Universitatea Tehnica a Moldovei, la a 60-a aniversare
Data: 1-15 august 2024
Cei care alcătuiesc în prezent corpul de cadre didactice, veteranii care și-au pus semnătura pe tot ceea ce a însemnat progres în învățământul tehnic superior de pe meleagurile noastre basarabene, studenții de la începuturi și numeroasele generații de absolvenți, împreună cu cei de astăzi, sărbătorim, cu justificată satisfacție, cu legitimă mândrie, împlinirea a șase decenii de la fondarea Institutului Politehnic din Chișinău (din 1993 - Universitatea Tehnică a Moldovei). Atunci, în anul 1964, instituția s-a format pe baza a trei filiale - Construcții civile, Industrie alimentară și Comerț - ale unor structuri de învățământ superior din Moscova și a Facultății de Inginerie existentă din 1961 la Universitatea de Stat din Chișinău. Spun „satisfacție" și „mândrie", deoarece, în pofida vitregiei vremurilor, a cunoscutelor nedreptăți istorice, formarea de ingineri români basarabeni a reprezentat și reprezintă o cauză căreia merită să-i dedici toate energiile, cu întreaga determinare profesională și răspundere civică.
Desigur, nu-mi pot propune să reconstitui cronologic întregul parcurs în acești 60 de ani. Ceea ce doresc să supun atenției cititorilor prestigioasei publicații „Univers ingineresc" (de care mă simt puternic legat rațional și, deopotrivă, emoțional) constituie simple amintiri despre o veritabilă citadelă a științelor tehnice, așa cum a fost concepută, construită și consolidată prin efortul tenace, în condițiile specifice ale avatarurilor pe care nu avem dreptul să le dăm uitării.
- Rectoratul UTM
Începutul unui drum marcat de imense dificultăți, dar și de certe împliniri
Generațiile mai vârstnice știu prea bine ce a reprezentat și cum se trăia în RSS Moldovenească, pe pământul străbun al Basarabiei. Tocmai pentru că vremurile erau deosebit de grele, o preocupare primordială a vizat formarea de cadre naționale în toate domeniile de activitate, în special a unei elite tehnice sub egida căreia s-a creat Institutul Politehnic din Chișinău. Din motive, la rândul lor, bine cunoscute, se impune a releva că echilibrul etnic era opus oricărei discriminări, fie pozitivă, fie negativă.
În aceste circumstanțe, reamintim că inițiatorul principal al ideii de a fonda Institutul Politehnic la Chișinău a fost vicepreședintele Consiliului de Miniștri de atunci, Anatol Corobceanu, un mare patriot basarabean, care mai târziu a fost învinuit de naționalism și demis din funcție.
Vestea că la Chișinău s-a înființat Institutul Politehnic s-a răspândit departe de hotarele republicii. Au început să revină la Chișinău mulți tineri din toate colțurile URSS. Cei mai mulți erau feciori și fiice ale familiilor deportate în Siberia în anii ʼ40 și ʼ49, care au reușit - trecând prin mari greutăți - să dobândească o bună pregătire profesională și să obțină titluri și diplome de doctori în științe, inclusiv în domeniul tehnicii.
- Acad. Sergiu Rădăuțan (Rector în perioada 1964 - 1973)
Unul dintre meritele principale ale primului rector, doctorul în științe fizico-matematice Sergiu Rădăuțan, a fost completarea colectivului de cadre didactice prin trimiterea multor studenți după absolvirea anului III pentru a-și continua studiile în învățământul superior în instituțiile cele mai performante.
După ce și-a început activitatea, în 1964, cu 4 facultăți inginerești și una de economie, cu 20 de catedre (departamente) de specialitate, Institutul a cuprins 2000 de studenți la secția cu frecvență la zi și peste 3000 la secțiile seral și fără frecvență. În acele începuturi au funcționat 274 cadre didactice, majoritatea de etnie rusă, dintre care numai 36 aveau grade și titluri științifice.
Cu timpul, numărul cadrelor didactice și studenților a crescut considerabil, astfel încât, de-a lungul celor 60 de ani, s-au format peste 95 000 de specialiști, cea mai mare parte români basarabeni.
