Cai si mijloace de actiune la nivel global, european si national pentru accelerarea „tranzitiei verzi“
Data: 1-15 august 2021 2021
Comunitatea inginerească din ţara noastră şi de pretutindeni conştientizează tot mai profund faptul că ansamblul de activităţi economico-sociale se află sub semnul celor două imperative majore: combaterea efectelor marilor schimbări climatice (obiectivele „tranziţiei verzi") şi digitalizării (nucleul actualei etape a revoluţiei ştiinţifico-tehnice). Între cele două direcţii fundamentale de acţiune există, evident, o condiţionare reciprocă, fapt reflectat şi de informaţiile pe care le comunicăm frecvent, sistematic cititorilor. În paginile de faţă, ne concentrăm atenţia asupra unor teme actuale din sfera preocupărilor şi măsurilor de ordin ecologic.
CE adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură
Comisia Europeană (CE) a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021 - 2027, a anunţat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE", se menţionează în comunicat.
Potrivit CE, orientările adoptate acum vor ajuta UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55% din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate" și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative" și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).
Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar - și, prin urmare, să se investească în - infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.
Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Noile orientări tehnice stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.
Concret, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.
Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI. Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.
Studiu Coface: Este sustenabilă creșterea segmentului de metale folosite în producția demașini electrice?
♦ Reciclarea, o problemă-cheie în următorii ani
Metalele utilizate în producția de vehicule electrice, cum ar fi litiu, cobalt și cupru, se află în centrul revoluției care are loc în prezent în industria auto. Reglementările stricte, programele de sprijin guvernamental și utilizarea sporită a vehiculelor electrice în anumite regiuni stimulează puternic cererea pentru aceste metale, care sunt acum indispensabile în fabricarea bateriilor. Dezechilibrele dintre cerere și ofertă determină o creștere a prețurilor, deşi cota de piață a vehiculelor electrice rămâne modestă. În cea mai recentă analiză pe această temă, Coface nu prevede modificări majore ale acestor evoluții de preț în următorii doi ani. Autorii raportului spun că diferitele configurații ale bateriilor sau posibila utilizare a hidrogenului ca sursă de energie nu vor reduce presiunea asupra utilizării acestor metale, chiar dacă costul ridicat al integrării lor contribuie la încurajarea cercetării și dezvoltării în tehnologiile alternative. Totuși, aceste eforturi ar putea schimba situația pe termen lung, în contextul concurenței puternice între țările care doresc să obțină un avantaj în următoarea generație de vehicule.
Vânzările de vehicule electrice vor creşte, în 2021, cu 70% faţă de anul anterior
Segmentul vehiculelor electrice continuă să crească la nivel global, cu o cotă de piață de 13% în 2020 comparativ cu 8% în 2019. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), în timp ce vânzările de mașini au scăzut cu 6% în 2020, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41%, întrucât Europa a arătat un apetit puternic pentru acest segment. În primul trimestru al anului 2021, vânzările de vehicule electrice au crescut cu 41% față de T1 2020, și se estimează că acestea vor crește cu 70% în 2021.
În plus, motoarele cu ardere internă vor fi interzise la vânzare pe unele piețe, inclusiv în Europa, până în 2035, eliminând concurența pentru motoarele electrice. Această tendință pune presiune pe metalele necesare în producerea vehiculelor: litiu, cobalt, grafit, nichel, elemente din pământuri rare, aluminiu și cupru. Câteva zeci de kilograme de metale, dacă nu chiar sute, sunt utilizate în producția de baterii, în special aluminiu, care reprezintă aproximativ jumătate din greutatea totală, urmat de cupru, grafit și nichel.
Aluminiul este utilizat nu numai în baterii, ci și în alte părți ale vehiculelor, cum ar fi șasiul sau panourile interne, datorită avantajelor sale de greutate și capacității sale de a oferi protecție sporită împotriva coliziunilor. Cazul cuprului este, de asemenea, interesant: este esențial pentru producția de baterii, dar și utilizat de furnizorii de energie electrică care trebuie să dezvolte noi rețele pentru a se adapta la electrificarea parcurilor auto și la această nouă cerere de energie.
