivare) ca reactia chimica sa se desfasoare si in profunzimea metalului. Stratul de oxid format este perfect omogen, fara pori sau fisuri, etansând foarte bine interiorul metalului fata de patrunderea elementelor de oxidare. Aceasta bariera perfecta a fost sparta de cercetatori prin realizarea unui aliaj de aluminiu (80%) si galiu (20%). Mult mai poros, cu numeroase fisuri in profunzime, acest ALUGAL sau ALUMIFUEL, cum a fost denumit, permite oxidarea sa cantitativa pâna in profunzime. Cu 27g de alugal s-au putut produce 3g de hidrogen in mai putin de 4 minute (vezi fotografia).
Aceasta tehnologie, in curs de perfectionare, permite chiar in prezent alimentarea cu hidrogen a unui grup electrogen aflat intr-o situatie de izolare geografica. In acest fel dispare problema stocarii hidrogenului, periculoasa si greu de intretinut, gazul putând fi produs instantaneu, la fata locului, la momentul dorit si doar pentru timpul necesar.
Daca realizarea aliajului nu prezinta o problema deosebita sub aspectul industrial, regenerarea aliajului oxidat ramâne inca nerezolvata, caci metoda cea mai simpla, adica electrometalurgia, este energofaga si, pentru recuperarea unui kilogram de aliaj aluminiu-galiu, respectiv readucerea lui in stadiul de refunctionare, s-ar consuma cca 15 kWh energie electrica.
Din acest motiv, pâna la o rezolvare convenabila a problemei regenerarii aliajului, se au in vedere doar aplicatii strict punctuale, cum ar fi grupurile de generatoare pentru zone izolate geografic sau veste de salvare pentru marinari, echipate cu balize legate la sistemul de localizare GPS.
Visul lui Jules Verne care-si imagina apa ca pe un carbune al viitorului, capata noi perspective, cu mentiunea ca acest carbune este nepoluant.
Ing. dipl. Ulm Ion Paunel