Importante momente aniversare tehnico-economice in 2021 (VIII)
Data: 1-15 august 2021 2021
Continuăm, în numărul de faţă, prezentarea cronicii unor remarcabile momente din istoria economiei, ştiinţei şi tehnicii româneşti, marcate, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2021 se împlinesc:
110 ani de la:
▪ Realizarea, de către inventatorul Grigore Brişcu, a primei machete a unui elicopter („aerobrişca") cu două elice coaxiale şi contrarotative şi un platou pentru variaţia ciclică a pasului elicei prin variaţia unghiului de incidenţă al palelor acesteia, idee emisă şi dezvoltată de el încă din 1910 în cartea sa Helicopterele, independent de aeronautul francez Paul Cornu, care, în 1909, se ridicase de la sol cu un elicopter având la bază un principiu similar;
▪ Brevetarea, de către profesorul Ion Stroescu (care a preconizat reducerea suprafeţei portante a avioanelor) a unui sistem de hipersustentaţie cu totul original, folosind jeturi de aer. În acelaşi an (1911), a emis ideea aspiraţiei stratului limită, precum şi ideea aripii cu suflaj pentru obţinerea sustentaţiei;
▪ Construirea peste râul Bârlad, la Tecuci, a unui pod de beton armat cu boltă dublă încastrată, de 50 m deschidere, realizându-se, astfel, primul pod cu boltă de deschidere mare din ţara noastră.
105 ani de la:
▪ Determinarea - de către matematicianul Simion Stoilow, în teza sa de doctorat Sur une classe de fonctions de deux variables définies par les équations linéaires aux dérivées partielles, susţinută la Paris - a naturii singularităţilor integralelor ecuaţiilor cu derivate parţiale în legătură cu natura singularităţii funcţiilor date, punând în evidenţă o clasă importantă de ecuaţii pentru care există totdeauna integrale uniforme în vecinătatea unei singularităţi;
▪ Terminarea construcţiei primei conducte pentru transportul produselor petroliere de la Băicoi (jud. Prahova) la Constanţa. Conducta, propusă de inginerul Anghel Saligny încă din 1899, a fost executată în baza unei legi votate de Parlament în 1911;
▪ Efectuarea - la o sondă din şantierul Pleaşa - Moreni Nord (jud. Dâmboviţa) - primelor încercări de frânare şi control al erupţiilor libere, prin folosirea de duze montate la braţele unui cap de erupţie. Practic, din 1926 au dispărut erupţiile necontrolate. Sondele eruptive erau echipate cu capete de erupţie şi duze, după oprirea erupţiei extragerea ţiţeiului făcându-se prin lăcărit, iar gazele erau separate la presiuni care făceau posibile colectarea şi transportul lor către punctele de consum.
100 de ani de la:
▪ Descoperirea, de către Ştefan Procopiu, în timp ce îşi pregătea teza de doctorat la Sorbona, a depolarizării longitudinale a luminii de către birefringenţa electrică şi magnetică a soluţiilor coloidale şi a suspensiilor cristaline, fenomen care, la propunerea fizicienilor francezi A. Bontaric şi J. Breton, este cunoscut ca „fenomenul Procopiu";
▪ Realizarea - între postul de radiotelegrafie de la Herăstrău şi Şcoala Politehnică din Bucureşti - a primei emisiuni experimentale de radiodifuziune din România, la numai un an după prima emisiune oficială pe plan mondial, în SUA;
▪ Publicarea, de către Mihail David (unul dintre fondatorii geografiei fizice în ţara noastră), a lucrării Podişul sarmatic moldovenesc, în care, pentru prima dată, se face raionarea acestei regiuni a ţării noastre după principii geomorfologice;
▪ Începerea cercetărilor (1921 - 1927) la gheţarul subteran de la Scărişoara (jud. Alba), sub îndrumarea directă a savantului Emil Racoviţă. Întrerupte timp de aproape 20 de ani, cercetările au fost reluate după 1947, când s-a descoperit şi peştera de sub gheţar;
▪ Înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de seruri şi vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino".