Lansarea initiativei „Imbunatatirea infrastructurii de transporturi pe Dunarea inferioara“
Data: 1 - 15 august 2015
Municipiul Giurgiu a fost, in aceasta vara, gazda unei reuniuni a carei importanta a fost relevata de titlul initiativei lansate in vederea unei mai bune cooperari intre Romania si Bulgaria pentru „imbunatatirea infrastructurii de transporturi pe Dunarea inferioara“. Gazda a intalnirii, care a avut loc la sediul Asociatiei Uniti pentru Giurgiu, a fost deputatul ing. Florian Nicolae, presedintele Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Bulgaria, din Camera Deputatilor. Grupul de initiatori a cuprins: Consiliul Oraselor si Regiunilor Dunarene - Viena, Austria, reprezentat de Peter Langer; Asociatia Municipiilor Dunarene - Bulgaria, reprezentata de Maria ?ankova; Asociatia Comunitatile Locale Riverane Dunarii (CLDR) - Romania; Centrul Tehnologic din Sofia - Bulgaria; Grupul parlamentar de prietenie Romania - Bulgaria. Au participat primarii sau viceprimarii principalelor comunitati de pe ambele maluri ale Dunarii din Bulgaria si Romania, reprezentanti ai unor ministere si ai altor institutii publice centrale, ai organismelor teritoriale, ai unor ONG-uri, parteneri de afaceri.
Scopul initiativei este sintetizat, asa cum am mai mentionat, in sintagma: „imbunatatirea infrastructurii de transporturi pe Dunarea inferioara“, prin realizarea de poduri/tunele cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, respectiv din Fondul European de Investitii Strategice (EFSI).
O strategie pentru un viitor mai bun
Initiativa pe care o prezentam se integreaza organic in Strategia UE pentru regiunea Dunarii (SUERD), care reprezinta un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunarii, destinat dezvoltarii economice si sociale a macro-regiunii dunarene, prin consolidarea implementarii in regiune a politicilor si legislatiei UE. SUERD este a doua strategie macro-regionala a UE, preluand modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia UE pentru Marea Baltica (adoptata in 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunarene.
Istoric
SUERD reprezinta o initiativa politica a Romaniei si Austriei, promovata printr-o scrisoare comuna la nivel de prim-ministru (iunie 2008) si adresata presedintelui Comisiei Europene.
Comisia Europeana a elaborat o Comunicare privind Strategia UE pentru regiunea Dunarii, precum si un Plan de Actiune, prezentate la 8 decembrie 2010 si adoptate de Consiliul UE Afaceri Generale (ministrii afacerilor externe), la 13 aprilie 2011. Consiliul European (sefii de stat sau de guvern) a andosat Strategia Dunarii la 24 iunie 2011.
Documentele discutate si acceptate la nivel comunitar si care formeaza nucleul cooperarii regionale la Dunare reprezinta efortul concertat de elaborare al statelor riverane. Acestea, alaturi de Comisia Europeana, au analizat si evaluat nevoile reale ale regiunii Dunarii si au propus un document agreat atat la nivel politic, cat si tehnic. Strategia Dunarii este un proiect al Uniunii Europene la care sunt invitate sa participe si state nemembre UE din bazinul Dunarii.
Intrarea in etapa de implementare a Strategiei a generat si o noua platforma de comunicare prin crearea principalului portal de informatii www.danube-region.eu.
Obiective si prioritati
Strategia este structurata pe patru mari obiective:
? interconectarea regiunii Dunarii;
? protejarea mediului in regiunea Dunarii;
? cresterea prosperitatii in regiunea Dunarii;
? consolidarea regiunii Dunarii.
Fiecarui obiectiv al Strategiei ii corespund domenii specifice de actiune, grupate pe 11 arii prioritare, fiecare dintre acestea fiind coordonata de cate doua state/landuri din regiune.
