90 de ani de la nasterea prof. univ. dr. doc. ing. Mircea V. Soare
Data: 1-15 august 2017
Mircea V. Soare s-a născut la București la 31 iulie 1927. A absolvit cursurile Liceului Sfântul Sava în 1945. În 1951, a obținut diploma de inginer constructor la Facultatea de Construcții Civile și Industriale a Politehnicii din București. Între anii 1951 și 1957 a fost cadru didactic la Catedra de rezistența materialelor și teoria elasticității a profesorului Beleș de la Institutul de Căi Ferate. Între 1955 și 1957 a funcționat și în calitate de cercetător la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Române, iar în intervalul 1957 - 1970 a fost șef de laborator la Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor (INCERC).
În anul 1963 și-a susținut teza de doctorat „Contribuții la teoria încovoierii paraboloidului eliptic", avându-i ca referenți pe profesorii Aurel Beleș, Rudolf Woinaroski și Nicolae Korcinski. În anul 1964 a obținut Premiul Traian Vuia al Academiei Române, pentru lucrarea Aplicarea ecuațiilor cu diferențe finite, la calculul plăcilor subțiri. În anul 1970, a fost numit, prin concurs, conferențiar la Catedra de mecanică tehnică a Institutului de Construcții din București. În același an a devenit doctor docent în ştiințe tehnice. În anul 1973 a fost numit, tot prin concurs, profesor universitar la Catedra de rezistența materialelor a Institutului de Construcții din București, iar în intervalul 1990 - 1996 a fost rectorul Universității Tehnice de Construcții din București.
În perioada de început a activității sale, Mircea Soare a participat la elaborarea primelor standarde românești în construcții, la elaborarea și avizarea unor proiecte importante de silozuri, stații de cale ferată, castele de apă de mare capacitate și acoperișuri metalice pentru săli de sport. În decursul întregii activități, a elaborat și publicat 190 de articole științifice, 23 de cărți (atât în țară, cât și în Franța, Marea Britanie și Germania), 16 culegeri de probleme și 5 cărți traduse din engleză.
Profesorul Mircea Soare a fost gratulat cu numeroase distincții și diplome. Astfel, în anul 1993 i s-a conferit Diploma Centrului de Cercetări pentru Structuri Spațiale al Universității Surrey, în 1995 titlul de Doctor Honoris Causa (DHC) al Universității din Liege, iar în 1997 cel de DHC al Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În 1999, a fost ales membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România.
L-am cunoscut pe marele profesor, cercetător și om de știință Mircea V. Soare târziu, în anul 1988, cu prilejul unei sesiuni de comunicări ştiinţifice şi referate desfăşurată la Institutul de Marină Mircea cel Bătrân din Constanța, și apoi, după 1990, din cartea lui George Șt. Andonie „Istoria matematicilor aplicate clasice din România". Ne-am mai întâlnit întâmplător în prima jumătate a anilor 1990. I-am trimis în 1996 câteva dintre lucrările mele şi mi-a răspuns printr-o scrisoare din care redau câteva fragmente:
„(...) În trecut noi ne-am întâlnit ocazional și poate că am schimbat câteva saluturi și cuvinte ca între colegi care lucrăm la aceeași disciplină. (...) Sper că, în viitor, să avem mai multe ocazii să ne întâlnim și să discutăm mai în voie. Aceste rânduri însoțesc o carte «Rezistența materialelor în aplicații» la care sunt prim autor (...). Adaug la pachet rezumatul tezei de doctorat a fiicei mele, Corina. Partea experimentală a fost făcută la Universitatea Evanston (lângă Chicago) unde a beneficiat de cea mai modernă tehnică experimentală. Dacă lucrările mele sunt axate pe construcții, cercetările Corinei sunt adresate şi celor interesați de materiale compozite. Îmi va face mare plăcere să ne revedem într-un viitor apropiat. Cu calde salutări colegiale, Mircea V. Soare."
Din păcate, timpul nu a mai avut răbdarea pentru a ne permite să ne cunoaștem mai bine. La 24 iulie 1999, cu şapte zile înainte de a împlini 72 de ani, renumitul profesor, cercetător și om de știință Mircea V. Soare ne-a părăsit pentru o lume mai bună.