XVI-a editie a „Cartei Albe a IMM-urilor din Romania“ 29,71% dintre IMM-uri nu au alocat anul trecut resurse pentru activitatile de inovare
Data: 1-15 august 2018
Asimilarea de noi produse şi utilizarea de noi tehnologii reprezintă două dintre principalele oportunităţi de afaceri ale companiilor mici şi mijlocii în acest an, potrivit celei de-a XVI-a ediţii a „Cartei Albe a IMM-urilor din România", a cărei versiune în limba română a fost lansată zilele trecute de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA).
Documentul încorporează cel de-al XVI-lea raport de cercetare anual privind situaţia IMM-urilor din ţara noastră, realizat consecutiv de CNIPMMR, fiind un titlu de referinţă în literatura de specialitate, atât în România, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Lucrarea - elaborată, ca şi în anii anteriori, de un colectiv de cercetători sub coordonarea prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare al CNIPMMR - are la bază interviuri cu 559 întreprinzători. Ea reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului IMM din ţara noastră, evidenţiază cantitativ şi calitativ situaţia, tendinţele, percepţia mediului de afaceri şi constituie baza pentru propuneri de strategii cu privire la viitoarele direcţii de susţinere şi dezvoltare ale mediului de afaceri românesc. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva concluzii ale cercetării, de cel mai mare interes pentru colegii ingineri.
La capitolul „Inovarea în IMM-uri", Carta Albă evidenţiază că, în anul 2017, eforturile de inovare desfăşurate de întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră s-au concentrat cu precădere spre noile produse (39,36%), noile tehnologii (25,22%), modernizarea sistemului informatic (15,21%), abordările manageriale şi de marketing noi (14,71%) şi pregătirea resurselor umane (11,27%). De asemenea, este consemnată absenţa abordărilor inovaţionale în aproape o cincime dintre firme (17,53%).
Principalele modalităţi de realizare a inovării în cadrul IMM-urilor sunt, potrivit studiului: adaptarea şi modificarea elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (40,47%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate iniţial de alte organizaţii (31,53%), derularea individuală a activităţilor de cercetare-dezvoltare (20,94%) şi cooperarea cu alte organizaţii privind derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare (7,06%).
Repartiţia rezultatelor cercetării cu privire la intensitatea investiţiilor în inovarea de produs, proces şi organizaţională relevă următoarele elemente semnificative: 29,71% dintre IMM-uri nu au alocat resurse pentru activităţile de inovare, în timp ce 70,29% dintre acestea au dedicat inovării cel puţin 0,1% din totalul investiţiilor, 55,43% - peste 5,1%, 36,76% - peste 10,1%, 19,43% - peste 20,1%, 8,19% - peste 50,1%, iar 4,19% dintre organizaţii au alocat inovării peste 75% din totalul investiţiilor.
În ceea ce priveşte caracteristicile informatizării în IMM-uri, Carta Albă relevă:
▪ principalele elemente ale tehnologiei informaţiei utilizate în IMM-urile din România sunt computerul (73,52%), aplicaţiile de email (64,40%), internetul (62,25%), site-ul propriu al firmei (36,31%), realizarea de tranzacţii online (29,34%) şi folosirea unei reţele intranet (14,13%). 12,16% dintre companiile intervievate nu folosesc niciunele dintre sistemele şi facilităţile menţionate anterior. La nivel general, autorii studiului au constatat o evoluţie pozitivă faţă de anul trecut - diminuarea cu 4,67 puncte procentuale a ponderii IMM-urilor care nu utilizează în activitatea lor elementele de bază ale tehnologiei informaţiei;
▪ IMM-urile care nu utilizează în activitatea lor elementele de bază ale tehnologiei informaţiei sunt cel mai frecvent întâlnite în rândul IMM-urilor cu „vârsta" între 5 - 10 ani, respectiv 10 - 15 ani, acestea înregistrând ponderi egale (14,29% dintre firmele care aparţin categoriilor respective) şi cel mai rar în cazul celor nou înfiinţate (9,28%);
▪ principalele zone ale utilizării internetului şi/sau intranetului sunt: comunicarea cu furnizorii sau clienţii (66,37%), promovarea produselor/serviciilor (53,67%), obţinerea de informaţii despre mediul de afaceri (48,30%), tranzacţii sau plăţi electronice (46,51%), facilitarea comunicării în cadrul firmei (43,83%);
▪ societăţile cu activitate de 10 - 15 ani au indicat valorile minime în cazul celor care au menţionat că folosesc internetul/intranetul pentru a comunica cu furnizorii sau clienţii (63,49% dintre firmele din această categorie), pentru obţinerea informaţiilor despre mediul de afaceri (44,44%), pentru promovarea produselor/serviciilor (46,83%) şi pentru tranzacţiile sau plăţile electronice (44,44%);
▪ agenţii economici din domeniul construcţiilor înregistrează valori maxime pentru trei direcţii, respectiv comunicarea cu furnizorii sau clienţii (84,21% dintre firmele din domeniu), promovarea produselor/serviciilor (63,16%) şi facilitarea comunicării în cadrul firmei (63,16%), iar firmele din domeniul transporturilor - pentru două direcţii, respectiv obţinerea informaţiilor despre mediul de afaceri (66,67%) şi tranzacţiile sau plăţile electronice (55,56%).