Guvernanta
Creata initial sub imperativul „celor trei nu“ - fara noi fonduri, fara noi institutii si fara noi reglementari - Strategia Dunarii a fost pusa in fata provocarii de a se adapta pentru a-si asigura modul de implementare a proiectelor prin valorificarea fondurilor europene existente. In acest context, consolidarea structurilor nationale de guvernanta a Strategiei este recomandata cu insistenta de Comisie pentru a putea promova si sustine, in mod activ, coerent si coordonat, interesele politice si sectoriale in macroregiunea Dunarea.
Astfel, guvernanta Strategiei Dunarii se asigura:
a) la nivel european, prin:
? Consiliul Uniunii Europene si Grupul de functionari la nivel inalt al Consiliului UE, care asigura orientarea politica generala;
? Comisia Europeana (Directia Generala Politica Regionala si Urbana - DG Regio), care are rol de coordonare a politicilor, monitorizare, raportare si evaluare;
? Coordonatorii nationali, care, pe de o parte, asigura coordonarea nationala si propun aspecte practice ale activitatii, iar pe de alta parte se consulta si coordoneaza intre ei la nivel macro-regional pentru a promova coerenta intre prioritatile si modelele de guvernanta ale statelor participante;
? Coordonatorii domeniilor prioritare si Grupurile directoare, care asigura identificarea proiectelor care pun in aplicare Planul de Actiuni al Strategiei.
Pentru a imbunatati implementarea Strategiei Dunarii, a fost agreata crearea unui Punct Focal pentru Asistenta Tehnica (Danube Strategy Point/DSP), care va fi gazduit de landul Baden-Wurttemberg, prin Reprezentanta Permanenta la Uniunea Europeana de la Bruxelles. Obiectivul general al DSP este de a imbunatati guvernanta Strategiei, prin intensificarea si consolidarea cooperarii si interactiunii intre entitatile participante la SUERD, precum si prin crearea unor sinergii intre stakeholderi si diverse organizatii din regiunea Dunarii. Prin crearea DSP, Directia Generala Politica Regionala si Urbana a Comisiei Europene si Coordonatorii Nationali SUERD implementeaza un punct cheie al Raportului Comisiei catre Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic si Social European si Comitetul Regiunilor din 20 mai 2014 privind guvernanta strategiilor macroregionale. De asemenea, DSP va administra fonduri europene, intrucat va gestiona fondurile pentru asistenta tehnica ale Coordonatorilor de Arii Prioritare SUERD pentru perioada 2015 - 2016.
b) structura nationala de implementare, elaborata de Ministerul Afacerilor Externe in calitate de coordonator national, este Forumul National si include, conform matricei pentru implementarea Strategiei Dunarii, urmatoarele paliere:
? Comitetul director la nivel ministerial - este prezidat de catre ministrul afacerilor externe, care este si presedintele executiv al Forumului National, si format din ministrii care coordoneaza domeniile prioritare ale Strategiei (vicepresedinti: ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice si ministrul fondurilor europene);
? Coordonatorul National SUERD si Biroul Strategia Dunarii din MAE - cu rol de coordonare orizontala;
? Grupul de lucru interministerial - prezidat de catre Coordonatorul National SUERD, format din reprezentanti ai ministerelor la nivel de director general sau director, se reuneste periodic, urmareste activitatea de implementare in plan intern si cea in Grupurile directoare pe prioritati in plan extern;
? Consiliul Consultativ din care fac parte reprezentanti ai actorilor implicati (administratia centrala si locala, mediul de afaceri, mediul academic si universitar, societatea civila);
? grupurile de lucru tematice ale Consiliului Consultativ.
Coordonarea Strategiei Dunarii in Romania
In plan intern, Ministerul Afacerilor Externe asigura coordonarea inter-institutionala si colaborarea intre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, Ministerul Economiei, Comertului si Turismului, Ministerul Culturii, Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si Inovare, Ministerul Educatiei si Cercetarii Stiintifice, Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Finantelor Publice.
