Proprietatea intelectuala in actualitatea romaneasca
Data: 15-31 august 2003
Lucrare prezentata in cadrul manifestarilor prilejuite de Zilele Academice Timisene, Timisoara, 22 mai 2003
* Reforma in uzine * De ce proprietatea intelectuala? * Exista vreun motiv pentru care autorii romani sa fie mai atenti cu drepturile lor? * Legea ne protejeaza? * Ce este Domeniul Public? * De ce este interesant Domeniul Public? * Abuzul de copyright * Se poate vinde o idee? * Cat valoreaza o idee? * Banca de idei * Industria software si proprietatea intelectuala * Surse deschise (Open Source) * Continut deschis (Open Content) * Intre Domeniul Public si cel privat trebuie sa existe un echilibru * Putem face ceva util dupa ce ne-am informat despre proprietatea intelectuala? * Formate de fisiere - png * Patentul in SUA * Trade secret * Biblioteca NOLO pentru proprietate intelectuala
Reforma in uzine
Intr-o mare intreprindere romaneasca (MIR), dupa '89 au avut loc mai multe schimbari. La inceput s-a divizat in mai multe fabrici, plus un institut de proiectare - cercetare. Ideea divizarii parea buna la acel moment, dar rezultatul nu a fost bun pentru toti. In diverse conjuncturi unele parti au avut o evolutie buna iar altele o situatie proasta. Institutul a avut o situatie proasta si total dependenta de bunavointa unitatilor de productie, fabrici. De ce oare ? Din cate cunosc, la divizare nu a existat un patrimoniu intelectual care sa faca obiectul unor reglementari privind drepturile de proprietate. Pentru cei ce aveau puterea de decizie, banii, parea ca o discutie de acest fel nu-si avea rostul fiind de la sine inteles ca proprietari sunt unitatile de productie, fabricile. Cineva a facut afirmatia ca "proiectele au fost platite o data ...". Institutul avea o arhiva de proiecte care in mod evident reprezentau o valoare. Daca "patrimoniul intelectual/industrial" ar fi intrat in discutie si institutul ar fi devenit proprietar pe ceea ce a creat ani de zile, probabil ca ar fi fost in masura sa negocieze dreptul de a fi utilizate proiectele lor si ar fi putut sa dezvolte si alte proiecte. In cazul in discutie lucrurile nu au stat asa, drept care institutul a ramas la mila si bunavointa fabricilor (UPF) care au avut politica de a reduce la maxim tot ce se platea la altii, la institut sau alte unitati colaboratoare. Intr-o situatie similara a fost Centrul de Calcul. MIR a avut un centru de calcul (CCE) si un sistem informatic integrat (SII). Divizarea a pus in discutie si statutul SII. UPF ar fi vrut sa preia bazele de date, ceea ce le-ar fi permis sa nu mai apeleze la serviciile CCE. CCE nu a acceptat si rezultatul a fost ca a mai supravietuit o perioda de timp. SII este un exemplu de proiect intelectual creat impreuna de CCE si beneficiari, UPF. In momentul cand a aparut Legea dreptului de autor, acolo erau prevederi privind opera colectiva. Aceasta nu poate fi exploatata de unul din parteneri fara acordul si in paguba celorlalti parteneri. Opozitia CCE privind cedarea bazelor de date s-a bazat pe intuitia ca asa ar trebui sa fie, legea inca nu exista.
Toata aceasta poveste doreste sa arate cum neintelegerea conceptului de patrimoniu intelectual contribuie la distrugerea a ceea ce a existat si in continuare la disparitia unitatilor capabile sa creeze un asemenea patrimoniu. O firma care nu cheltuieste pentru cercetare/dezvoltare nu poate avea viitor pe o piata libera, concurentiala.
De ce proprietatea intelectuala ?
Am intrebat mai multi autori cine detine drepturile asupra cartilor scrise de ei.
Raspunsul a fost acelasi, editurile. Un autor "A" care a scris un curs in limba romana si in limba germana a editat cele doua versiuni la doua edituri pe cheltuiala proprie. Versiunea in limba romana la o editura privata. Aceasta versiune nu contine nici o mentiune privind drepturile de autor. Versiunea in limba germana editata la o alta editura si platita tot de autor contine mentiunea “toate drepturile rezervate editurii”. L-am intrebat pe "A": “Daca doresti sa scrii o noua editie, vei cere acceptul editurii? Daca vei dori sa publici in Germania, vei solicita acceptul editurii ?"
Pe un alt autor l-am intrebat daca “se mostenesc drepturile de autor.” Nu, a raspuns el?
Autorii intrebati de mine sunt din lumea universitara si par convinsi ca nu merita sa se lupte pentru un drept care, cred ei, nu le va putea aduce niciodata nimic.
Aceasta lipsa de interes si incredere ma face sa ma gandesc la o situatie oarecum similara. In SUA, dreptul de autor trebuia inregistrat si reinnoit. Lucrari publicate intre 1923 si 1963 care initial au fost inregistrate dar nu a fost reinnoita inregistrarea dupa 28 de ani, au intrat in Domeniul Public, adica autorii nu mai au nici un drept asupra lor. Copyright Office estimeaza ca doar pentru 15% din aceste lucrari a fost reinnoita inregistrarea.
In prezent interesul pentru dreptul de autor in SUA este mult mai mare si Industria Spectacolului si Filmului a facut si face presiuni ca aceste drepturi sa fie extinse in timp cat de mult posibil. Sonny Bono Copyright Extension Act, votata in Congres in 1998, a inghetat procesul prin care operele publicate dupa 1923 urmau sa intre in domeniul public dupa 75 de ani prin extinderea de la 75 la 95 de ani a perioadei de protectie a drepturilor de autor.
Exista vreun motiv pentru care autorii romani sa fie mai atenti cu drepturile lor?
Romanii nu prea au bani pentru carti; inseamna oare ca nu merita sa fie scrise carti si aparate drepturile de autor? Este oare o utopie sa ne gandim la o industrie a cartii similara cu industria cinematografica in care produsul este realizat de o echipa? Un produs facut sa fie bun oriunde in lume, in SUA sau in orice alta tara dezvoltata. Un astfel de produs poate fi de tip compilatie si pentru el e nevoie de surse pentru care pot fi obtinute drepturile in vederea includerii lor in proiecte noi.
Putem sa ne gandim la un proiect AGIR "Manualul inginerului", care sa se dezvolte dintr-o colectie de lucrari existente si integrate in noul proiect, completat cu ceea ce nu este disponibil. Revenind la mentalitatea noastra, vorbesc de drepturi de autor si multi ma privesc de parca as fi de pe alta planeta. In Romania, cine tine seama de asta? Le raspund, in Romania exista o industrie infloritoare a spectacolului, a muzicii pop, rock si de alte genuri. Formatii care apar peste noapte ajung in diverse topuri si nu par sa le lipseasca banii. Cu siguranta ei, sau cineva pentru ei, stiu ce este Legea dreptului de autor ... in Romania. Acestia nu par sa emigreze in disperare din cauza ca nu au ce manca sau ca nu gasesc de lucru. Este un exemplu ca acei ce cred ca in Romania nu exista sau nu se respecta legea dreptului de autor, nu au dreptate.
"Knowledge is power" (Cunostintele sunt putere) a spus ... nu stiu cine.
Avem si nu stim ce avem. La Sasca Montana, undeva in Moldova Noua, un cioplitor in lemn, constructor de manastiri, mi-a spus ca Brancusi la plecarea din tara a spus: "Eu acuma plec dar voi nu stiti ce va las".
Legea ne protejeaza?
