Jurnal de bord Investitia de incredere

Atât la nivel naţional, cât şi la scară europeană şi mondială, numeroase entităţi specializate în investigaţii de ordin sociologic, „măsoară" un indicator nelipsit din analizele cu caracter economic. Este vorba despre încrederea manifestată de populaţie, în primul rând de segmentele cele mai active - întreprinzători şi angajaţi - în capacitatea economiilor naţionale şi globale de a face faţă noilor oportunităţi şi provocări. În acest context, interesează, desigur, în cel mai înalt grad, evoluţia încrederii în economia românească, manifestată în primul rând de exponenţii capitalului autohton şi de cei ai capitalului străin.

În pofida oscilaţiilor determinate de unele inconsecvenţe în conceperea şi aplicarea politicilor publice, cota de încredere în economia românească se menţine, în continuare, relativ ridicată, între 55% şi 60%, potrivit respondenţilor la cele mai credibile sondaje de opinie.

Fără a subaprecia importanţa percepţiei fenomenelor economico-sociale, până la urmă contează ceea ce indică datele statistice prin care se conturează tabloul de ansamblu al economiei noastre naţionale. Sunt o serie de elemente care anticipează o creştere substanţială a produsului intern brut pe al doilea trimestru şi pe ansamblul primului semestru al anului în curs. Ne referim îndeosebi la relansarea producţiei industriale, la primele rezultate care privesc recoltele de cereale şi legume, la existenţa unui volum sporit de comenzi, inclusiv pentru export.

În acelaşi timp, faptul că au o pondere importantă respondenţii care îşi exprimă numeroase rezerve în legătură cu perspectivele economiei româneşti, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu, se explică tot prin datele certe ale realităţilor. Pe de-o parte, sunt vizate elemente care atestă inconsecvenţe şi ezitări, mai ales în privinţa politicilor fiscal-bugetare şi a celor salariale; pe de altă parte, atrag atenţia statisticile nefavorabile privind domenii importante ale activităţii economice. Din păcate, ţara noastră înregistrează cea mai mare scădere anuală din UE în sfera construcţiilor, respectiv o diminuare a volumului de activitate cu aproape 17 procente în luna mai 2017 faţă de luna corespunzătoare a anului trecut. Pentru a ne da seama de amploarea acestei diminuări, precizăm că pe locul al doilea în UE la acest capitol se află Spania, cu o scădere anuală de 5,6%. Al doilea element care se impune a fi luat în considerare în orice analiză onestă vizează discrepanţa dintre cererea internă şi oferta, tot internă, de bunuri şi servicii. În această privinţă, indicatorii cei mai expresivi sunt deficitele comerciale şi de cont curent: în primele cinci luni, deficitul comercial a urcat cu 680 milioane euro, iar deficitul de cont curent cu 581 milioane euro faţă de intervalul similar din 2016.

Dată fiind importanţa sectorului antreprenorial în ansamblul percepţiei publice referitoare la procesele şi fenomenele economice, nu pot fi ignorate, decât prin asumarea unor mari riscuri, opiniile exprimate de exponenţii capitalului românesc şi străin. Chiar dacă unele puncte de vedere nu au suficientă susţinere prin argumente de necontestat, ar fi o greşeală să se ignore punctele de vedere exprimate public. Or, cele mai multe dintre ele se concentrează în zona fiscal-bugetară. Între precizările oficiale, în special ale Ministerului Finanţelor Publice, şi evaluările unor importante segmente ale lumii afacerilor, există diferenţe sensibile. Nu este locul aici pentru evaluarea polemicii respective. „Momentul adevărului" îl va constitui rectificarea bugetară programată pentru luna august a.c. Până atunci, să reţinem că investiţia de încredere se menţine la cote relativ ridicate şi că există şanse reale ca eventualele derapaje să fie prevenite şi/sau corectate, astfel încât acest „capital" inestimabil reprezentat de încrederea în economie să fie cât mai bine fructificat.