Beneficiile majore pe care Strategia le aduce Romaniei sunt:
? Dezvoltarea calitatii vietii, prin cresterea competitivitatii si a atractivitatii oraselor si satelor de la Dunare;
? Obtinerea de avantaje economice prin incheierea de parteneriate de afaceri si prin cooperari „incrucisate“ intre sectorul public si cel privat;
? Organizarea de forumuri economice anuale;
? Atragerea de investitii in domenii strategice precum infrastructurile de transport, mediu si energie.
*
Este semnificativ ca prima reuniune a coordonatorilor nationali ai Strategiei UE pentru regiunea Dunarii si a coordonatorilor instrumentelor structurale UE din statele participante la Strategia Dunarii a avut loc la Bucuresti, in primavara anului 2013. Atunci au fost stabilite o serie de obiective nationale si comunitare, identificandu-se modalitatile prin care acestea pot fi incluse in Acordurile de Parteneriat si in Programele Operationale pentru perioada 2014 - 2020. Reamintim ca la Strategia UE pentru regiunea Dunarii participa noua state membre (Austria, Bulgaria, Cehia, Croatia, Germania - ca stat federal si prin landurile Baden-Wurttemberg si Bavaria, Slovenia, Slovacia, Romania, Ungaria) si cinci state non-membre UE (Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Republica Moldova, Ucraina). Cu prilejul respectivei reuniuni, s-a relevat cerinta unei abordari macroregionale a provocarilor transnationale, un accent deosebit punandu-se pe extinderea si modernizarea retelelor de transport.
Obiective si modalitati de actiune
La reuniunea la care ne referim s-au conturat o serie de obiective si modalitati de actiune in vederea atingerii scopului principal, si anume „imbunatatirea infrastructurii de transporturi pe Dunarea inferioara“. S-a reiterat definitia Dunarii inferioare, respectiv traseul fluviului pe o lungime de 931 km, incepand de la Drobeta Turnu Severin si terminandu-se la Sulina. Pe aceasta portiune se afla numai sase treceri peste Dunare! De aici, au rezultat o serie de analize si premise pentru imbunatatirea situatiei. In acest sens, s-a atras atentia ca regiunea se confrunta, pe ambele maluri, cu probleme precum:
- Exodul localnicilor (de toate varstele);
- Imbatranirea populatiei satelor si, implicit, degradarea infrastructurii sociale/comunale;
- Lipsa locurilor de munca in industrie, hoteluri si manufacturi;
- Perpetuarea imaginii negative, sintetizata prin formula „suntem cea mai saraca regiune din Europa“.
Participantii au identificat una dintre cele mai grave probleme generale, si anume faptul ca infrastructura transporturilor este necorespunzatoare/inadecvata. Aceasta se refera la reteaua de strazi nemodernizata, legaturile precare la reteaua feroviara, lipsa aeroporturilor, deficitul de legaturi cu turismul pe Dunare, numarul insuficient de puncte de trecere a fluviului. Importanta deosebita a initiativei decurge din datele statistice potrivit carora in partea bulgara a regiunii Dunarea inferioara traiesc 1,5 milioane locuitori, iar in partea romaneasca aproximativ 6 milioane de persoane.
Starea de fapt
Transportul international pe fluviul Dunarea strabate Europa de la Kelheim, din sudul Germaniei, pana la Sulina de pe coasta romaneasca a Marii Negre, pe o lungime de 2414,72 km. Pe aceasta portiune s-au construit, in total, 130 de poduri. Alte peste 180 de poduri se gasesc pe portiunea de 430 km, in partea superioara a Dunarii de la Donaueschingen pana la Kelheim.
Sectiunea superioara a Dunarii este traversata, in medie, la fiecare sapte kilometri, de cate un pod. Pe segmentul de mijloc Dunarea este traversata in medie la fiecare 27 km iar in zona inferioara numai odata la 155 km (a se vedea tabelul de mai jos).