Ar mai fi ceva de precizat fiindca este gresit inteles. Legea ne protejeaza ... Legea nu ne protejeaza ... Legea nu se aplica ... sunt formulari curente. In fapt, legea ne da dreptul sa ne protejam. Noi trebuie sa ne protejam in virtutea drepturilor pe care legea ni le confera. Acest fapt justifica existenta unor organizatii care fac acest lucru pentru autori. Ar putea face si AGIR-ul acest lucru pentru membrii lui.
Ce este Domeniul Public?
Am vorbit despre domeniul public, dar ce este acesta? Din punct de vedere al Legii dreptului de autor, Domeniul Public este spatiul operelor care nu apartin nimanui.
Operele ajung in domeniul public in mai multe moduri.
1. Prin expirarea termenului de protejare a acestora conform legilor specifice fiecarei tari.
2. Opere create de stat din bani publici, in unele tari, sunt in domeniul public.
3. Prin donatii; autorul hotaraste sa doneze opera domeniului public, renuntand la toate drepturile pe care legea i le confera.
De ce ese interesant Domeniul Public?
Stephen Fishman, autorul cartii "Public Domain", spune: "Aveti nevoie de continut? Va sta la dispozitie in domeniul public". Vrea cineva sa scrie o carte de gramatica engleza, are nevoie de lista verbelor neregulate, poate sa o ia din lucrari care sunt in domeniul public. Cine poate scrie un dictionar din mintea lui, face cineva asta? Ai nevoie de continut; poti sa-l iei din domeniul public. Exista, desigur si alte surse, ca de exemplu ceea ce nu este aparat de copyright.
Abuzul de copyright
O multime de carti contin note de copyright prin care se spune ca nimic din acea carte nu poate fi reprodus prin nici o tehnologie inventata sau care va fi inventata in viitor. Exista insa multe carti care contin astfel de note desi sunt editii ale unor opere care sunt in domeniul public. Acesta este un abuz si editorul din SUA nu risca decat o amenda de 2500$ dupa cum spune domnul Stephen Fishman in cartea "Public Domain" (BIB 14). Am vazut zilele trecute o editie a operelor lui Goethe care avea o astfel de nota. In aceeasi zi mi-a tradus cineva din legea germana privind dreptul de autor, in care scria despre durata dreptului de autor, 75 de ani dupa moartea autorului. Nu pot afirma cu siguranta ca este un abuz, dar asta pare sa fie.
Se poate vinde o idee?
Am pus aceasta intrebare cu vreo 5 ani in urma. Cel intrebat a fost o persoana care traieste in SUA. Raspunsul a fost ca "se poate vinde orice, cu conditia sa doreasca cineva sa cumpere; se poate vinde si aer ... dar daca esti la 5000m sub nivelul marii!" Ulterior am inceput sa citesc despre proprietatea intelectuala in SUA. Ideea nu este protejata daca ea este publicata si accesibila oricui. Ea poate fi protejata prin legea secretului, adica printr-un contract de confidentialitate. Acest lucru face si licenta unui program care conditioneaza utilizarea programului de acordul de a nu divulga ideile care au stat la baza conceperii lui.
Cat valoreaza o idee?
Vorbind de valoare, trebuie sa facem observatia ca exista o deosebire intre valoarea unui obiect si suma pentru care se vinde. De foarte multe ori un lucru valoros se poate vinde mult sub valoare deoarece nu exista cineva care sa vrea sa ofere mai mult. O idee ar putea sa se transforme intr-un patent, patentul intr-o afacere rentabila. Autorul ideii in mod obisnuit va obtine foarte putin sau nimic pe idee atat timp cat este doar idee. Nici inventatorul care nu poate transforma patentul in afacere nu va obtine mult. Domnul "V" mi-a povestit despre inventatorul laserului albastru care a vandut inventia pentru 7000$, desi a fost o firma care a cheltuit 500.000$ pentru cercetare fara sa obtina rezultat. Exista, desigur, si cazuri fericite. Despre cum sa vinzi o inventie scrie si in “Patent it Yourself” (BIB 9).