Cererea depășește oferta, punând presiune pe producție și prețuri
Coface se așteaptă ca prețurile pentru nichel, aluminiu și cupru să crească cu 34%, 25% și, respectiv, 47% între 2020 și 2021. În plus, cererea va crește considerabil între 2020 și 2050. Cererea de cupru pentru vehicule electrice va crește cu 9,9% anual în perioada menționată, în timp ce nichelul va crește cu o rată anuală de 11,8%.
Principalii producători ai acestor metale foarte căutate sunt Republica Democrată Congo (RDC), Australia, Indonezia, Chile și Rusia, determinând aceste guverne să își modifice codurile miniere pentru a genera valoare adăugată mai mare, dar și pentru a consolida reglementările de mediu în vederea protejării comunităților locale.
Presiunea asupra companiilor miniere și metalice pentru a îmbunătăți oferta și pentru a răspunde acestor tendințe va fi intensă.
Coface estimează o creștere a cheltuielilor de capital, dar companiile din sector vor trebui să demonstreze o rentabilitate puternică, ceea ce reprezintă o provocare pe termen scurt. Într-adevăr, acest sector a fost profund afectat de pandemie la începutul anului 2020, având în vedere scăderea prețului în linie cu diminuarea cererii și diferitele blocaje. Deoarece perspectivele economice erau mai slabe la acea vreme, bugetele pentru explorare și extinderea capacității au fost reduse înainte ca tendința să se inverseze.
Numeroase provocări în reducerea dependențelor
Producătorii de baterii și clienții lor încearcă să-și reducă dependența de cobalt, dar și să găsească surse alternative de energie. Hidrogenul este în general considerat o alternativă puternică, capabilă să atenueze costurile globale pentru industrie și povara asupra mediului. Cu toate acestea, Coface nu se așteaptă ca hidrogenul să aibă un impact atât de mare în acest deceniu fără stimulente puternice din partea guvernelor.
În plus, nu se așteaptă ca jucătorii din ecosistemul bateriilor - care include utilizatorii finali, cum ar fi producătorii de autoturisme - să favorizeze hidrogenul pe termen scurt, deoarece au investit puternic în baterii pentru a respecta reglementările stricte puse în aplicare de diferitele autorități.
Reciclarea și economia circulară sunt alte răspunsuri pentru a satisface cererea în creștere și pentru a reduce impactul asupra mediului. Deși scopul de a crește utilizarea vehiculelor electrice se bazează pe realizarea obiectivelor Acordului de la Paris și lupta împotriva schimbărilor climatice, extracția metalelor, ca orice proces minier, are un impact semnificativ asupra mediului și comunităților.
Odată cu vânzarea a milioane de vehicule electrice, reciclarea va fi o problemă-cheie în următorii ani, iar multe companii se vor grăbi să dezvolte propriile operațiuni în acest segment. Reciclarea cobaltului și a nichelului este relativ matură, cu o rată globală de 60%, dar litiul este mai puțin reciclat, cu o rată globală de numai 1%. Prin urmare, există loc de îmbunătățire în ceea ce privește o mai bună gestionare a deșeurilor.
Barometru global: Companiile întâmpină dificultăți în includerea riscurilor climatice în raportările lor
Companiile din întreaga lume întâmpină dificultăți în raportarea riscurilor climatice și trebuie să aibă în vedere luarea de măsuri urgente pentru a satisface cerințele și așteptările autorităților de reglementare și ale investitorilor, se arată în cea de-a treia ediție a raportului EY Global Climate Risk Barometer. Analiza examinează demersurile a peste 1100 de organizații din 42 de țări pentru a-și face publice riscurile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice, în baza recomandărilor formulate de Grupul operativ pentru publicarea informațiilor financiare privind schimbările climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures - TCFD). TCFD a fost constituit pentru a îmbunătăți și extinde raportările financiare asociate cu schimbările climatice. Companiilor li se acordă punctaje în funcție de numărul rapoartelor recomandate pe care le publică („acoperire") și de nivelul de detaliere a fiecărui raport („calitate").