Sectiune / Sector Lungime sector Nr. de poduri Densitatea podurilor
Superior (Kelheim - Gonyu) 624 km 88 7,1 km
De mijloc (Gonyu - T. Severin) 860 km 32 26,9 km
Inferior (T. Severin - Sulina) 931 km 6 155,2 km
Dunarea navigabila (Kelheim - Sulina) 2415 km 126 19,2 km
O concluzie majora a punctelor de vedere exprimate la reuniunea de la Giurgiu a fost aceea ca noile traversari ale Dunarii sunt cheia succesului! S-a apreciat ca situatia existenta constituie una dintre cauzele fundamentale care au determinat, in special in ultimii 25 de ani, o nedorita si grava stagnare a dezvoltarii economico-sociale a zonei.
Dupa cuvantul de deschidere rostit de Jurgen Eisele (Landul Baden-Wurtenberg) - coordonatorul Centrului Tehnologic din Sofia, participantii au fost salutati de gazde. Deputatul ing. Florian Nicolae a subliniat importanta evenimentului declarand, printre altele: „Apreciez importanta acordata de dumneavoastra evenimentului si dorinta comuna pentru identificarea, sustinerea si implementarea proiectelor comune tarilor noastre, Romania si Bulgaria. Ne uneste zona Dunarii, iar Strategia de Dezvoltare Economica si Sociala a regiunii poate juca un rol important pentru noi. Romania si Bulgaria au relatii de cooperare bilaterala excelente, intensificandu-se contactele la nivel inalt. In declaratiile comune ale Guvernelor Romaniei si Bulgariei s-au avansat multe proiecte la nivel sectorial, precum construirea de noi poduri peste Dunare, prin semnarea Memorandumului de intelegere intre guverne pentru promovarea studiilor de fezabilitate pentru doua noi poduri, Silistra- Calarasi si Nicopole - Turnu Magurele. Proiectele noastre creeaza o punte intre cele doua tari, Romania si Bulgaria, zonele de granita trebuie sa devina mai atractive pentru localnici si investitori. Scopul strategic este apropierea oamenilor, a comunitatilor, pentru dezvoltarea comuna, crearea unor comunitati dinamice, competitive, sustenabile si prospere.“
Podurile care apropie si unesc
Din partea Grupului de lucru al Consiliului Oraselor Dunarene, cu sediul la Viena, a luat cuvantul Peter Langer, care a spus, printre altele: „Trebuie sa demaram actiuni de lobby pentru sustinerea dorintelor noastre. Noi urmarim transpunerea Strategiei Uniunii Europene pentru bazinul dunarean. Cele mai importante zece initiative care pot contribui la aceasta strategie au sediul la Viena. Aceasta strategie pentru Regiunea Dunarii are ca scop imbunatatirea situatiei economice, sociale, educationale etc., pe scurt, cresterea calitatii vietii oamenilor din regiune. De la Marea Neagra si pana la Vidin, pe o lungime de cca 800 km, sunt numai patru poduri in timp ce pana la Padurea Neagra, sunt 2500 de poduri. In orasul Ulm - Germania, din care provin, sunt sapte poduri pe cinci km. La Budapesta sunt zece poduri. Strategia din Regiunea Dunarii urmareste imbunatatirea legaturilor si a mobilitatii. Daca putem sa obtinem astazi un consens fata de ce ne propunem, atunci ne putem declara multumiti. Eu imi doresc ca, peste cinci ani, la aniversarea a 70 de ani de viata, sa pot trece peste podul dintre Silistra si Calarasi“.