Banca de idei
Mi-am pus intrebarea daca poate fi construita o organizatie care sa aiba printre obiectele de activitate si "Banca de idei". O banca de idei, ca orice banca, ar trebui sa fie capabila sa pastreze in siguranta valorile depuse. Ratiunea de a exista ar fi capabilitatea de a oferi servicii care sa transforme ideea in afacere rentabila sau capabilitatea de a vinde si cumpara idei sau know how care inglobeaza ideile. Sigur ca o astfel de organizatie trebuie sa aiba persoane care cunosc bine domeniul proprietatii intelectuale.
Industria software si proprietatea intelectuala.
Programele de calculator se pot apara in SUA prin prevederile din legea copyright, legea secretului (Trade Secret), legea inventiilor (Patent Law) si legea marcilor (Trademark). Legea copyright protejeaza expresia si nu protejeaza ideea. Daca aceeasi idee este exprimata prin alt program, nu este o violare a legii copyright. Pentru a proteja ideea unui program se recurge la legea secretului. O idee poate fi protejata prin contract de confidentialitate. In acest sens, licenta software poate contine prevederi prin care clientul este obligat sa nu divulge ideile care sunt mecanismul programului.
Programele mai sunt protejate prin patent. Patenabilitatea programelor nu este general acceptata si este obiect de disputa, dar firmele puternice recurg la acest mod de protectie.
Patentarea in sine este relativ accesibila oricui, dar apararea patentului este doar la indemana firmelor puternice. Perspectiva ca firmele puternice sa monopolizeze totul a facut sa apara sofware-ul free. Open Source, Open Content sunt concepte care aduna in jurul lor proiecte free. Ce inseamna free? Acest lucru este bine precizat. E vorba de proiecte software, compilatii etc. care pot fi folosite fara a plati, in scopuri personale, dar ele raman proprietatea autorului, care specifica prin licenta ce poti face cu produsul in cauza. Se doreste in acest fel ca aceste lucrari sa nu devina si ele obiectul monopolului unor puteri financiare care au tendinta sa elimine concurenta. Economia de piata se bazeaza pe concurenta, care este motorul progresului. Orice firma isi doreste sa detina cat mai multe drepturi exclusive, sa nu aiba concurenti, dar legile antitrust au rolul sa previna aceasta situatie.
Surse deschise (Open Source)
Conceptul de surse deschise a contribuit la dezvoltarea unui numar mare de proiecte software care sunt accesibile tuturor, in conditii precizate de licenta. In principiu, licentele permit utilizarea, copierea, distribuirea, modificarea, in aceleasi conditii, adica cu licenta nemodificata. Exista si posibilitatea de a realiza produse comerciale din software Open Source, dar atunci nu mai este gratis. Linux este un exemplu de proiect si el devine o alternativa de sistem de operare. O multime de proiecte s-au dezvoltat pentru Linux si apoi au aparut variante pentru alte platforme datorita faptului ca sursele erau accesibile si persoane din toata lumea au putut colabora la proiecte.
Continut deschis (Open Content)
Sa scrii o carte nu este un lucru simplu. Ce poti folosi in cartea ta in limitele respectarii legalitatii? Este nevoie de lucrari cat mai complete, cu un continut bogat si corect. Un dictionar, de exemplu, este o colectie de informatii, o compilatie in care contributia autorului este prelucrarea si prezentarea unui material existent. Cat poate face un autor singur daca porneste de la zero? Nevoia de astfel de lucrari a facut sa apara proiecte care au ca scop dezvoltarea unor documente free, asa cum exista programe free in format sursa. Un proiect care se dezvolta rapid este Wikipedia, enciclopedie libera, adica gratuita pentru uzul propriu, dar restrictionata pentru scopurile comerciale. Aceasta este o sursa de informatii gratuita care poate fi copiata, distribuita, care este intr-un proces de dezvoltare rapid, fiind scrisa de persoane din intreaga lume. Am gasit in Wikipedia (BIB 17) terminologia legata de acest articol si de tehnologia informatica si multe alte informatii actuale, legate de preocuparile mele.
