Inginerii si economistii pot, impreuna, sa potenteze la nivel optim capacitatile creative, in slujba binelui public“ Interviu cu dr. ing. Mihai Mihaita, presedintele Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania, vicepresedinte al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania
Data: 1-15 august 2010
Teodor Brates: Un eveniment recent – implinirea a doua decenii de la aparitia primului numar al ziarului „Economistul“ – a prilejuit evocarea unor caracteristici ale comunitatii profesionale pe care dvs. o reprezentati. Desi ne-a fost nefavorabila, am retinut o idee (asumata de participanti) potrivit careia breasla inginerilor este mult mai unita, mai solidara decit cea a economistilor. Care este opinia dvs. pe aceasta tema?
Mihai Mihaita: Îmi intindeti, cred, o capcana. Parerea mea despre economisti este cit se poate de buna, si este – ca sa zic asa – fundamentata pe relatiile directe cu foarte multi economisti, pe colaborarea – pe care o pot numi institutionala – dintre AGIR si AGER. Nu sunt impresii fugare, ci convingeri sedimentate. Nu pot sa nu amintesc conjunctura din primii ani postdecembristi cind atit inginerii, cit si economistii au fost supusi unui val de atacuri nedemne din partea a tot felul de impostori. Am reactionat, impreuna, exponenti ai celor doua profesii pentru a restabili adevarul, pentru a ne recistiga statutul pe care l-am meritat si il meritam. A fost un semn de solidaritate intra si extra comunitatilor noastre profesionale.
Interviu preluat din Nr. 3152 (4177) al ziarului „Economistul“
T.B.: Consemnam, ca atare, acest punct de vedere, cu toate ca propriile mele observatii confirma „teza“ enuntata in prima intrebare. ?i pentru ca este vorba despre argumente, as mentiona doar cele doua sedii ale AGIR, din Calea Victoriei si din B-dul Dacia, ridicate indeosebi prin manifestarea solidaritatii inginerilor. Din pacate, noi n-am reusit sa finalizam Casa Economistilor. Este o parere avizata, intrucit apartine rectorului Academiei de Studii Economice, prof. univ. dr. Ioan Gh. Rosca.
M.M.: Folosesc ocazia pentru a-i adresa multumiri domnului rector Rosca pentru colaborarea la proiecte comune. Am fost cu Domnia sa in relatii foarte bune. Îl cunosc ca un manager deosebit si sunt convins ca se vor depasi dificultatile pe care le-ati amintit. În ceea ce priveste colaborarea ingineri – economisti, intre nu putinele exemple care pot fi prezentate, amintesc ca, impreuna cu ASE, am coordonat proiectul „Calitate si standardizare“, proiect numit „CALIST“. Pot afirma – cu toata convingerea – ca multe dintre succesele AGIR au fost obtinute impreuna cu prestigiosi economisti, ca – de fapt – activitatile noastre specifice nu pot fi despartite intrucit componenta economica este organic incorporata in actul ingineresc si – indraznesc sa spun – numeroase solutii economice se bazeaza pe evaluarile ingineresti.
T.B.: V-ati referit la caracterul institutional al raporturilor AGIR – AGER. Întrucit multe necazuri din tara noastra ni se „trag“ tocmai din pricina subaprecierii si, mai grav, desconsiderarii faptului ca nimic nu poate sa functioneze in afara unei structuri institutionale adecvate, va rugam sa detaliati acest aspect.
M.M.: Ma voi referi, in primul rind, la o experienta personala. În conditiile declansarii procesului de tranzitie spre democratie, spre economia de piata, asociatia noastra a fost confruntata cu o serie de situatii care impuneau un demers conceptual si actional de prima importanta. Am in vedere armonizarea pozitiilor AGIR cu cele ale Asociatiei Generale a Economistilor din Romania. În consecinta, am luat legatura cu regretatul academician N. N. Constantinescu, presedintele AGER. Într-un timp record, ne-am dat seama – amindoi – cit de concordante erau nu numai aprecierile privind starea de fapt din economie, ci si modalitatile de ameliorare a acesteia. Mai mult decit atit. Noi am facut si pasul urmator, am initiat numeroase actiuni – dezbateri, constituirea unor comisii de specialitate, elaborarea de studii si proiecte – astfel incit sa existe premisele trecerii efective de la idee la fapta. Adica tot un mod ingineresc si – in egala masura – economist de abordare.
T.B.: Deoarece am participat – si eu – la unele discutii, v-as ruga pe dvs. sa va referiti la modalitatile prin care aceasta concordanta de vederi s-a finalizat, deoarece unele dintre ele le-ati sugerat direct si percutant.
