STREHAIA, realitati si perspective
Data: 1-15 august 2016
De ce consacrăm o întreagă pagină a publicaţiei noastre micului oraş mehedinţean Strehaia, localitate cunoscută în spaţiul public mai ales prin personaje şi întâmplări demne doar de aşa-numita presă tabloidă? Răspunsul va rezulta, sperăm, din tot ceea ce vom consemna în continuare, dar înainte de a prezenta argumentele de rigoare, propunem cititorilor să mediteze asupra unei sintagme care ne-a rămas de la Mihail Sadoveanu: „Locuri unde nu se întâmplă nimic". Sunt, în ţara noastră, 172 de oraşe încadrate în categoria micilor localităţi urbane despre care se vorbeşte foarte puţin, cu toate că - şi în asemenea „aşezări" - pulsează viaţa, iar oameni deosebiţi - în rândurile cărora nu puţini sunt ingineri - se străduiesc să confere urbei lor un grad mai înalt de civilizaţie, un nivel de trai - cât de cât - decent. O asemenea localitate - cum se va vedea - este STREHAIA.
Ce a fost, ce este, ce va fi...
Situat într-o zonă de confluenţă în care geografia, istoria, economia, cultura şi-au pus o amprentă de neconfundat, oraşul STREHAIA, cu cei aproximativ 10 000 de locuitori, a fost şi continuă să fie un important nod feroviar şi rutier. Imaginea pe care o oferă astăzi călătorilor şi, în special, turiştilor, este una a contrastelor. Palatele (la propriu) ridicate încă din primii ani postdecembrişti de câţiva bogătaşi de etnie romă sunt, evident, semne ale opulenţei şi gusturilor îndoielnice, iar pe locurile unde s-au ridicat în anii 1970 - 1980 din secolul trecut câteva întreprinderi industriale se află doar vagi semne ale existenţei unei activităţi economice cândva intense. În rest, blocuri obişnuite, case de oameni gospodari, o îmbinare pitorească a urbanului cu elemente foarte vizibile de rural.
Ceea ce oferă, în prezent, STREHAIA privirilor celor care o vizitează nu trebuie să ducă în eroare pe nimeni. Schimbările din ultimul sfert de secol nu au avut numai efecte negative, iar reabilitarea Drumului Naţional 6, a reţelei de apă şi canalizare a oraşului, a Pieţei centrale (oraşul a fost vestit, pe vremuri, nu numai în ţară, ci şi peste hotare, datorită unui târg de vite de mare anvergură) sunt doar câteva semne ale unor procese investiţionale incipiente menite să diminueze decalajele care despart STREHAIA sub aspect economico-social până şi de alte localităţi din judeţul Mehedinţi. În recenta campanie electorală pentru alegerile locale, s-au prezentat, în majoritatea cazurilor, programe realiste de modernizare mai accelerată a oraşului, inclusiv prin valorificarea potenţialului lui turistic. Se au în vedere nu numai resursele locale, ci şi fondurile europene nerambursabile care vor putea fi accesate pe baza proiectelor în curs de definitivare.
Conectarea la prezent şi viitor
Ce se află la ordinea zilei, pe agenda autorităţilor locale, în oraşul atestat documentar, pentru prima oară, în 1471, adică în urmă cu 545 de ani? Reţinem, între altele, câteva obiective din sfera ingineriei şi ecologiei, aplicarea unui plan complex de colectare şi reciclare a deşeurilor, instituirea de reguli obligatorii pentru înlăturarea surselor de poluare a tuturor componentelor de mediu, creşterea eficienţei energetice, în special prin reabilitarea termică a blocurilor.
De asemenea, se află în curs de aplicare un program de ocrotire a patrimoniului turistic, în primul rând a Mănăstirii Strehaia, de a cărei existenţă sunt legate momente importante din istoria noastră naţională. Tocmai prin ceea ce a reprezentat, de-a lungul timpului, acest centru iradiant de credinţă, s-au consemnat fapte de seamă ale lui Mihai Viteazul, fost bănişor de Strehaia, ale lui Matei Basarab, ale lui Constantin Brâncoveanu. Tot aici au poposit, în 1821, pandurii lui Tudor Vladimirescu.
Programul de valorificare a potenţialului industrial, agricol, turistic etc. al oraşului şi zonelor adiacente este articulat pe o viziune inginerească, racordată la exigenţele timpului nostru, astfel încât o serie de dezavantaje, cum ar fi - de exemplu - dispariţia unor entităţi industriale în procesul tranziţiei spre economia de piaţă să fie transformate în avantaje prin „arderea etapelor" cu ajutorul tehnicilor şi tehnologiilor avansate, specifice erei digitale.
Omul sfinţeşte locul
Există la STREHAIA o entitate economică numită Fond Locativ, Apă şi Prestări Servicii (FLAPS), societate pe acţiuni în jurul căreia gravitează cele mai multe iniţiative şi acţiuni de tip ingineresc, evocate înainte. Directorul general al acestei entităţi, aflate în subordinea Consiliului Local STREHAIA, este inginerul diplomat, membru al AGIR, Vasile I. Vulpaşu. Dacă se trece în revistă CV-ul său nu ar fi exclus ca unii cititori să fie de-a dreptul şocaţi. Deci, este vorba despre un coleg de breaslă care a absolvit Facultatea de Mecanică, specialitatea TCM, a Politehnicii din Timişoara, şi Facultatea de Mecanică, specialitatea IPMI, a Universităţii din Craiova, care a lucrat la Şantierul Naval din Drobeta Turnu Severin, la ICM Reşiţa, la Întreprinderea de Armături din Strehaia, dar şi la două societăţi comerciale din Grecia, astfel încât provoacă măcar unele nedumeriri privind statutul său profesional actual. De ce a optat să rămână la STREHAIA? De ce cunoştinţele, experienţa sa se valorifică în spaţiul limitat al unui oraş relativ mic, deocamdată, cu perspective incerte?