Intre Domeniul Public si cel privat trebuie sa existe un echilibru
Intre proprietatea publica si cea privata trebuie sa existe un echilibru in general, altfel am putea ajunge in situatia sa nu mai putem construi o strada caci nu avem unde, totul fiind proprietate privata. Daca proprietatea intelectuala ar acoperi toate domeniile importante, societatea ar putea ajunge intr-un impas. Sa ne gandim la cartile din care invatam. Daca toate sunt proprietatea cuiva, accesul la ele ar putea fi foarte mult limitat. Societatea romaneasca, printre multele probleme, are si problema invatamantului, care ajunge sa fie un lux. Administratia (statul) poate face ceva in acest sens, poate finanta proiecte prin care se creeaza carti, manuale pentru Domeniul Public. Statul plateste din banii contribuabilului, iar acesta primeste in schimb carti libere de drepturi de autor, carti care pot fi copiate pe hartie sau pe CD, dupa cum doreste cel ce are nevoie de ele sau pot fi scoase de orice editura la concurenta.
Putem face ceva util dupa ce ne-am informat despre proprietatea intelectuala?
Daca suntem in masura sa decidem ce este in domeniul public, putem aduna lucrari pe care avem dreptul sa le folosim dupa cum dorim; sa le folosim la proiecte proprii in care contributia noastra se adauga la ceea ce au creat altii.
Formate de fisiere - png
Formatele de fisiere sunt si ele obiect de protectie. Protejarea poate fi prin patentarea programului care creeaza formatul sau un element important al formatului. Internetul s-a dezvoltat datorita faptului ca programele necesare pentru functionarea lui au fost oferite gratuit. Imaginile de pe paginile web se pastreaza in fisiere care au diferite formate. Formatul de fisier de imagine GIF a fost utilizat si inca mai este, dar acest format este conditionat de acordul Corporatiei Unisys pentru utilizarea mecanismului de compresie GIF-LZV. Deoarece utilizarea formatului GIF e conditionata, a aparut formatul liber PNG (Portable Network Graphics Format). (BIB 16)
Patentul in SUA
Sunt cateva aspecte pe care doresc sa le subliniez. In SUA sunt avocati specializati pentru formalitatile de obtinere a patentului. Am contactat la telefon o doamna avocat din Huston in anul 1999, care in pagina WEB spunea ca ofera informatii gratuit. Mi-a spus ca onorariul pentru un patent este de 4000$ . Avocatii percep pentru consultatii o taxa pe ora care poate fi 1, 2, 300 $ si mai mult. Acest lucru se poate intampla si cand vorbesc la telefon. Exista organizatii care sprijina inventatorii, de obicei pe langa universitati.
Patentarea poate avea diferite scopuri, dintre care si protejarea unei productii proprii contra unor produse similare. Pentru ca inventatorul sa aiba un beneficiu material de pe urma inventiei este necesar ca el sa produca sau sa vanda ceea ce a inventat. Din vanzarea inventiei se obtine putin. Exista programe guvernamentale care sprijina inventiile si ideile, in ajutorul altor programe privind Intreprinderile Mici si Mijlocii. Exista carti despre programe guvernamentale si cum se obtin banii. Exista carti de tipul Do-it-Yourself (descurca-te singur), care te invata cum sa patentezi o inventie si cum sa cauti un cumparator sau bani. Pentru cercetarea noutatii se poate folosi Internet-ul sau depozitele de brevete care exista in fiecare stat la o biblioteca publica importanta. Am vazut un astfel de depozit la biblioteca din Minneapolis. Textul si imaginea brevetelor - peste 6.000.000 - se afla pe 400 DVD-uri. Mai exista inca si microfilme, care erau vechiul suport, dar acelasi lucru se gaseste acum pe DVD.
