Gheorghe Lazar – fondatorul invatamintului in limba romana
Data: 1-15 august 2010
In vremea fanariotilor invatamintul se facea in limba greaca, era accesibil numai celor cu dare de mina, iar cei ce detineau puterea imitau tot ceea ce era strain. Acestea erau conditiile cind Gheorghe Lazar a intemeiat invatamintul cu predare in limba noastra.
Gheorghe Lazar s-a nascut la 5 iunie 1779, in localitatea Avrig, situata linga Sibiu. Parintii sai, Gheorghe si Marie Lazaroaie, tarani instariti, vroiau ca fiul lor sa devina preot in sat. Avea noua ani cind a inceput scoala primara in Avrig, avindu-l ca dascal pe Ioan Barac, cu care a pastrat legatura multi ani. S-a dovedit un elev eminent, asa ca invatatorul si preotul din sat, Ioan Racota, il indeamna sa continue invatatura la Gimnaziul Piaristilor din Cluj, pe care l-a absolvit in 1806. Doar in primul an a obtinut calificativul bine, apoi a fost declarat, in fiecare an, „eminent“. În a doua parte a studiilor, numite si gimnaziul superior, si-a indreptat atentia asupra filozofiei si dreptului. Pentru a se intretine, a dat lectii particulare fiului unei familii de intelectuali din Cluj, Gyulay Khun. Aici a avut acces la o biblioteca bogata, dar a intilnit si alti intelectuali ai vremii. Datorita conditiilor materiale, intre 1801 si 1802, a studiat la Gimnaziul Piaristilor din Sibiu, perioada in care Consistoriul din Sibiu l-a selectionat pentru a deveni propovaduitor al catolicismului. Dupa absolvirea gimnaziului, a primit o bursa de 200 de florini pe an si a plecat la Viena pentru a studia teologia cu cei mai renumiti profesori.
Spiritul sau analitic l-a indepartat de scoala religioasa rigida si l-a indreptat spre studiul laic al filozofiei, istoriei si matematicii. În perioada 1806 – 1809, cind Austria a fost ocupata de armatele lui Napoleon I, Gheorghe Lazar a lucrat ca topograf pentru acesta alaturi de alti studenti concentrati. Cunostintele si experienta dobindite atunci i-au fost de mare folos mai tirziu la pregatirea topografilor din ?ara Romaneasca.
La Viena a publicat mai multe articole cu caracter pedagogic in care isi expune conceptiile sale privind cugetarea libera si admiratia pentru valorile enciclopedice, pentru conceptiile democratice. Aceasta schimbare i-a determinat pe sustinatorii sai din Consistoriul din Sibiu sa nu-i mai acorde increderea pentru a ocupa un post de preot. A functionat, timp de patru ani, intre 1811 si 1815, ca profesor la o scoala elementara de teologie din Sibiu, cu un salariu de mizerie de 300 de florini pe an. A incercat sa tipareasca unele lucrari cu caracter educativ, dar a fost impiedicat. Ca urmare a mai multor nedreptati care i s-au facut, inclusiv evacuarea din locuinta primita in cadrul scolii, pleaca in ?ara Romaneasca.
La recomandarea fostului sau invatator din sat, Ioan Barac, stabilit intre timp la Brasov, este primit de logofeteasa Catinca Barcaneasa ca invatator particular pentru fiii sai. Îl suie in caleasca sa si il trece muntii in ?ara Romaneasca.
A lucrat ca inginer topograf pe mosia banului Constantin Balaceanu, care avea si atributii privind coordonarea scolilor din ?ara Romaneasca. Împreuna cu Iordache Golescu, cu Ioan Vacarascu, cu mitropolitul Dionisie au pus la punct un plan amplu de organizare a scolii pe trei grade, incepind cu scoala primara, apoi invatamintul mediu si continuind cu invatamintul superior, universitar. Datorita reputatiei de inginer hotarnic pe care si-o cistigase in capitala tarii, Gheorghe Lazar are sansa „sa prezinte personal in Divanul cel mare al tarii, in fata Domnitorului si in fata dascalilor de la Academia greceasca, planul sau de organizare a unei Academii cu stiinte in limba romana, cuprinzind scolari de la cei de tot nestiutori pina la matematicieni virtuosi, filozofi si juristi...“
Divanul tarii a aprobat, la data de 6 martie 1818, planul lui Gheorghe Lazar.
La 24 martie 1818, a inceput activitatea didactica cu predare in limba romana la ?coala de inginerie hotarnica romaneasca. Localul, desi situat in centrul Bucurestiului, fostele chilii ale manastirii Sf. Sava, era impropriu pentru o scoala. Elevii erau copiii micilor meseriasi si ai tirgovetilor. Cei cu dare de mina mergeau in continuare la scolile grecesti.
A introdus discipline noi precum geometria, filosofia, geografia, gramatica. Gheorghe Lazar a elaborat mai multe manuale printre care Aritmetica matematiceasca si Trigonometria cea dreapta. I s-au alaturat Eufrosin Poteca, Ion Eliade Radulescu. Scriind noile manuale, prin traducerea sau compilarea celor utilizate in Europa, Gheorghe Lazar a contribuit la crearea terminologiei stiintifice si tehnice in limba romana. Termeni precum adunare, scadere, inmultire, impartire, latura, triunghi, sin, cosin, punct, linie, poligon, trapez au fost introdusi de Gheorghe Lazar si isi pastreaza forma si azi. Desigur, alti termeni au suferit schimbari radicale, altii s-au pierdut in timp.
In felul acesta, Gheorghe Lazar a demonstrat ca limba romana poate fi folosita pentru a transmite cunostinte de baza, cunostinte ingineresti, dar si cunostinte de filozofie, disciplina considerata, la vremea respectiva, piatra de incercare a unei limbi superioare care poate fi folosita in invatamintul universitar. Pina la infiintarea scolii de la Sf. Sava, filozofia era predata numai in limba greaca la Academiile domnesti la care nu aveau acces decit cei privilegiati.
În primavara anului 1823 s-a imbolnavit si a simtit ca nu mai are mult de trait, asa ca l-a chemat pe fratele sau, Oancea, sa vina cu caruta la Bucuresti si sa-l readuca in satul lor, Avrig. Dupa citeva luni, la 17 septembrie 1823, s-a stins din viata si a fost inmormintat in curtea bisericii ortodoxe, nu departe de casa in care s-a nascut. Avea 44 de ani.
Dupa 63 de ani de la moartea sa, in 1886, a fost amplasata in Bucuresti o statuie a lui Gheorghe Lazar si un bust in Avrig, localitatea in care s-a nascut, iar in 1973 a fost amplasat un bust din bronz si la Sibiu.