M.M.: Consider – la rindul meu – ca este nevoie de concretizari, dar, poate, dintr-un alt motiv decit cel pe care l-ati amintit. Ma gindesc ca este vorba despre o experienta care nu trebuie sa ramina sub colbul arhivelor, ci trebuie fructificata in cel mai inalt grad, in prezent. Pozitiile AGIR si AGER au fost sintetizate in documente oficiale ale celor doua asociatii, adresate, la vremea respectiva, celor mai inalti factori decizionali din stat. Sigur, respectivele documente purtau amprenta momentului in care au fost elaborate, adica fazele distincte ale procesului evocat, cel al tranzitiei. Trebuie, insa, spus ca unele dintre ele isi pastreaza actualitatea.
T.B.: Înainte de a identifica aceste teme, cum spuneti dvs., actuale, ar fi interesant de reamintit fie si numai structura documentelor in cauza.
M.M.: Începeam, cum era normal, cu o diagnoza economico-sociala in care, bineinteles, o componenta importanta o constituia viziunea inginereasca asupra situatiei tarii in momentul dat. Urma, firesc, identificarea cauzelor unor procese si fenomene, cu intentia clara de a le dezvolta si aprofunda pe cele pozitive si de a le inlatura pe cele negative. Un spatiu amplu era rezervat, in final, unor propuneri, sugestii, recomandari.
T.B.: Mai pe scurt, a fost vorba despre o abordare stiintifica si, din cite stiu, documentele la care va referiti constituiau – ca sa zic asa – un model al genului. Adica, accentul cadea pe latura pozitiva, constructiva, a demersului comun al AGIR si AGER.
M.M.: Exact. Ati pus „punctul pe i“. Am parcurs o perioada a demolarilor, a destructurarilor, si se impunea, cu stringenta necesitate, sa oferim si solutii sub acolada unei formule consacrate pe atunci: „Ce punem in loc?“ Trebuie precizat, obligatoriu, ca unele dintre propunerile noastre au fost insusite de amintitii factori decidenti. Astfel, s-au adus corecturi importante procesului de privatizare in sensul accentuarii avantajelor comparative si competitive ale tarii noastre, cit si procesului de restructurare in care accentul s-a pus de comun acord intre noi, inginerii, si dumneavoastra, economistii, pe promovarea tehnologiilor avansate, astfel incit nu ne limitam la reduceri de personal, asa cum, din nefericire, se mai procedeaza si astazi. Daca resursele umane nu sunt valorificate cum se cuvine, aceasta duce, inevitabil, la pierderea irecuperabila a sanselor de progres. Tot pentru a respecta adevarul istoric, trebuie spus ca unele dintre demersurile noastre au reprezentat „strigate in pustiu“.
T.B.: Ceea ce, la drept vorbind, este descurajant.
M.M.: Aceasta este una dintre cauzele care au dus la diminuarea unor astfel de demersuri comune ale AGIR – AGER, dar, prin diverse alte modalitati, colaborarea noastra a continuat. Este vorba despre angajarea unor ingineri si economisti, deopotriva, la realizarea unor proiecte, inclusiv din categoria celor sustinute cu fonduri europene nerambursabile.
T.B.: Ar fi inca un element din „partea plina a paharului“. Este, totusi, de retinut ca slabirea unor astfel de demersuri nu a fost de folos economiei, societatii in ansamblul ei.
M.M.: Împartasesc acest punct de vedere si, tocmai de aceea, doresc sa folosesc interviul de fata ca un apel la reinnodarea traditiei reprezentate de colaborarea fructuoasa dintre asociatiile noastre. Avem, din belsug, teme de cea mai mare importanta la care trebuie sa ne raportam, obiective comune determinate de necesitatea opririi declinului economiei si reluarii cresterii pe o baza sanatoasa. Împreuna putem contribui la clarificarea multor aspecte care framinta populatia tarii si putem oferi solutii fundamentate stiintific. Se impune a repeta ca viitorul depinde de relansarea economiei, iar aceasta implica adoptarea unei strategii clare si a unor politici la nivel macro si sectorial adecvate. Dar, fara implicarea corpului ingineresc, nu poate fi vorba nicidecum de iesirea din actuala criza. De aceea, noi ne-am exprimat disponibilitatea de a participa efectiv, cu idei, cu solutii pentru redresarea economica.
Înainte de toate este, insa, nevoie de o decizie politica, luata de oameni responsabili, care sa slujeasca interesul national si nu interese de partid, de grup sau personale. Nicio tara din lume nu s-a redresat marind taxele si impozitele, blocind investitiile, accesul investitorilor, mentinind sistemul dobinzilor inalte. Niciun competitor, oricit de bun ar fi el, nu poate cistiga concursul cu cite un pietroi legat de miini si de picioare. De aceea, noi pledam si pentru acordarea de facilitati financiare care sa stimuleze initiativa si sa permita valorificarea resurselor reale, materiale si umane, de care dispunem.
?i inca un aspect. În toata lumea, procesul dezvoltarii economice este strins legat de participarea societatii civile. Romania nu a avut o traditie in aceasta privinta fiind, timp indelungat, guvernata de dictaturi. Dupa 1990, societatea civila a inceput sa se infiripe prin organizatiile neguvernamentale, dar acestea, de regula, nu sunt consultate la luarea deciziilor.