Lumini și umbre
Încă din primii ani de activitate, Institutul Politehnic a trecut prin multe momente dramatice și chiar tragice în condițiile declanșării și acutizării unei adevărate „vânători de vrăjitoare". Aș prezenta, în acest sens, doar două exemple: în urma acțiunii unui informator, autoritățile represive au aflat că un profesor de la UTM deținea în biblioteca lui cartea „Karl Marx despre români". A urmat o percheziție la domiciliu, cartea depistată, iar „vinovatul" a fost concediat. Așa s-au petrecut lucrurile și cu un alt profesor acuzat că deținea revistele „SUA" și „Anglia", editate oficial și vândute liber la Moscova.
Totodată, în acea perioadă, s-a răspândit zvonul că la Politehnică înflorește naționalismul, astfel încât, la începutul anului 1971, a fost trimisă o comisie de anchetă bazată pe denunțul mai multor informatori. S-a ajuns ca, pe 22 iunie 1971, să fie emisă „faimoasa" hotărâre a Biroului C.C. al P.C. al Moldovei „cu privire la greșelile serioase și neajunsurile în munca Rectoratului Institutului Politehnic din Chișinău privind selectarea și plasarea cadrelor". Comisia a prezentat o listă cu peste 60 de cadre didactice propuse spre a fi demise, iar rectorul s-a conformat. Câțiva de pe listă urmau atunci să susțină tezele de doctor și nu este greu de imaginat prin câte dificultăți au trebuit să treacă pentru a-și duce la bun sfârșit demersurile lor științifice.
În ceea ce mă privește, m-am ridicat împotriva concedierilor și, cum era de așteptat, am fost aspru sancționat.
După mai puțin de doi ani, Sergiu Rădăuțan a fost demis, fiind forțat să plece.
- Conf. univ. Vladimir Antoseac (Rector în perioada 1973 - 1988)
În 1973, fusese numit rector conf. univ. Vladimir Antoseac, fiul prim-vicepreședintelui Guvernului Moldovei de pe atunci. Pe parcursul a 13 ani de șefie a acestuia, activitatea Politehnicii s-a caracterizat printr-un apăsător statut de stagnare, ceea ce a avut repercusiuni asupra întregului proces de formare a specialiștilor. În ceea ce privește activitatea acestui rector, nu pot să nu menționez și unele fapte pozitive, între care construcția unor blocuri de studii și de cămine studențești, proiecte inițiate de primul rector al Politehnicii. În 1988, la inițiativa comitetului de partid al institutului, a fost demis din funcție.
Al treilea rector a fost Vasile Calmuțchi, doctor habilitat ales în 1988, pentru prima dată în mod democratic, de Senatul Institutului Politehnic, având patru concurenți. Meritul principal al acestui rector a fost obținerea de la Guvern a fondurilor necesare pentru construcția a două blocuri locative destinate cadrelor didactice și personalului auxiliar. De asemenea, a pus bazele construcției unui bloc de studii, a unui cămin studențesc și a unui laborator. Rectorul Calmuțchi și-a început activitatea în condițiile în care se declanșaseră acțiunile de masă inițiate de Frontul Popular în vederea promovării interesului național, a limbii române și alfabetului latin. Sub pretextul cerinței de a se elimina politica din învățământ, rectorul a declanșat o serie de represalii asupra cadrelor didactice care participaseră la demonstrații.
- Prof. univ. Vasile Calmuțchi (Rector în perioada 1988 - 1992)
Profesorii depistați la mitinguri erau chemați la rectorat, intimidați și chiar li se spunea că vor fi eliberați din funcție. Din inițiativa profesorului, șef de departament, Ion Groza, s-a format o delegație de zece persoane care au cerut audiență la președintele Republicii, Mircea Snegur. Cu prilejul primirii, acesta a evocat situația grea provocată de războiul de pe Nistru și a încercat să eludeze tema pe care noi (am fost membru al acestei delegații) o adusesem în atenția lui. Până la urmă, Mircea Snegur a promis că va interveni pe lângă rectorul Calmuțchi pentru a înceta persecuțiile. Rectorul Calmuțchi a decedat subit în septembrie 1992.
Un nou început, noi perspective
La sfârșitul anului 1992, Senatul a ales al patrulea rector, în persoana prof. univ. dr. ing. Ion Bostan. S-au înregistrat patru candidați, toți ingineri absolvenți ai Institutului, șefi de catedră, doctori habilitați, oameni cu vârste în jur de 40 de ani.