Trade secret
Ideea nu poate fi protejata decat prin contract de confidentialitate sau prin relatii cu persoane sau organizatii care prin statut sunt obligate sa nu divulge informatiile confidentiale. La prezentarea cartii "Contractul de confidentialitate" (BIB 8) NOLO spune: "Protejati-va inventile, strategia de piata, lista clientilor, programele si multe altele fata de posibili viitori parteneri sau angajati necinstiti". Protejarea ideilor din software se poate face prin confidentialitate impusa prin licenta.
Biblioteca NOLO pentru proprietate intelectuala
NOLO este o firma din SUA care cu 30 de ani in urma si-a propus sa publice carti pentru omul obisnuit pe teme legate de legislatie, carti de tipul "descurca-te singur". La inceput ideea a fost considerata sortita esecului. Intre timp NOLO a crescut si in bibliotecile publice sau librarii la sectiunea carti pe teme legale, peste tot am intalnit cartile de la NOLO. Nolo's Law Store -> Books http://www.nolo.com/lawstore/books/index.cfm> In bibliografie am enumerat cartile NOLO care se ocupa de proprietatea intelectuala (BIB 1-15).
Concluzii
Aceasta lucrare incearca sa fie o pledoarie pentru acordarea unei atentii mai mari domeniului proprietate intelectuala de catre toti potentialii creatori de patrimoniu intelectual, studenti, absolventi de facultati, printre care inginerii. Cunoasterea acestui domeniu permite imaginarea de activitati si organizatii, crearea de locuri de munca stabile, o existenta mai sigura, asa cum proprietatea poate sa o faca si toti ne dorim.
BIBLIOGRAFIE
1. Copyright Your Software by Attorney Stephen Fishman
2. Domain Names: How to Choose & Protect a Great Name for Your Website by Attorneys Patricia Gima & Stephen R. Elias
3. Getting Permission: How to License & Clear Copyrighted Materials Online & Off by Attorney Richard Stim
4. How to Make Patent Drawings Yourself: Prepare Formal Drawings Required by the U.S. Patent Office by Attorney David Pressman & Patent Agent Jack Lo ISBN: 0-87337-788-5 3rd Edition, Oct '01
5. How to Get Your Business on the Web by Attorney Fred S. Steingold
6. License Your Invention: Sell Your Idea & Protect Your Rights with a Solid Legal Contract by Attorney Richard Stim (All the tools you need to draft a solid licensing agreement and protect your invention from getting swiped.)
7. Nolo's Patents for Beginners by Attorneys David Pressman & Richard Stim
8. Nondisclosure Agreements: Protect Your Trade Secrets & More by Attorneys Stephen Fishman & Richard Stim (Safeguard your invention, sales strategy, client list, software and much more from would-be partners and unscrupulous employees.)
9. Patent It Yourself by Attorney David Pressman ISBN: 0-87337-801-6 9th Edition, Apr '02
10. Patent Searching Made Easy: How to Do Patent Searches on the Internet and in the Library by David Hitchcock ISBN: 0-87337-554-8 2nd Edition, Mar '01
11. Patent, Copyright & Trademark by Attorney Stephen R. Elias
12. Domain Names: How to Choose & Protect a Great Name for Your Website by Attorneys Patricia Gima & Stephen R. Elias
13. The Copyright Handbook: How to Protect & Use Written Works by Attorney Stephen Fishman ISBN: 0-87337-855-5 6th Edition, Sep '02
14. The Public Domain: How to Find Copyright-Free Writings, Music, Art & More by Attorney Stephen Fishman ISBN: 0-87337-433-9 1st Edition, Dec '00
15. Web & Software Development: A Legal Guide by Attorney Stephen Fishman
16. PNG: The Definitive Guide by Greg Roelofs Editor: O'Reilly and Associates ISBN 1-56592-542-4 June 1999
17. Wikipedia - Enciclopedie cu acces liber
ing. dipl. Mircea Toma