O noua descoperire spectaculoasa facuta de roverul Curiosity pe Marte

Soluri asemanatoare celor terestre, vechi de 3,7 miliarde de ani, au fost descoperite recent de roverul Curiosity intr-un crater de pe planeta Marte, determinandu-i pe oamenii de stiinta sa afirme ca viata microbiana ar putea totusi sa existe pe planeta rosie, relateaza dailymail.co.uk, citat de Mediafax. Analiza chimica a acelui sol martian indica o structura similara solurilor de pe Terra in care traiesc microbi, iar aceasta descoperire l-a determinat pe geologul Gregory Retallack de la Universitatea Oregon sa afirme ca „exista o posibilitate reala ca viata (microbiana) sa existe pe Marte“. Descoperirea vine in completarea seriei tot mai mari de dovezi care indica faptul ca viata microbiana a existat in trecut pe planeta Marte.
„Cheia pentru aceasta descoperire a constat in uluitoarea capacitate de analiza chimica si minerala a roverului Curiosity, care detine un nivel de sofisticare mult mai ridicat in comparatie cu generatiile precedente de vehicule spatiale. (...) Noile date demonstreaza o tendinta clara de dezagregare chimica si de acumulare de argila in defavoarea mineralului olivina, asa cum se petrece si in solurile de pe Terra. Reducerea fosforului din acele depozite este deosebit de tulburatoare, intrucat ea este atribuita pe Terra activitatii microbiene“, a afirmat Gregory Retallack. Cercetatorul a precizat ca solurile stravechi nu dovedesc cu certitudine faptul ca Marte a intretinut in trecut forme de viata, insa ele completeaza seria tot mai mare de dovezi care indica faptul ca „o planeta Marte mai umeda si mai calda era mult mai locuibila in trecut decat a fost in ultimele 3 miliarde de ani“.
Reamintim ca roverul Curiosity exploreaza in prezent o zona topografica inalta, ce contine straturi geologice mai tinere, in interiorul craterului Gale, in care solurile martiene par mai putin propice vietii. Noile soluri descoperite pe Marte prezinta conditii mai bune de intretinere a vietii decat oricare alt tip de sol descoperit pe aceasta planeta. Varsta lor, estimata la 3,7 miliarde de ani, le plaseaza intr-o perioada de tranzitie a planetei rosii, care a facut legatura de la „o planeta Marte cu un ciclu incipient al apei la planeta Marte acida si arida din zilele noastre“, a spus acelasi geolog. Malcolm Walter, cercetator la Centrul australian pentru Astrobiologie, care nu a colaborat la acest studiu, a afirmat ca descoperirea acestor soluri fosilizate in craterul martian Gale creste considerabil posibilitatea referitoare la existenta microbilor pe Marte.