Succesul profesorului Bostan se explică, înainte de toate, prin obiectivele pe care și le-a propus, foarte importante în contextul istoric de după proclamarea independenței Republicii Moldova:
1. Creșterea calității contingentului de studenți înmatriculați în anul I;
2. Trecerea la studiile în limba română și asigurarea procesului de formare profesională în special cu ajutorul cărții tehnice românești (perioada 1993 - 1997);
3. Extinderea numărului programelor de studii, reformarea structurii instituției și a conținutului disciplinelor predate.
- Acad. Ion Bostan (Rector în perioada 1992 - 2014)
Imediat după alegerea sa, profesorul Bostan a trecut la aplicarea sistematică, metodică a programului, fapt reflectat, în primul rând, de modul în care a conceput și a realizat admiterea în anul de studii 1993 - 1994. A promovat o modalitate nouă de selectare a viitorilor studenți prin desfășurarea admiterii anticipate în 28 de centre teritoriale, ceea ce a permis ca importantul nou detașament de tineri admiși să se caracterizeze prin calități superioare mediei absolvenților de liceu.
În condițiile în care a fost proclamată Republica Moldova, rectorul Ion Bostan a apreciat corect locul și rolul decisiv al UTM în procesul trecerii învățământului ingineresc la predarea în limba română. Să începi predarea în limba noastră strămoșească fără niciun manual tipărit în românește a fost o operațiune extrem de dificilă. Doresc să subliniez în mod special că, în condițiile date, toate universitățile tehnice din România ne-au ajutat masiv pe multiple planuri. Este locul în care se cuvine să menționez, în mod special, ajutorul dat de Asociația Generală a Inginerilor din România, din inițiativa președintelui Mihai Mihăiță, care, printre altele, a avut ca efect îmbogățirea patrimoniului nostru documentar cu mii de cărți de specialitate. În același timp, dr. ing. Ioan Ganea, directorul Editurii Tehnice, ne-a ajutat masiv cu manuale tipărite în limba română.
Personal, am fondat, în 1993, Editura „TEHNICA" de pe lângă Universitate și, în câțiva ani, am publicat sute de titluri. Am convins sute de profesori din România să-și publice cărțile la editura noastră. De exemplu, numai în trei ani au fost editate 35 de titluri de carte ale profesorilor de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi" din Iași. În anul 1992, subsemnatul și încă doi autori din Chișinău, împreună cu cinci autori din Iași, am editat manualul „Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin așchiere" în două volume, 1050 de pagini, într-un tiraj de 12 000 de exemplare, dintre care 10 000 au fost repartizate la universitățile de profil din România. În 1994, ni s-a propus să recomandăm manualul respectiv pentru acordarea Premiului de Stat al Republicii Moldova. La ultima ședință a Comisiei de decernare, din motivele meschine ale președintelui Comisiei, lucrarea nu a trecut (s-au înregistrat 6 voturi pentru și 7 contra). Colegii din România ar fi fost primii și ultimii laureați ai Premiului de Stat, deoarece, din anul următor, 1995, s-a interzis cetățenilor români accesul la acest premiu.
Rectorul Bostan a propus modificarea nomenclatorului de specializări prin racordarea la necesitățile economiei noastre naționale. În acest scop, au fost fondate alte trei facultăți; astfel, UTM a asigurat independența țării în ceea ce privește asigurarea cu specialiști pentru ramurile vitale ale economiei Republicii Moldova.
S-au modificat planurile de studii, a crescut ponderea tehnologiilor informaționale și a proiectării asistate de calculator, s-au introdus discipline privind creația inginerească. Începând cu anul 1997, s-au promovat mecanisme menite să stimuleze îmbunătățirea calității studiilor și cercetării prin premiile anuale ale Senatului acordate profesorilor și studenților.
Podurile de flori din ʼ90 și ʼ91 au declanșat un amplu și rodnic schimb de delegații ale universităților de pe ambele maluri ale Prutului. Acordurile bilaterale de cooperare inter-universitare au impulsionat participarea masivă a cadrelor didactice din România la procesul de instruire în UTM. Au luat amploare stagiile de perfecționare a cadrelor noastre didactice în universitățile din România. S-au organizat conferințe științifice tematice comune, în numeroase domenii de cercetare. Pot fi menționate, în acest sens, conferințele internaționale în domeniul sistemelor electromecanice SIELMEN și conferința TMCR (Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare) în domeniul tehnologiei construcțiilor de mașini. La prima conferință TMCR, organizată de subsemnatul, în 1999, au participat peste 150 de profesori din România.