Potrivit barometrului, numai 50% dintre companiile evaluate la nivel global realizează toate raportările recomandate obținând un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Doar 3% dintre companiile analizate ating niveluri ridicate de calitate în raportare, media punctajului pentru calitate fiind de 42%. Companiile resimt impactul „riscurilor de tranziție" ca urmare a modificării reglementărilor impuse de schimbările climatice. „Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de prețul decarbonării sau de «riscurile fizice» generate de schimbările climatice, cum ar fi consecințele furtunilor tot mai puternice. Recomandările TCFD oferă un cadru de raportare pe care companiile îl pot utiliza pentru a include aceste riscuri în guvernanță, strategie și planificare, managementul riscurilor și stabilirea de indicatori și obiective", relevă autorii raportului.
Barometrul arată că numai 41% dintre organizațiile sondate au efectuat o analiză a scenariilor de risc major - una dintre recomandările TCFD - cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul și momentul apariției anumitor riscuri și de a se pregăti pentru efectele cele mai pesimiste. Studiul mai arată că doar 15% dintre companii au inclus schimbările climatice în declarațiile lor financiare, ceea ce sugerează că nu dețin date viabile sau că încă nu au reușit să calculeze impactul probabil asupra profitabilității. Tema nivelului slab de raportare a fost abordată în recentul acord G7 privind introducerea obligativității raportărilor referitoare la schimbările climatice.
„Schimbările climatice reprezintă o problemă definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimțite în toate părțile lumii, iar România nu este exceptată. Companiile resimt deja impactul schimbărilor climatice, cu inundații tot mai frecvente ce afectează activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de secetă care afectează traficul de mărfuri. Chiar și companiile care nu sunt afectate în mod direct înțeleg faptul că riscă să piardă clienți, angajați și investitori dacă nu iau măsuri", a menţionat Laura Ciobanu, manager Schimbări Climatice și Sustenabilitate la EY România.
Astfel, într-un moment în care presiunile legislative și opinia publică se axează pe acțiuni climatice decisive, riscurile și oportunitățile climatice ar trebui să reprezinte puncte centrale în strategiile de dezvoltare ale companiilor. Deși, la nivel global, organizațiile fac progrese în ceea ce privește raportarea riscurilor climatice, calitatea acestor dezvăluiri încă este precară, iar la nivel local, progresele sunt și mai slabe, deoarece multe organizațiile încă nu acordă atenție identificării riscurilor climatice specifice operațiunilor deținute sau controlate, nu realizează o analiză a scenariilor și nu își asumă angajamente concrete, bazate pe date științifice, în acord cu traiectoria pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 oC. „Este deosebit de important ca managementul organizațiilor să conștientizeze faptul că riscurile asociate schimbărilor climatice nu constituie doar o altă cerință de raportare, ci reprezintă o problemă de business, cu riscuri, dar și oportunități, și să comunice tuturor stakeholderilor angajamentele și modul în care gestionează efectele schimbărilor climatice asupra companiei, clienților, angajaților și comunităților în care operează", a precizat Laura Ciobanu.
Autorii analizei relevă că raportările diferă semnificativ de la o țară la alta, dar în intervalul celor trei ani în care a fost publicat barometrul, topul țărilor cu cele mai bune rezultate și al celor cu cele mai slabe rezultate a rămas neschimbat. În piețele mature, unde guvernul, acționarii, investitorii și autoritățile de reglementare sunt implicaţi în mod activ în dezbaterea privind riscurile climatice, tind să se înregistreze cele mai mari punctaje la capitolul „acoperire".
Statele unde urmează să intre în vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, înregistrează punctaje ridicate în privința calității raportărilor.
Barometrul evidențiază o serie de acțiuni pe care companiile le pot întreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor cerințe de raportare. Printre acestea se numără includerea riscurilor climatice în raportările financiare, integrarea acestora în sistemele curente de riscuri și nu tratarea lor ca o temă separată. Se recomandă ca includerea riscurilor climatice în raportări să fie adoptată acum de companii, fără să se aștepte ca acestea să devină standarde de raportare globale.