Presedinta Asociatiei Municipiilor Dunarene - Bulgaria (asociatie care cuprinde 37 de entitati teritoriale), Maria ?ankova, a declarat, la randul sau: ,,Militam pentru dezvoltarea regiunii transfrontaliere dintre Bulgaria si Romania intr-un mod inteligent si durabil. Regiunea noastra are provocari prin potentialul ei de dezvoltare. Sa investim in relatiile dintre cele doua tari, in cele doua economii, cu efecte pozitive in domeniul social si nu numai.“
Din partea Asociatiei Comunitatile Locale Riverane Dunarii - CLDR, Sever Avram a subliniat: ,,Ne aflam intre prieteni si actionam impreuna de cinci ani. Obiectivul nostru este acela de a face lobby institutional. Si ambasadorul Romaniei la UNESCO, domnul Adrian Cioroianu, a criticat faptul ca avem numai doua poduri intre Romania si Bulgaria pe «Via Danubiana»“.
A urmat prezentarea comunicarii lui Jurgen Eisele, care a pornit de la formularea mai multor intrebari, la care a dat raspunsurile de rigoare:
„- Ce dorim cu aceasta initiativa? - Sa marim cu minimum 12 numarul legaturilor (poduri sau tunele) pe cursul inferior al Dunari, in urmatorii zece ani;
- Cine s-o faca? - Municipalitatile si localitatile riverane, sprijinite de ONG-uri;
- Cum sa ne organizam? - Prin fondarea acestei initiative care sa militeze pentru materializarea acestei formule: 6+12=51 km!! Pare o formula bizara, dar ea sintetizeaza ceea ce dorim sa realizam. Prin cele 12 noi legaturi vom ajunge la 18 si astfel se va reduce distanta medie dintre acestea la 51 km. Pentru aceasta, avem nevoie de sprijinul Parlamentului European, al Comitetelor Regionale etc. Pe Dunarea superioara avem poduri la fiecare 7 - 10 km.
- Cu ce ne ajuta aceste poduri/tunele? - Recunosc ca este o intrebare cam «prosteasca». Raspunsul il obtinem daca privim la nivelul economic al populatiei din Regiunea Dunarii mijlocii si superioare, unde podurile sunt la distante de circa 10 km.
- De ce 12 treceri in zece ani? - Daca am mentine ritmul actual de 26 de ani intre constructia podurilor (1987 cel de la Fetesti si 2013 cel de la Calafat - Vidin) ne-ar trebui 12 poduri x 26 ani = 312 ani!!!, pentru a obtine 51 km intre doua treceri. Vest-europenii inteleg acest argument. In Europa de Est, nu...
Domnul Jean-Claude Juncker face mare publicitate pentru Fondul European de Investitii Strategice - EFSI. Forurile europene recomanda formula PPP. Noi suntem de acord in principiu. Dar, un vest european intreaba apoi daca putem plati investitia prin taxa de utilizare a podului? In toata Europa sunt patru poduri cu trecerea taxabila. Aceste poduri cu taxa sunt pentru separare si nu pentru unire!!
- Ce ar trebui facut? - Sectorul Dunarea de jos sa devina o zona speciala. Cele doua guverne ar trebui sa adopte o hotarare corespunzatoare prin care sa se urgenteze aceste investitii. Sunt aici reprezentanti ai MAE din Romania si guvernatorii din districtele Ruse si Silistra. Dumnealor trebuie sa transmita ideile noastre. Noi suntem nivelul de jos si am lansat initiativa. De aceea evenimentul de acum este putin si istoric. Am pregatit o declaratie si un program de actiune pentru perioada urmatoare.“
In cursul discutiilor, au fost exprimate opinii interesante, din care spicuim:
Presedintele Consiliului Judetean Giurgiu, Vasile Mustatea, s-a referit la faptul ca, ,,prin studiul ERGO, elaborat in urma cu circa patru ani, s-a propus, printre altele, si realizarea unui nou pod intre Ruse si Giurgiu (feroviar si rutier). Incepand de astazi trebuie sa ne unim eforturile pentru realizarea acestor proiecte“.
Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe din Romania, Valentin Panait, s-a referit la bunele relatii care exista intre Romania si Bulgaria evocand si sedinta comuna a celor doua guverne, desfasurata la Craiova. ,,Se confirma principiul UE care incurajeaza initiativele de «jos in sus». Dunarea trebuie sa fie o punte de legatura si mijloc de ridicare a calitatii vietii. Romania va participa la urmatoarea conferinta a Strategiei UE pentru Regiunea Dunarii, editia a 4-a, de la Ulm - Germania din 28 - 30 octombrie a.c., unde se va prezenta initiativa de astazi. La Ulm vor participa si ministri responsabili pentru fondurile europene. Initiativa de astazi este o provocare“.
Primarul din Silistra, dr. Yulian Naydenov, a subliniat ca: „Situatia actuala nu este normala. Suntem legati de o istorie comuna, interese economice si sociale etc. Multumim initiatorilor acestei actiuni. Realizarea de poduri/tunele trebuie sa devina o prioritate. Trebuie sa facem lobby la toate nivelurile, inclusiv la UE. Silistra are trei europarlamentari si ii va utiliza in acest scop. Sper ca peste cinci ani, cand voi implini 65, sa putem sarbatori si inaugurarea podului Calarasi - Silistra.“
In incheierea acestor relatari, autorul articolului de fata a exprimat urmatorul punct de vedere: „Nu este suficient sa realizam poduri sau tunele intre cele doua maluri, ci este important sa nu neglijam accesele la acestea. Am exemplificat situatia caii ferate Bucuresti - Giurgiu, intrerupta de zece ani din cauza podurilor de la Gradistea de peste Arges. In acest mod se descurajeaza utilizarea sistemului feroviar. Acest lucru este efect al lipsei de sprijin pentru calea ferata, in primul rand la nivelul Ministerului Transporturilor. Acolo, sistemul de transport rutier are un lobby puternic, ca sa nu spun mai mult. De asemenea, nici recentul Master Plan General de Transport (MPGT) nu a reusit sa indrepte situatia. Cu toate ca am reusit sa impunem prioritizarea refacerii podurilor respective, linia facand parte din coridorul TEN-T IX, n-am reusit sa salvam alte linii secundare propuse pentru inchiriere sau inchidere!!?? Printre acestea sunt si liniile care leaga porturi dunarene precum Zimnicea, Turnu Magurele etc. Astfel de propuneri, aprobate de minister si de guvern, sunt greu de inteles in contextul politicii Uniunii Europene care, prin Cartea Alba pentru Transporturi, solicita dezvoltarea sistemului feroviar. De asemenea, MPGT nu prevede realizarea unei legaturi feroviare de mare viteza intre Viena - Budapesta - Bucuresti - Constanta, prevazuta si in Strategia Regiunii Dunarii. Speram sa reusim sa clarificam aceste aspecte contradictorii.“
Au fost propuse urmatoarele traversari peste Dunare: 1) Lom (Bg) - Rast (Ro); 2) Oryachova (Bg) - Bechet (Ro); 3) Gigen (Bg) - Corabia (Ro); 4) Nikopol (Bg) - Turnu Magurele (Ro); 5) Svishtov (Bg) - Zimnicea (Ro); 6) Ruse (Bg) - Giurgiu (Ro); 7) Tatrakan (Bg) - Oltenita (Ro); 8) Silistra (Bg) - Calarasi (Ro); 9) Braila (Ro); 10) Galati (Ro) Vest; 11) Galati (Ro) Est; 12) Tulcea (Ro).
S-a subliniat ca nu toate traversarile propuse trebuie sa fie realizate la nivelul constructiv al podului Vidin - Calafat. Se pot adopta si solutii mai simple. Important este, in primul rand, sa sensibilizam guvernele celor doua tari vecine sau, cu alte cuvinte, sa le castigam de partea cauzei. Apoi, impreuna, sa sustinem la Uniunea Europeana finantarea acestor proiecte.
Initiativa a fost salutata de toti participantii si s-a incheiat cu semnarea, de catre oficialitatile localitatilor riverane Dunarii, a unei declaratii oficiale.