Comisia Europeană a aprobat, la începutul anului 1994, aderarea Republicii Moldova la Programul TEMPUS. Pe parcursul anilor, UTM a participat, în calitate de coordonator sau partener, la 26 de proiecte TEMPUS.
Universitatea Tehnică a Moldovei a participat și participă cu succes la mai multe proiecte de mobilitate academică cum ar fi: ERASMUS, MUNDUS, CEEPUS, INSA Lion, CRDF, INCO-COPERNICUS, INTAS ș.a.
Teoria și practica, în strânsă conexiune, la baza unui învățământ performant
Sub conducerea rectorului I. Bostan a fost realizat și instalat, în blocul de studii central al UTM, Pendulul Foucault - Orologiul gravitațional, ca o sursă de informație din domeniul geofizicii, astronomiei, metrologiei și nu doar. Totodată, a venit cu ideea că acest instrument poate fi folosit și în predicția cutremurelor de pământ. Acad. Ion Bostan, împreună cu președintele Academiei de Științe Tehnice din România, Mihai Mihăiță - după un șir de investigații - au propus realizarea unui Pendul Foucault la Salinele Slănic-Prahova, care ar putea deveni un mare centru de cercetare și de atracție turistică. Dar, cu părere de rău, discuțiile cu reprezentanții guvernului referitoare la o eventuală finanțare a proiectului au rămas, deocamdată, fără niciun rezultat.
- Stema UTM
În anul 2004, la inițiativa rectorului Bostan, a fost conceput Parcul Dendrologic lângă blocurile de studii ale UTM, ca un muzeu al istoriei tehnicii în aer liber. Aici putem admira o impresionată galerie de exponate în aer liber: stema UTM - simbolul învățământului tehnic; sculptura Gânditorul - simbol al gândirii creative a societății umane; piese ce simbolizează primele invenții ale omului, cum ar fi aprinderea focului prin scânteie, până la cele mai moderne și ingenioase instalații. Cele mai multe dintre acestea au fost create sau reconstituite de studenții și profesorii universității. Sunt expuse, de asemenea, două elicoptere, tramvaie din secolul trecut, dintre care unul este cu totul neobișnuit - tras de doi cai (executați de studenți din diverse piese metalice), care circulau în Chișinău în anii ʼ30 - ʼ40 ai secolului trecut. În mijlocul parcului este amenajat Havuzul cu sculpturile din oțel ale celor 12 semne zodiacale. Pe aleile parcului sunt instalate mai multe bănci care întruchipează două simboluri universale împletite, al inimii și al infinitului, supranumite „Băncile îndrăgostiților". Tot în acest parc sunt construite și amplasate două edificii pentru dirijarea și monitorizarea zborului primului satelit: Observatorul Astronomic cu Telescop Celectron C14 și Stația Terestră cu Antenă Parabolică.
- Complex sculptural dedicat gândirii umane
În 2008, rectorul I. Bostan a fondat la UTM Centrul Național de Tehnologii Spațiale (CNTS) susținut și finanțat parțial de guvernul Republicii Moldova. CNTS a fost creat în scopul de a profita de beneficiile tehnologiilor spațiale și a le promova în rândurile tinerelor generații de elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi și are obiectivul de a susține dezvoltarea platformelor de micro-nano sateliți, a infrastructurii de comandă terestră, precum și laboratoare multidisciplinare pentru dezvoltarea, testarea componentelor și sistemelor pentru sateliți în medii spațiale simulate. Acest centru oferă studenților și inginerilor resurse educaționale din domeniul tehnologiilor spațiale. Activitatea prodigioasă a rectorului I. Bostan s-a concretizat și într-un număr impresionant de lucrări științifice, monografii și manuale, brevete și medalii la saloanele de invenții la un nivel foarte înalt în tot spațiul românesc.