Inventivitatea studenţilor de la UPB contribuie la diminuarea unei probleme climatice
România, prin Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB) a câştigat una dintre cele mai redutabile competiţii internaţionale de inventică Atos IT Challenge, devansând echipele Germaniei şi Franţei. Denumit generic Tire2Tire, proiectul câştigător a fost realizat de o echipă a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a UPB condusă de conf. univ. dr. ing. Daniel Rosner şi conf. univ. dr. ing. Iuliu Vasilescu. Ajunsă la cea de-a X-a ediţie, Atos IT Challenge a avut, anul acesta, tema How can digital decarbonize non-digital, iar studenţi din întreaga lume au propus soluţii digitale care să sprijine mai multe domenii şi iniţiative în jurul decarbonizării, ajutând companiile şi societatea în ansamblul său să diminueze problemele climatice.
„Echipa Tire2Tire s-a evidenţiat destul de timpuriu în cadrul colaborării noastre, care a început la Innovation Labs, programul pentru pre-accelerarea start-up-urilor IT iniţiat în cadrul UPB. La Innovation Labs, noi identificăm anual studenţi cu potenţial antreprenorial din cadrul mai multor facultăţi ale universităţii şi îi ajutăm să ducă idei dintr-un stadiu incipient până la acela al unui produs care poate fi demonstrat în faţa unor investitori, dar şi a unor jurii, precum cel din cadrul competiţiei Atos IT Challenge. Eu, în particular, am avut plăcerea de a oferi mentorat echipei, iar energia creativă şi imaginaţia lor non-conformistă m-au convins că au un potenţial mare de creştere şi că reprezintă o adiţie valoroasă la ecosistemul antreprenorial inovativ românesc şi regional. (...) Nu în ultimul rând, reuşita tinerilor studenţi reprezintă şi o recunoaştere a valorii comunităţii universitare din cadrul UPB, dar şi, mai general, a comunităţii academice româneşti", a declarat conf. univ. dr. ing. Daniel Rosner, citat într-un comunicat al UPB.
Echipa de la UPB a câştigat locul I cu proiectul Tire2Tire - un dispozitiv hardware care îi ajută pe şoferii de camioane să verifice şi să monitorizeze automat starea anvelopelor, reducând astfel cantitatea de combustibil fosil utilizată şi minimizând emisiile de carbon ale vehiculelor. „Prototipul propus de echipa română a pornit sub forma unei camere de adâncime montată în pământ peste care treceau maşinile, verificându-se astfel parametrii fiecărei anvelope. După luni de dezvoltare, dispozitivul a devenit un adevărat robot mobil capabil să se plimbe printre roţile vehiculelor şi să scaneze cu ajutorul unei serii de senzori şi lasere fiecare roată întâlnită. Totul în doar câteva minute, fără pic de efort sau intervenţie umană, în timp ce şoferul alimentează", se menţionează în comunicatul UPB.
Printr-o monitorizare riguroasă şi constantă a uzurii şi presiunii anvelopelor tinerii sunt convinşi că pot contribui decisiv la reducerea consumului de carburant şi, implicit, la diminuarea amprentei de carbon, dar şi la realizarea de economii pentru şoferi şi, mai ales, pentru companiile specializate în transport ce îşi doresc menţinerea unei rate de profit sustenabile. Mai mult, verificările continue sunt singura metodă de a evita accidentele produse de starea inadecvată a anvelopelor, motiv pentru care echipa consideră că în viitor va colabora strâns şi cu autorităţile pentru impunerea reglementărilor legale referitoare la condiţiile de utilizare a acestora.
Echipa Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul UPB a primit ca premiu o finanţare de 10 000 de euro pentru a-şi dezvolta în continuare start-up-ul. Între timp, în contextul creat de participarea echipei la competiţia Atos IT Challenge şi de prezenţa echipei în cadrul programului Innovation Labs (accelerator de start-up-uri de tech din mediul universitar, cu prezenţă naţională, coordonat din cadrul UPB), echipa a atras şi primul client din zona industrială, compania TSG, alături de care şi cu sprijinul căreia echipa prototipează o versiune pentru utilizarea în cadrul parcurilor auto de transport cu camioane.
În această ediţie a competiţiei s-au înscris, în total, 144 de echipe. Pe locurile II şi III în clasamentul finalei s-au clasat echipele reprezentante ale Fh Sudwestfahlen (Germania) şi Universite Paris 1 Pantheon - Sorbonne (Franţa). Competiţia s-a derulat în format exclusiv online, în perioada noiembrie 2020 - iulie 2021.