T.B.: Pina acum ati vorbit numai in calitatea dvs. de presedinte al AGIR. S-ar impune sa consacram spatiul care mi s-a repartizat in acest interviu Academiei de ?tiinte Tehnice din Romania (ASTR), al carei vicepresedinte sunteti. Este vorba despre un potential creativ remarcabil, iar implicarea mediului academic din sfera stiintelor tehnice este esentiala in solutionarea unora dintre cerintele actuale si de perspectiva ale economiei.
M.M.: Ma bucur ca apreciati acest potential.
T.B.: Nu este numai o parere personala, ci un punct de vedere pe care l-am consemnat deseori in discutii cu exponenti ai altor profesii, care fac parte din diverse structuri, la rindul lor, academice.
M.M.: Este un prilej pentru a informa un public mai larg in legatura cu activitatea ASTR. Însasi infiintarea acestei academii a constituit un eveniment remarcabil, deoarece membrii titulari si membrii corespondenti reprezinta un for stiintific cu o autoritate de necontestat, nu numai in tara, ci si peste hotare. În aceasta ordine de idei, trebuie sa mentionez ca numerosi ingineri romani de pretutindeni au salutat cu entuziasm – si nu folosesc un termen exagerat – constituirea ASTR. Dispunem de o capacitate care poate fi de un real folos in fundamentarea deciziilor la nivel national care vizeaza nu numai activitatea din economia propriu-zisa, ci si din cercetarea stiintifica.
T.B.: Pentru ca ati atins acest punct, pe care l-as numi dureros, nu pot sa nu remarc ca Strategia Europa 2020, la care tara noastra a aderat, contine tinte de mare importanta referitoare la stimularea cercetarii stiintifice. Sigur, noi nu ne putem permite, deocamdata, si nici in viitorul apropiat, sa alocam 2 – 3 procente din PIB acestui domeniu, dar nici la stadiul actual nu trebuie sa raminem.
M.M.: ?i in acest sens, consider ca implicarea ASTR in demersurile comune AGIR – AGER este de prima importanta. Sunt convins ca modalitatile de colaborare vor fi lesne identificate si fructificate.
T.B.: Cu contributia dvs., desigur.
M.M.: Din moment ce am avansat ideea, m-am si implicat in realizarea ei. Este de la sine inteles. Chiar si la o sumara examinare a unor prioritati, asa cum au fost ele definite in documentele oficiale ale statului, apare foarte clar ca ASTR poate participa din plin la conceperea de strategii si de programe, unele pina la nivel de proiecte, pentru modernizarea infrastructurii, pentru asimilarea de produse noi, dintre cele mai competitive, pentru promovarea unui management performant in toate domeniile de care depinde relansarea economiei. Am mers si aici mai departe oferind consultanta de specialitate si chiar studii in adevaratul inteles al cuvintului. ASTR este racordata la reteaua internationala de profil, adica este membra a „EURO-CASE“, respectiv Comitetul European al ?tiintelor Aplicate, Tehnologiilor si Ingineriei, formata din reprezentantii a 21 de tari, respectiv 21 de institutii cu caracter academic, care dispune de circa 6 000 de experti de inalta clasa, capabili sa ofere solutii autentic valoroase. Nu am epuizat, fireste, informatiile despre ASTR, ci mi-am propus doar sa emit un semnal catre cei care vor sa auda si vor sa actioneze la nivelurile cele mai potrivite de decizie. Pentru ca este nevoie de o asemenea expertiza de la centru pina la unitatile administrativ-teritoriale...
T.B.: Ma iertati ca va intrerup, dar se impune a consemna aici ca atit AGIR, cit si AGER au filiale judetene si pe domenii de activitate...
M.M.: ...la aceste structuri doream sa ma refer, intrucit este vorba despre o retea care cuprinde, deopotriva, teritoriul tarii si activitatile cu caracter sectorial. ?i ASTR a trecut la crearea de centre academice de profil in principalele zone din tara. Prin urmare, fara a epuiza gama de preocupari apta sa constituie obiectul demersurilor comune, consider ca am prezentat suficiente elemente care pledeaza in favoarea unirii potentialului creativ al inginerilor si economistilor, in slujba cauzei noastre comune, care nu poate fi alta decit aceea a binelui public. Fara sa recurg la vorbe mari, consider ca o cauza majora, precum cea reprezentata de binele public, este de natura a genera totdeauna mari energii.
T.B.: Important este sa se treaca rapid la fapte.
M.M.: Negresit. Inca odata, subliniez ca exista cele mai favorabile premise pentru a actiona in sensul evocat deoarece profesiile noastre sunt nedespartite in plan conceptual si practic. Nu depinde decit de noi sa actionam. Remarca valabila la nivel de... axioma.