- Tramvai de epocă
Predarea și preluarea ștafetei
La începutul anului de studii 2014 - 2015, acad. I. Bostan și-a prezentat demisia, după 23 de ani de exemplară activitate în funcția de rector al UTM. În locul său a fost ales, prin votul democratic al întregului corp didactic (cca 900 de cadre universitare), prof. univ. Viorel Bostan, absolvent al Universității din București în 1995, specialitatea „Mecanica matematică". În 1996, și-a luat masterul și, în același an, a revenit la UTM, în calitate de lector superior la Catedra de Matematică.
- Prof. univ. Viorel Bostan (Rector în perioada 2015 - prezent)
În 1998, V. Bostan a câștigat un concurs de lector la Universitatea din Iowa (SUA), susținând cu succes teza de doctor în științe. În același timp a parcurs un stagiu de lungă durată la FORD MOTOR COMPANY DETROIT, unde a fost apreciat în mod deosebit pentru rezultatele sale în calitate de cercetător științific.
A revenit, în 2004, la UTM, în funcția de conferențiar la Departamentul „Automatica și tehnologia informațională".
După alegerea sa ca rector, s-au găsit unii cârcotași care vociferau pe tema așa-zisei treceri a funcției de la tată la fiu. Dar și aceștia s-au convins, peste puțin timp, că rectorul era profund determinat - și a reușit - să-și pună în practică programul de activitate prezentat la alegeri.
Prin suportul și străduința sa a reușit să impulsioneze dezvoltarea instituției, să atragă resurse și să implementeze strategii inovatoare, care au condus la creșterea prestigiului UTM și pe plan internațional. Sub conducerea sa, UTM a urcat în clasamentele globale și a devenit un model de excelență academică și angajament față de dezvoltarea durabilă.
Recent, în iunie 2024, prestigiosul clasament universitar global „Times Higher Education World Rankings" a dat publicității evaluarea a peste 1200 de universități din 108 țări, oferind o evaluare detaliată a modului în care universitățile din întreaga lume contribuie la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (17 obiective) și la impactul lor asupra societății. În acest document, UTM se evidențiază ca fiind singura instituție de învățământ superior din Republica Moldova, clasându-se pe locul 921.
Rectorul Viorel Bostan acordă o importanță deosebită cercetării științifice, considerând-o esențială pentru dezvoltarea academică și tehnologică a universității. Viziunea sa de a transforma UTM într-un catalizator pentru inovație și colaborare internațională se reflectă și în sprijinul plenar acordat proiectelor de cercetare naționale și internaționale, contribuind astfel și la consolidarea cooperării cu instituții din România și din multe alte țări și la plasarea UTM în avangarda progresului științific și tehnologic regional.
La 12 august 2022, cu ocazia lansării primului satelit moldovenesc „TUMnanoSAT", într-un interviu acordat presei, rectorul V. Bostan menționa: „În 2008, a apărut ideea ca UTM să inițieze un program de sateliți, astfel încât să putem explora spațiul cosmic și să atragem tineri în inginerie. Atunci părea un vis foarte îndepărtat, dar în aproximativ 14 ani am reușit să construim o infrastructură de comunicare cu sateliții și am creat noi laboratoare de la zero. Acum putem spune cu mândrie că UTM știe să construiască sateliți. Acesta este primul, iar în prezent lucrăm la a doua versiune cu o colaborare mai extinsă."
În iunie a.c., la prestigiosul forum „Moldova Digital Summit 2024", V. Bostan a adus în atenție prioritățile UTM, respectiv dezvoltarea unui ecosistem educațional vibrant și a unei comunități unite în jurul profesiilor viitorului. Drept exemplu a evidențiat proiectul major „Cybercor", care are ca scop crearea unei comunități solide pentru profesiile cybersecurity, astfel încât să poată face față provocărilor previzibile.
Cum s-a văzut, despre activitatea Universității Tehnice a Moldovei pe parcursul a 60 de ani pot fi scrise multe volume. În ceea ce mă privește, după ce am parcurs toate funcțiile didactice: asistent, lector superior, conferențiar și profesor universitar interimar, îmi exprim recunoștința față de toți cei care m-au ajutat să mă afirm în profesie și în plan moral, astfel încât să pot spune cu legitimă mândrie că am avut și eu o contribuție la rezultatele evocate, la parcursul unui drum deosebit de prestigios, care poartă pecetea de neconfundat a Universității Tehnice a Moldovei.
Prof. dr. ing. DHC Alexandru MARIN,
Membru de onoare al Academiei de Științe
Tehnice din România