Importante momente aniversare tehnico-economice in 2016 (VIII)

Continuăm, în numărul de faţă, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce vor fi marcate, în 2016, cu prilejul unor aniversări „rotunde". 

110 ani de la:

- Înfiinţarea, în baza legii asupra brevetelor de invenţii, a Oficiului Român de Invenţii, care înregistra atât invenţii româneşti, cât şi „brevete de importaţii";

- Brevetarea, de către inginerul A. A. Beldiman, a sistemului de foraj cu motor la talpa sondei, acţionat de un curent de apă sub presiune pompat prin prăjini. Sistemul, experimentat în 1910 la Câmpina, realiza până la 200 de lovituri pe minut asupra sapei;

- Darea în circulaţie în Bucureşti, între Gara de Nord şi bariera Sf. Vineri (astăzi, cartierul Bucureştii Noi), a unui tramvai acţionat de o maşină cu abur, care nu a funcţionat decât un an;

- Construirea, de către inginerul George C. Cosmovici, a cutiei cu ungere continuă pentru osiile roţilor vagoanelor de cale ferată în vederea evitării supraîncălzirii materialului rulant. Formată dintr-o singură piesă, închisă ermetic cu un capac pe faţa anterioară, cutia, adaptată pe osia roţii, a fost folosită cu rezultate superioare de căile ferate române şi franceze;

- Realizarea, de către Traian Vuia, la Montesson, lângă Paris, a primului avion monoplan din lume, care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii de bord, fără folosirea niciunei instalaţii ajutătoare, la 18 martie 1906. Avionul, având schelet metalic şi fiind echipat cu un motor cu anhidridă carbonică şi cu un tren de aterizare prevăzut cu roţi pneumatice, a decolat, de la o înălţime de 0,60 m pe o distanţă de 12 m. Abia la 13 septembrie, 23 octombrie şi 12 noiembrie acelaşi an, inginerul şi inventatorul brazilian Alberto Santos Dumont a efectuat zboruri pe distanţe între 6 şi 220 m, folosind un avion biplan, de construcţie proprie;

- Deschiderea, la Bucureşti, a Expoziţiei Generale Române, unde, în diverse pavilioane, erau prezentate realizările economiei naţionale din ultimele decenii. Comisar general al expoziţiei a fost dr. Constantin Istrati. În cadrul expoziţiei a fost instalată prima centrală telefonică automată din ţara noastră, cu 20 de numere, la care legătura era realizată prin selectoare rotative, separate pentru fiecare număr, inventate de americanul A. B. Strowger în 1898. La aceeaşi expoziţie, Nicolae Teclu a prezentat o serie de invenţii importante, constând în aparate pentru prepararea ozonului şi bioxidului de carbon solid, pentru despicarea şi inversarea flăcării, pentru sinteza şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea, în orice moment, a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor de grizu etc.

105 ani de la:

- Introducerea în geometrie, de către Gheorghe Ţiţeica, a unei noi clase de curbe, cunoscute sub numele de „curbe Ţiţeica";

- Publicarea - de către Ludovic Mrazec împreună cu Ion Popescu-Voiteşti - a lucrării Contribuţiuni la cunoaşterea pânzelor flişului Carpaţilor din România, prima sinteză tectonică asupra Carpaţilor Orientali, în care sunt distinse mai multe pânze de şariaj, legate fie de zona centrală a lanţului muntos, fie de depresiunile situate la est de acesta;

- Susţinerea la Sorbona, de către inginerul George de Bothezat, a tezei de doctorat cu titlul Studiul stabilităţii avionului, fiind primul specialist aeronautic din lume care şi-a luat doctoratul cu un subiect aviatic;

- Înfiinţarea, la Bucureşti, a primei fabrici de acumulatoare şi pile electrice („Tudor"), care marchează începutul industriei electrotehnice în ţara noastră;

- Realizarea, de către inventatorul Grigore Brişcu, a primei machete a unui elicopter („aerobrişca") cu două elice coaxiale şi contrarotative şi un platou pentru variaţia ciclică a pasului elicei prin variaţia unghiului de incidenţă al palelor acesteia, idee emisă şi dezvoltată de el încă din 1910 în cartea sa Helicopterele, independent de aeronautul francez Paul Cornu, care, în 1909, se ridicase de la sol cu un elicopter având la bază un principiu similar;

- Brevetarea, de către profesorul Ion Stroescu (care a preconizat reducerea suprafeţei portante a avioanelor) a unui sistem de hipersustentaţie cu totul original, folosind jeturi de aer. În acelaşi an (1911), a emis ideea aspiraţiei stratului limită, precum şi ideea aripii cu suflaj pentru obţinerea sustentaţiei;

- Construirea peste râul Bârlad, la Tecuci, a unui pod de beton armat cu boltă dublă încastrată, de 50 m deschidere, realizându-se, astfel, primul pod cu boltă de deschidere mare din ţara noastră;

- Construirea, de către Gogu Constantinescu, în Marea Britanie, a sincronizatorului sonic, care permitea tragerea cu mitraliera printre palele elicei avionului în mişcare;

- Terminarea construcţiei primei conducte pentru transportul produselor petroliere de la Băicoi (jud. Prahova) la Constanţa. Conducta, propusă de inginerul Anghel Saligny încă din 1899, a fost executată în baza legii votate de Parlament în 1911.