Drumul spre esenta
Data: 1 - 15 august 2012
Daca pana de curand existau divergente in legatura cu prioritatile de ordin economic si social (nu numai la nivel national, ci si la scara UE si pe un plan mai larg, in intreaga lume), in prezent s-a conturat un puternic curent de opinie semigeneralizat. Este vorba despre accentul pus pe factorii de crestere economica, drept contrapondere la politicile bazate exclusiv pe austeritate. Consemnand aceasta deosebit de semnificativa schimbare de viziune, nu putem subaprecia faptul ca, de la formularea conceptului si pana la solutii este o cale nu numai lunga, ci si extrem de contorsionata. In ceea ce priveste Romania, trebuie semnalat ca se manifesta tot mai evident tendinta de a se merge la esenta proceselor si fenomenelor care determina o crestere economica sanatoasa. In acest sens, se impune a sublinia remarca guvernatorului BNR potrivit careia „cresterea economica sustenabila inseamna, simultan, crearea unui numar cat mai mare de locuri de munca si sporirea substantiala a productivitatii muncii“. Prin simplitatea (nu simplismul) formularii, remarca este de-a dreptul socanta. Ea ne determina sa mergem direct la identificarea solutiilor. Si aceasta, pentru ca ambele cerinte cumulative sunt conditionate de un singur factor, si anume de investitii. Abia cand ajungem la o asemenea idee, lucrurile se complica.
Examinarea modului in care au evoluat investitiile in perioada de crestere economica (2000 - 2008) ne permite sa constatam ca cea mai mare parte a sumelor alocate a fost destinata asa numitelor sectoare neproductive. Au existat, fireste, exceptii notabile, cum ar fi investitiile, mai ales straine, in industria auto, in IT si, partial, in agricultura. Grosul, insa, a fost indreptat spre imobiliare si consum. Chiar daca n-ar fi intervenit efectele crizei globale, in scurt timp dupa 2008 s-ar fi ajuns la o limita in materie de investitii in domenii neproductive. Astfel, nu s-ar mai fi putut vorbi despre o crestere economica sanatoasa.
Experienta tarilor in care se creeaza continuu locuri de munca si creste productivitatea muncii (vezi, bunaoara, Polonia) arata ca investitiile cele mai numeroase si mai consistente s-au localizat in sectoarele productive, accentul punandu-se pe tehnologiile de varf, pe inovare. Acesta este aspectul esential care ii intereseaza, in cel mai inalt grad, deopotriva pe economisti si ingineri. Primii sunt responsabili cu definirea viziunilor steategice, astfel incat sa se asigure surse pentru investitii alocate nu oricum, ci in domeniile in care se obtine multa substanta economica, adica bunuri si servicii cu valoare adaugata cat mai mare. In ceea ce-i priveste pe ingineri - care, in repetate randuri, s-au pronuntat si se pronunta mai ales prin AGIR si ASTR pentru reluarea procesului investitional, cu precadere in sferele productive - lucrurile sunt extrem de clare. Ei se situeaza consecvent pe pozitia promovarii inovarii, a rezultatelor creatiei tehnico-stiintifice, ca baza de neinlocuit a cresterii productivitatii muncii. Avem de-a face aici - si institutional, prin colaborarea dintre AGIR si ASTR pe de-o parte, si AGER, pe de alta parte - cu constientizarea celui mai important imperativ subordonat interesului national: asigurarea unei cresteri economice sanatoase, sustenabile.
Bineinteles, ramane deschisa tema fundamentala a surselor de finantare, interne si externe, inclusiv accesarea fondurilor UE. Dar si aceasta este o tema subordonata identificarii factorilor de crestere economica. Or, optiunea pentru o viziune strategica fundamentata stiintific reprezinta un pas obligatoriu pentru a se ajunge la solutii viabile. Pasul a fost facut si, din acest motiv, putem considera ca exista si temeiuri pentru trecerea la actiune prin punerea de acord a mijloacelor cu scopul. Consonanta lor a fost, este si va fi cheia succesului.