In serviciul public pentru binele public
Data: 1 - 15 august 2011
In perioada consacrarii sale profesionale, la cel mai inalt nivel, inginerul Nicolae Caranfil a considerat necesar sa faca un pas inainte in demersurile care l-au adus in prim-planul gandirii tehnice romanesti. In vara anului 1936 a semnat cererea de adeziune la Asociatia Generala a Inginerilor din Romania. A dorit sa dobandeasca acest statut profesional si social pentru a da o noua dimensiune angajarii sale in slujba interesului public. Dupa ce a conceput si sprijinit numeroase proiecte de anvergura in domeniul constructiilor urbane, fapt atestat de contributia sa la planul general de modernizare a municipiului Bucuresti, a apreciat ca isi poate mai bine potenta conceptiile si proiectele ca membru al celei mai reprezentative structuri a inginerilor romani, opera personala avand sanse incomparabil mai mari sa se imbogateasca cu participarea si sprijinul institutional al colegilor de breasla.
Implicarea obsteasca (formula isi are originile in trecutul indepartat si nu a avut nimic peiorativ nici in gandirea si nici in practica inginerului Nicolae Caranfil) a determinat, intre multe altele, alegerea sa ca vicepresedinte al AGIR in anul 1938. In aceasta calitate, a promovat unul dintre cele mai interesante studii stiintifice, intitulat Recuperarea costului lucrarilor publice. Este cat se poate de semnificativ ca acest studiu a fost prezentat la Congresul AGIR din 1940. El a intregit dezbaterile din sectiunea a doua a Congresului, centrate pe tema mai generala si extrem de generoasa intitulata, la randul ei, Planul national de lucrari publice. Se contura astfel, dupa numerosi ani de munca intensa, o viziune unitara asupra lucrarilor publice, viziune care nu si-a pierdut actualitatea nici in zilele noastre.
Sesizand, inaintea multor altora, principalele tendinte pe plan mondial, inginerul Nicolae Caranfil, care indeplinea in acelasi timp si importante functii publice, a inteles ca nu mai este posibil sa se atinga obiective de mare interes public fara o actiune sistemica. Astfel, Planul national de lucrari publice nu continea numai o consistenta sectiune cu caracter tehnic, ci si capitole ample referitoare la legislatie, la resurse umane si la resurse financiare. Cu toate ca era un adept convins al pietei libere, nu a ezitat nicio clipa sa sustina politici centralizate, echilibrate, la nivel national, din care sa rezulte solutii pe plan local.
In viziunea sa, un loc important il ocupa industrializarea tarii, concepand in acest sens Axa Nord - Sud care incepea la Oradea, continua cu zona Clujului pana la Bucuresti si, de aici, pana la Oltenita. Respectiva Axa urma sa fie intregita de constructii edilitare, de o infrastructura adecvata, astfel incat sa se rezolve si importante cerinte de ordin social.
Nu avem posibilitatea sa intram in detalii, insa se impune a mentiona fie si numai unele dintre componentele respectivei viziuni strategice. Astfel, se mentionau zacamintele de materii prime, rezervele de energie, potentialul de productie industriala, mijloacele de transport, ca si extinderea cartierelor moderne de locuit.
Ca parte integranta a acestui grandios proiect mentionam studiul Amenajarea hidraulica a regiunii Bucuresti din munti pana la Dunare. Observam lesne, limitandu-ne la titlu, ca Nicolae Caranfil avea in vedere ceea ce astazi numim o regiune metropolitana in centrul careia sa se afle Capitala tarii.
Aminteam despre functiile publice pe care le-a detinut inginerul Nicolae Caranfil. Daca vom preciza ca una dintre cele mai importante (din punctul de vedere al interesului public) a fost cea de director general al Uzinelor Comunale Bucuresti, vom puncta un element esential, care raspunde direct imperativului desemnat prin sintagma „nevoia de modele“.
Cu toate ca i s-au propus functii inalte, date fiind si calitatile lui pe care astazi le numim manageriale, a preferat sa se ocupe de gospodarirea Capitalei, intr-o functie nu foarte inalta in ierarhia vremii, dar extrem de importanta pentru viata de zi cu zi a cetatenilor celui mai mare oras al tarii. Mandatul sau in aceasta calitate a fost marcat de importante realizari, intre care, la loc de frunte, se situeaza modernizarea canalizarii orasului, inceputul amenajarii bazinului hidrografic al Dambovitei si a lacurilor din jurul Bucurestilor, extinderea parcurilor, intre care cel mai important a fost Herastraul.
Rezulta, din toate acestea, valabilitatea proverbului potrivit caruia „omul sfinteste locul“. Multe obiective care dau profil Capitalei Romaniei, obiective cu care avem tot dreptul sa ne mandrim, au fost realizate cu participarea efectiva, de la conceptie pana la finalizare, a inginerului Nicolae Caranfil. Sunt marturii peste timp ale unei vocatii nedezmintite de-a lungul intregii sale vieti, marturii care ne vorbesc, in limbajul faptelor, despre ceea ce inseamna serviciul public pentru binele public.
Avem in vedere prin formula supusa atentiei cititorilor, mai ales a celor tineri, sublinierea a cel putin trei elemente care vizeaza legatura dintre personalitate si comunitatea in care traieste: a) studierea atenta a realitatilor, a tendintelor pozitive care merita sa fie extinse si aprofundate, b) aplecarea fara preget asupra modalitatilor prin care cerintele obstei pot fi implinite si, foarte important, c) angajarea directa pentru ducerea pana la capat a unor proiecte de anvergura, strict necesare pentru o viata civilizata. Cu alte cuvinte, putem conchide ca pentru inginerul Nicolae Caranfil nimic nu a fost mai important decat actiunea perseverenta pentru castigarea, pe merit, a titlului de OM AL CETATII.