Nu este cazul să recurgem la vorbe mari, la expresii pompoase. În acest caz, faptele vorbesc. Există concetăţeni, există - pur şi simplu - oameni care au un crez în viaţă, care ştiu ce vor şi au drept călăuză principii şi criterii cu adevărat creştineşti şi civice. În fond, ce este neobişnuit, de neînţeles ca un om să se dedice îmbunătăţirii calităţii vieţii în oraşul său natal? Născut la STREHAIA, la 26 iunie 1957, Vasile I. Vulpaşu a decis să facă tot ceea ce depinde de el să contribuie la redefinirea, în spiritul vremurilor pe care le trăim, a destinului urbei natale. O decizie urmată de fapte pe măsură, aşa cum s-a văzut limpede, fie şi numai din implicarea sa în conceperea şi realizarea unor programe din sfera ingineriei şi protecţiei mediului. La marginea oraşului, se află o modernă staţie de selectare a deşeurilor care rezolvă numeroase probleme de ordin ecologic, determinând - totodată - apariţia unui nou profil economico-social al oraşului STREHAIA.
Este interesant de reţinut şi efortul său inovativ, începând cu modernizările şi automatizările promovate în societatea al cărei director general este. Mecanismele modulate şi echipamentele pe care le-a perfecţionat permit efectuarea unui mare număr de operaţiuni complexe, în condiţii de eficienţă sporită. Astfel, exemplul personal reprezintă un factor dinamizator nu numai la scara întreprinderii, ci şi pentru întreg oraşul, având în vedere obiectul de activitate al SC FLAPS SA. Se cer menţionate, în acest sens, şi preocupările ing. Vasile I. Vulpaşu din domeniul informaticii. Implicarea sa vizează, în mare măsură, sprijinul acordat învăţământului tehnico-profesional, astfel încât absolvenţii să poată fi capabili să utilizeze cele mai avansate tehnici şi tehnologii digitale.
Inginerul Vulpaşu a fost şi cadru didactic la catedra de discipline tehnice a Grupului Şcolar Matei Basarab din STREHAIA, experienţa sa didactică fiind de mare folos şi autorităţilor locale, în eforturile comune îndreptate spre îmbunătăţirea radicală, calitativă a reţelei instituţiilor de învăţământ din oraş.
Vorbind despre procesul educaţional, nu putem să nu consemnăm atenţia acordată preţuirii unor bogate şi valoroase tradiţii. Am amintit de Grupul Şcolar la care a predat, devenit, astăzi Liceul Tehnologic Matei Basarab. Mai consemnăm că pentru luna august a.c. a fost programată festivitatea dezvelirii bustului lui C. A. Protopopescu (1926 - 2011), personalitate de seamă din domeniul învăţământului, cel care a lăsat moştenire şi o extrem de valoroasă monografie intitulată Strehaia în istorie, apărută în Editura PACO din Bucureşti.
Aspiraţia spre multilateralitate
Nu întâmplător am evocat monografia profesorului C. A. Protopopescu drept prefaţă la un alt capitol dedicat oraşului STREHAIA. Încă din secolul al XIX-lea, această localitate se remarcase nu numai la nivel judeţean, ci şi la scara întregului Regat al României printr-o serie de iniţiative din sfera culturii, între care editarea unor publicaţii literare. În anii 1950 - 1960 din secolul trecut, odată cu înfiinţarea Casei de Cultură a oraşului, s-au dezvoltat numeroase cercuri cultural-artistice.
Asemenea tradiţii au fost preluate şi îmbogăţite de ing. Vasile I. Vulpaşu, care a fondat Asociaţia Literară Speranţa 2014, în cadrul căreia funcţionează Cenaclul literar Nichita Stănescu şi Cenaclul de literatură şi umor C. A. Protopopescu Strehaia. De asemenea, a fost unul dintre fondatorii revistei Arcade şi director fondator al revistei Epigrama de Strehaia, cunoscută şi bine apreciată în ţară şi peste hotare. Ing. Vulpaşu este, totodată, membru al Cercului Inginerilor Epigramişti şi al Cercului LiterarIng din AGIR.
Animator al unor acte de cultură autentică, ing. Vasile I. Vulpaşu activează în numeroase alte asociaţii cultural-artistice şi jurnalistice la nivel naţional.
După excursul biografic al unui inginer care ilustrează - prin întreaga sa activitate - virtuţile multilateralităţii, considerăm că nimic nu este mai potrivit decât să publicăm câteva dintre epigramele sale.
Nu este pădure fără uscături!
Pădure nu-i fără uscături,
Dar când mereu mulţi vor să fure
Proverbul e cu învăţături:
Uscături sunt... dar nu-i pădure!
Pledoarie în instanţă
În instanţă, dup-un an,
El se jură cu amar:
Nu băut-am la volan,
Pur şi simplu... într-un bar!
Unuia cu gând rău
Tu profiţi de al tău nume
Şi pe seama mea faci glume
Dar mai ai pân la osândă
Că vulpoiul stă... la pândă!
Cine te recomandă
Chiar de-ai fi frumos, sadea
Şi chiar dur ca leopardul,
N-ai s-ajungi pe unde-ai vrea
Dacă nu ai gros... şi cardul!
Optimism şi amăgire
Cică vom trăi mai bine,
Fără lipsuri şi suspine,
Iar speranţa ne e vie
Doar mai rău să nu ne fie!