Receptivitate la semnalele realitatii
Data: 1 - 15 august 2015
In numeroase randuri, in paginile publicatiei noastre au fost consemnate opinii si solicitari ale comunitatii ingineresti, dar si ale altor segmente profesionale din tara noastra, referitoare la necesitatea adoptarii unor masuri, la nivel national, pentru stimularea proceselor pozitive din economie, in special din industrie. Deseori, insa, am avut parte si de gustul amar provocat de deficitul de receptivitate al factorilor decidenti. Tocmai de aceea, orice informatie care arata ca este posibil si un alt tip de comportament capata dimensiunile unui fapt daca nu de exceptie, in orice caz, de semnificativa raritate.
Exemplele de stricta actualitate se refera in primul rand la sustinerea financiara a IMM-urilor. Este vorba despre suplimentarea cu 5 milioane lei a programelor menite sa faciliteze accesul la finantare, pe luna iulie, pentru tinerii intreprinzatori din tara noastra. Este a cincea transa deblocata in acest an, ceea ce arata ca sunt sanse reale de realizare integrala, pentru prima data, a programelor aferente. Bunaoara, pentru Programul START sunt alocate sume pentru fiecare beneficiar pana la 120 000 lei.
Al doilea exemplu vizeaza prelungirea, pana in anul 2020, a programului Termoficare 2006-2015 - Caldura si confort, masura la care ne referim mai pe larg in paginile acestui numar al Universului ingineresc.
Cum mai remarcam, din pacate, exemplele de acest gen sunt relativ putine. Raman fara raspunsuri de ordin practic numeroase alte solicitari ale mediului de afaceri si cetatenilor. Bineinteles, nu toate aceste solicitari sunt realiste, unele dintre ele implicand fonduri considerabile, care nu sunt inca disponibile. In acelasi timp, in conditiile in care aproape totul se asteapta de la stat, se induce sentimentul cvasigeneral al deficitului de capacitate a sectorului privat de a-si asigura propria mentinere si regenerare.
Dincolo, insa, de aceste considerente de ordin principial, apare de neexplicat de ce semnalele pietei privind marile posibilitati de incheiere a unor parteneriate public-privat nu se finalizeaza. Bunaoara, continua sa fie deosebit de presanta situatia de la CNADNR care, avand, in acest an un disponibil de 6 miliarde lei, nu a cheltuit in primul semestru decat 830 milioane lei. Cu toate ca se clameaza de mult timp ramanerea in urma a investitiilor in materie de infrastructura, nu s-a actionat in ambele sensuri (public-privat) pentru incheierea de parteneriate care sa determine un proces investitional macar pe masura resurselor existente. Una dintre cauze consta si in receptivitatea „anemica“ fata de propunerile mediului de afaceri referitoare la imbunatatirea radicala a reglementarilor in domeniul achizitiilor publice. Exista, practic, un blocaj in acest domeniu, in pofida faptului ca autoritatile de la Bruxelles exercita „presiuni“ pentru accelerarea procesului de legiferare in acest domeniu. Exponentii mediului de afaceri apreciaza pozitiv faptul ca in proiectul care a fost pus, in sfarsit, in dezbatere publica, sunt incluse unele propuneri ale lor. Una dintre aceste propuneri vizeaza modalitatile de calcul pentru ierarhizarea pozitiilor ocupate de participantii la licitatii. Alaturi de criteriul legat de pret, sunt luate in considerare alte elemente, in special cele legate de durata si calitatea lucrarilor. Un aspect negativ priveste luarea in considerare, intr-o mai mica masura, a cerintelor de simplificare a legislatiei in materie. Proiectul are 88 de pagini, ceea ce face dificila nu numai lectura acestuia, ci, mai ales, posibilitatea de a se aplica riguros reglementarile prevazute.
De regula, cand suntem confruntati cu situatii in care pasii pozitivi sunt putini, se spune ca „e loc pentru mai bine“. In ceea ce priveste receptivitatea la semnalele realitatii, „e loc pentru mult mai mult bine“.
Alte articole



